Nicolae testemiţanu” la 65 ani de la fondare d. Tintiuc – prof universitar, Iu. Grossu – conf universitar
Yüklə 2,65 Mb.
|
Discuţii Lipsa unui progres esenţial în depistarea precoce a cancerului colorectal, care de fapt reprezintă unica şansă de ameliorare a prognosticului, în condiţii de tratament radical, condiţionează şi mortalitatea extrem de înaltă în cazul acestei maladii. Astfel, pe parcursul ultimilor 5 ani, mortalitatea cauzată de cancerul colorectal nu s-a situat sub nivelul de 17 %000, situaţia fiind mai gravă în cazul atît a cancerului rectal cît şi colonic, care cauzează în ultimii ani decesul a peste 10 persoane din 100 000 populaţie. În 2009 mortalitatea prin cancer rectal a constituit 10.6 %000 şi 10,1 %000 prin cancer colonic, mortalitatea totală prin neoplazii colorectale fiind de 740 cazuri sau 20.7 %000. populaţie. Studierea de ultimă oră a repartizării teritoriale a indicilor epidemiologici ai cancerului colorectal denotă un tablou neuniform, mozaic al morbidităţii în diverse regiuni, raioane cu morbiditate înaltă şi redusă fiind prezente în regiunile de nord, centru şi sud ale republicii. Astfel, pe primul loc în 2009 s-au situat raioanele Briceni şi Cauşeni cu morbiditatea de 36.5 %000, fiind urmate de mun. Bălţi şi raionul Orhei cu morbiditatea de 32.5 %000. Destul de înaltă este morbiditatea prin cancer colorectal în raioanele Donduşeni (32.2 %000), Anenii-Noi (31.3 %000), Glodeni (30.0 %000), Cantemir (29.9 %000), Ciadâr-Lunga (29.2 %000), mun. Chişinău (29.5 %000). Studierea prognsticului incidenţei cancerului colorectal prin metode statistice a demonstrat, ca această creştere se va menţine pe parcursul anilor viitori. Acest fapt , necesită o implicare atât a sistemului ocrotirii sanătăţii, cât şi a altor structuri statale în profilaxia primară a acestei maladii. Diversitatea indicilor morbidităţii poate fi explicată prin emigrarea masivă şi îmbătrânirea populaţiei din ultimii ani, urbanizare, schimbarea obiceiurilor alimentare. Însă datele certe despre rolul fiecărui factor enumerat în oncogeneza colorectală la moment lipsesc.
1. Cancerul colorectal este cea mai răspîndită maladie oncologică în republica Moldova şi este situat pe locul I în structura maladiilor oncologice, înregistrând o ascensiune continuă a indicilor morbidităţii, mortalităţii, dar şi prevalenţei. 2. Supravieţuirea globală (toate stadiile) de peste 5 ani constituie 46.4% în cancerul colonic şi 43.6% în cancerul rectal. Acest rezultat puţin satisfăcător este condiţionat de rata redusă a depistării precoce a acestei maladii. 3. Depistarea tardivă a cancerului colorectal rămâne destul de înaltă, cancerul colonic fiind depistat în stadiul III în 40.5% cazuri şi în stadiul IV în 36.6% cazuri; cancerul rectal fiind depistat în stadiul III în 30.5% cazuri şi în stadiul IV în 30.9 %. 4. Creştere prognozată a incidenţei cancerului colorectal pe parcursul anilor viitori necesită implicarea a măsurilor de profilaxie primară, includerea hemocult testului pentru diagnosticarea precoce a maladiei şi revizuirea posibilităţilot instituţiilor medicale pentru deservirea calitativă şi complexă a numărului crescîndal pacienţilor. 5. Ameliorarea stării oncocoloproctologice în Republica Moldova este posibilă doar în condiţiile îmbunătăţirii diagnosticării precoce a cancerului colorectal, sporirii vigilenţei oncologice a medicilor din reţeaua generală. Bibliografie 1. American Cancer Society Guidelines for early detection guidelines for prostate, colorectal and endometrial cancers. CA Cancer J Clin 1:51, 2001 2. American Cancer Society: Cancer Facts and Figures 2006. Atlanta, Ga: American Cancer Society, 2006. 3. Barbulescu M. – Screeningul in CCR - Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007, Vol.3, Nr. 1 Ghiduri si protocoale de practica medicala in gastroenterologie – Cancerele digestive. SRGH, 2007 4. International Agency for Research on Cancer (IARC) // 2002. 5. Jemal, Siegel, Ward et al. – Cancer Statistics, 2006. CA Cancer J Clin 56:107, 2006 6. Ju JH, Chang SC, Wang HS, Yang SH, Jiang JK, Chen WC, Lin TC, Hung Hsu, Wang FM, Lin JK. Changes in disease pattern and treatment outcome of colorectal cancer: a review of 5,474 cases in 20 years Int J Colorectal Dis. 2007 Mar 28 7. Lambert R. An Overview of the Epidemiology and Prevention of Digestive Cancer // World Gastroenterology News.— 2003.— Vol. 8, Is. 2.— P. 21—25. 8. Levin B. - Colorectal Cancer Review - Medscape, 2006 9. Okuno K. Surgical Treatment for Digestiv Cancer. Dig Surg.2007, 24 (2). 108-114. 10. Ries, Wingo, Miller et al. : The annual report to the nation on the status of cancer; Cancer 88:2398, 2000 11. Robert S. Bresalier – Malignant Neoplasms of the Large Intestine - in Sleisenger&Fordtran’s Gastrointestinal and Liver Disease, 2006 12. Давыдов М.И., Аксель Е.М. Cтатистика злокачественных новообразований в России и странах СНГ в 2004 г. // Вестник Российского онкологического научного центра имени Н.Н.Блохина РАМН. Том 17, № 3 (прил. 1), 2006, М., 2006, 132 страницы 13. Хонелидзе Г.Б.Кощуг С.Д.Белев Н.Ф. Заболеваемость раком толстой кишки в Молдавской ССР и ее прогнозирование. Вопр. Онкол.,1983 т.ХХХI,№6, 5 С.86-90. 14. Хонелидзе Г.Б, Кощуг С.Д., Белев Н.Ф. Прогноз заболеваемости ра ком толстой кишки населения Молдавской ССР на 2000 год.-Здравоохр.,1986,№4,С.1112. MANAGEMENTUL DIAGNOSTIC AL CANCERULUI COLORECTAL Serghei Ştepa Şcoala de Management în Sănătate Publucă USMF „Nicolae Testemiţanu” Summary The diagnostic management of the colorectal cancer In the structure of oncological morbidity in Republic of Moldova colorectal cancer has been on the 1st place, constituting 28,8%000 (2009) of which 61%000 are advance stages (III - IV). On the basis of statistical analysis of clinical records of 711 patients from Moldovan Oncological Institute are formulated the basic symptoms of disease and is elaborated the algorithm of diagnostic workshop, that should be performed for early diagnosis in colorectal cancer.
Cancerul colorectal ocupă locul I în structura morbidităţii oncologice în Republica Moldova constituind 28,8%000 la finele a. 2009, 61,0%000 dintre care se depistează în stadii avansate (III şi IV). Studiul a 711 fişe de observaţie din IMSP Institutul Oncologic a permis de a concretiza simptoamele de bază a maladiei şi a elabora un algoritm de diagnostic care va permite îmbunătăţirea considerabilă a depistării precoce a cancerului colorectal.
Cancerul rămane o problemă de sănătate publică cu un impact uriaş asupra morbidităţii şi mortalităţii populaţiei. Cancerul colorectal pe parcursul ultimilor ani menţine întîitate în structura morbidităţii oncologice, constituind 12,8% din tumorile maligne depistate, fiind urmat de cancerul glandei mamare 11,2%, cancerul bronhopulmonar 10,2%, cancerul cutanat 9,7% şi cel gastric care pe parcursul anului 2009 a constituit 5,8%. Prognosticul cancerului colorectal depinde de o multitudine de factori care pot fi grupaţi în mai multe categorii: factori care ţin de stadiul tumorii, factori clinici, factori histopatologici şi factori biologici (oncogenetici şi moleculari). Indiscutabil că rezultatele îndepărtate ale tratamentului aplicat sunt direct proporţionale cu stadiul în care a fost început tratamentul, calitatea acesuia şi posibilităţile organismului de a suporta tratamentul necesar. Fără indoială, cei mai importanţi factori pentru prognosticul supravieţuirii il constituie gradul invaziei tumorale în perete şi prezenţa metastazelor în ganglionii regionali - stadiul în care a fost diagnosticat cancerul colorectal. Evident, cu cat stadiul cancerului de colon sau de rect este mai avansat cu atat speranţa de viaţă este mai mică . Astfel, dacă in stadiul 0 - TNM supravieţuirea la 5 ani este de peste 95 %, în stadiul IV, când sunt prezente metastazele la distanţă, aceasta scade dramatic sub 7%. Gradul invaziei tumorale a peretelui colonic (T) afectează prognosticul independent de statusul limfoganglionilor regionali (N). Totuşi, gradul invaziei peretelui se poate corela în aprecierea prognosticului, cu numărul de ganglioni regionali metastazaţi. In ediţia curentă (a şasea) a stadializării TNM conform AJCC, stadiul II este subimpărţit în două substadii II A şi II B, iar stadiul III este subimpărţit in substadiile IIIA, IIIB, and IIIC pe baza atât a extensiei tumorale în grosimea peretelui intestinal cat şi a numărului de limfonoduli regionali afectaţi. Analizînd adresabilitatea după stadii în Institutul Oncologic pe parcursul ultimului an, putem conclude, că în stadiul I se adresează 1.7 % - cu cancer rectal şi 1.6 % - cu cancer colonic; în stadiul II 30,7 % - cu cancer rectal şi 14.1 % - cu cancer colonic, în stadiul III 30,5% - cu cancer rectal şi 40,5% - cu cancer colonic şi spre regret 30,9 % - cu cancer rectal şi 36,6% - cu cancer colonic se adresează în stadiul IV al maladiei, cînd tratamentul radical practice este imposibil. Reieşind din cele expuse s-a decis de a elabora algoritmul diagnostic şi a recomanda o conduită comportamentală cît pentru medici, atît şi pentru pacienţi. În urma analizei datelor din literature de specialitate şi a fişelor de staţionar al pacienţilor trataţi în IMSP Institutul oncologic, au fost determinaţi următorii factori clinici cu importanţă prognostică: Varsta pacientului. Multe studii au raportat un prognostic nefast la pacienţii tineri cu neoplasm colorectal. Totuşi, numai aproximativ 3 % dintre carcinoamele colorectale apar la pacienţi cu vârsta sub 30 de ani, iar dintre aceştia doar 11 % au stări precanceroase în antecedente cum ar fi polipoza adenomatoasă familială sau colita ulcerativă. Bolnavii tineri se pare că au un prognostic rezervat datorită prezenţei mai frecventă a unor tumori slab diferenţiate cu un grad inalt de malignitate (53% la tineri faţă de 20% în loturile neselectate după varstă). Majoritatea acestor pacienţi tineri se prezintă intr-un stadiu avansat datorită diagnosticării tardive, gradului slab de diferenţiere tumorale şi prezenţei în număr mare a celulelor tumorale mucosecretantr şi „in inel cu pecete”, care induce la un prognostic rezervat. Oricum, la analiza supravieţuirii corelată cu stadiul cancerului colorectal, nu se constată diferenţe semnificative în prognosticul grupelor tinere de varstă. [3]. La bolnavii cu varste peste 70 de ani prognosticul este influenţat negativ de rata scăzută a rezecabilităţii datorită stadiului avansat şi/sau patologiei concomitente, dar şi datorită mortalităţii postoperatorii mai ridicate; în ultima perioadă însă, s-a raportat şi la aceste grupede varstă o imbunăţăţire a prognosticului datorită schemelor moderne de tratament.
In condiţii de chirurgie de urgenţă, cum se întamplă în cazul tumorilor obstructive cu ocluzie intestinală, se consideră că numai la 50% din pacienţii operaţi poate fi efectuată intenţie curativă, morbiditatea şi mortalitatea postoperatorie fiind evident mai mare faţă de operaţiile programate. Chiar dacă se poate efectua o chirurgie oncologic „curativă” supravieţuirea la 5 ani în aceste cazuri este rareori mai mare de 30% [2]. In cazul tumorilor maligne colorectale perforate în cavitatea peritoneală, aceasta este insămanţată cu celule tumorale, ceea ce face ca gestul terapeutic chirurgical să nu mai poată fi considerat curativă şi prin aceasta, speranţa de supravieţuire este diminuată considerabil. Pe un lot de 99 de cazuri cu perforaţie tumorală liberă sau acoperită s-a constatat o supravieţuire la 5 ani de 41,4 % pentru sublotul de 58 pacienţi cu perforaţie acoperită, şi de numai 7,3% pentru cei 41 pacienţi cu perforaţie liberă [2].
Un studiu arăta că localizarea cancerului sub a peritoneu pe rect (rectul subperitoneal) ar diminua supravieţuirea la 5 ani comparativ cu localizările deasupra acestei reflexii (rectul intraperitoneal) şi pe colon [5]; deci cancerul de rect ar avea un prognostic mai nefast decat cancerul de colon. S-ar părea că localizările pe colonul drept ar avea un prognostic mai pesimist decat cele la nivelul colonului stang, supravieţuirea fără recidivare la 3 ani după tratament chirurgical fiind mai mare cu 2-14 % pentru cancerele colonului stang comparativ cu cele localizate pe colonul drept [4], faptul se lămureşte prin disecţia mai dificilă tehnic a bazinelor limfatice de metastazare de la nivelul originii arterei mezenterice superioare. Pronunţările clinice. Conform datelor Mogoş D, Păun M. 2000 programele de screening pentru cancerul colorectal au arătat că tumorile diagnosticate la pacienţii asimptomatici sunt mai puţin avansate şi au un prognostic mai bun. Supravieţuirea de 5 ani este mai bună la aceşti pacienţi - 71%, comparativ cu pacienţii cu o simptomatică pronunţată - 49%, fapt lămurit prin ceia ca simptomatica apare la tumorile avansate şi este mai mult caracteristică complicatiilor apărute pe fonul tumorii maligne [6]. Corelându-se procentajul supravieţuirii peste 5 ani cu semnele clinice predominante, Copeland et al. găseşte următoarele date: 37% - anemie, 35%- tumoră palpabilă, 24% - semen de obstrucţie [2]. Este logic că atunci cand sunt prezente complicaţiile şi/sau cancerul este depistat în stadiu avansat este afectat atat prognosticul imediat postoperator cat şi supravieţuirea la distanţă. Durata simptomatologiei. Unii autori au raportat în trecut, la pacienţii cu o simptomatologie mai lungă de 6 luni o rată de supravieţuire la 5 ani mai ridicată, posibil datorită creşterii mai lente a tumorii [7]. Totuşi, numeroase studii mai recente au arătat că nu există o corelaţie intre durata scurtă a simptomatologiei şi o îmbunătăţire a supravieţuirii postoperatorii şi nici intre o suferinţă clinică de mai lungă durată şi o agravare a prognosticului la distanţă [2]. Se poate presupune că o simptomatologie mai scurtă ar trăda o tumoră mai agresivă, pe cand o simptomatologie îndelungată ar fi mai caracteristice unor tumori mai puţin virulente, deci cu un posibil prognostic mai bun; însă trialurile randomizate, cu analize multivariate corelate cu stadiul neoplaziei colorectale, nu au arătat nicio asociere între durata simptomelor şi supravieţuire [8]. Rectoragia. Rectoragia asociată cu cancerul colorectal, spre deosebire de complicaţiile acute cum ar fi obstrucţia sau perforaţia, se corelează cu un prognostic mai bun, posibil datorită faptului că duce la alarmarea pacientului cu diagnostic şi tratament mai precoce. Un studiu statistic efectuat pe un lot de 267 cazuri de cancer de colon drept, constata că supravieţuirea la 5 ani a fost de 54% pentru pacienţii care prezentau clinic hemoragie, 28% pentru cei cu obstrucţie şi doar 11% pentru cei cu perforaţie [2]. Transfuziile de componenţi sangvini perioperatorii. Administrarea de sange perioperator este asociată conform unor autori cu creşterea ratei de recidivă, reducand intervalul de supravieţuire fără progresarea maladiei, sau chiar cu scăderea supravieţuirii totale. Se crede că, de fapt, sunt responsabile pentru aceasta motivele pentru care a fost necesară transfuzia de sange. Totuşi se poate deduce că trebuie acordată o atenţie mai mare faptului de a nu recurge la transfuzii de sange perioperatorii decat dacă acest lucru este considerat indicaţie apsolută. Alt grup de de factori înportanţi în prognosticul cancerului colorectal îl constituie factoriii histopatologici (Morfologia tumorii cu gradul de diferenţiere a acesteia; afectarea metastatică a ganglionilor limfatici regionari şi numărul de ganglion afectati). Aceşte sunt în strînsa concordanţă cu clasificarea stadială TNM. Majoritatea pacienţilor cu cancer colorectal pînă a se adresa în instituţii specializate la tratament sunt trataţi la locul de trai pentru maladii cornice aşa cum colecisto-pancreatita cronică, gastrita cronică, colite cornice şi cel mai des de hemoroizi cronici fără investigarea colonului şi rectului, în unele cazuri fără un banal tuşeu rectal.
A elabora un algoritm diagnostic pentru medicii de familie şi medici specialişti pentru ameliorarea diagnosticul precoce al canceriului colorectal. Materiale şi metode Au fost analizate fişele medicale şi anamneza la pacienţii trataţi în IMSP Institutul Oncologic pe parcursul anului 2009 (711pacienţi). Rezultatele obţinute Cele mai dese simptoame incipiente pentru cancerul colorectal au fost dereglarea pasajului intestinal 74% %, constipaţii – 32%, diaree 42%, eliminări mucosangvinolente în 67% şi alte simptome mai rar întîlnite ca anemie, anorexie şi foarte rar durerea ca simptom incipient. Bolnavii cu acuzele susnumite se adresează la medicul de familie, fiind investigaţi preponderant pentru a exclude o maladie cronică, ignorînd vigilenţa oncologică, perzînd momentul oportun pentru începerea tratamentului timpuriu. Ca rezultat al acestui fapt mortalitatea prin cancer colorectal pe anul 2009 a constituit 28,8%oo ce constituie 750 de decese, iar supravieţuirea generală de 5 ani a constituie 46,4% pentru cancerul colonic şi 43,6% pentru cel rectal. Întru diagnosticarea sau excluderea maladiei oncologice a rectului şi colonului a fost elaborat următorul algorit de diagnostic la toate nivele ale sistemului ocrotirii sănătăţii de la nivel de medicină primară pînă la nivelui de asistenţă medicală terţială:
La aceste manipulări poate fi polpată însuşi tumoarea, sau clinic poate fi detreminată prezenţa unei inflamaţii paratumorale care în majoritatea cazurilor este prezentă în tumoarile maligne. Percuţia poate să ne demonstreze balonarea regională a unor părţi ale colonului comparative cu părţile distale. Auscultaţia ne demonstrează prezenţa unei hiper-peristaltism sau aprecierea zgomotului de picăturii în cădere, care de asemenea necesită efectuarea controlului amănunţit al tractului gastrointestinal.
Discuţii Creşterea continuă a incidenţei cancerului colorectal a dublat numărul de bolnavi trataţi pentru maladia dată. Concomitent cu mărirea numărului bolnavilor creşte şi numărul pacienţilor depistaţi în stadiile avansate, care au un prognostic rezervat pentru supravegherea acestora. Implementarea screeningului (hemocult test) posibil pentru cancerul colorectal în Republica Moldova la momentul actual este destul de rezervat din motivul costului execiv al acestuia şi din motivul social. Acest argument poate fi explicat prin faptul că în regiunile rurale lipseşte sistemul de canalizare şi apeduct centralizat. Pînă în prezent viceurile în majoritatea localităţilor sunt în afara casei unde lipsesc condiţiie igienice elementare, ce nu permite nici vizualizarea ordinară a excrimentelor la prezenţa sîngelui şi mucozităţilor. Algoritmul de diagnosticare va permite cu cheltuieli materiale minime diagnosticarea precoce a maladiei, mărind astfel vigilenţa oncologică. Acest fapt va majora supraveţuirea generală a acestei categorii de bolnavi şi desigur va creşte prevalenţa. Concluzii
Bibliografie 1. Bresalier R. Malignant Neoplasms of the Large Intestine,In: Feldman M, Friedman LS, Sleisenger MH, editors. Gastrointestinal and Liver Disease (Pathology / Diagnosis / Management). Philadelphia, London, New York: Saunders; 2002, p. 2215-2263. 2. Mogoş D, Păun M. Prognosticul cancerului de colon. In: Mogoş D, Vasile I, editors. Cancerul de colon. Craiova: Editura Aius; 2000. p. 503-519. 3. Umpleby HC, Williamson RC. Carcinoma of the large bowel in the first four decades. Br J Surg. 1984; 71(4): 272-277. 4. Wolmark N, Wieand HS, Rockette HE, Fischer B, Glass A, Lawrence W, Lerner H, Cruz AB, Shibata D. The prognostic significance oftumor and location and bowel obstruction in Dukes' B and C colorectal cancer:Findings from the NSABP clinical trials. Ann Surg. 1983; 198(6): 743-752. 5. Freedman LS, Macaskill P, Smith AN. Multivariate analysis of prognostic factors for operable rectal cancer. Lancet. 1984; 2(8405): 733-736. 6. Beahrs OH, Sanfelippo PM. Factors in the prognosis of colon and rectal cancer. Cancer. 1971; 28(1): 213-218. 7. Pescatori M, Maria G, Beltrani B, Mattana C. Site, emergency, and duration of symptoms in the prognosis of colorectal cancer. Dis Colon Rectum. 1982; 25(1): 33-40. 8. Chapuis PH, Dent OF, Fisher R, Newland RC, Pheils MT, Colquhoun K.. A multivariate analysis of clinicaland pathological variables in prognosis after resection of large bowelcancer. Br J Surg. 1985; 72(9): 698-702 9. Ju JH, Chang SC, Wang HS, Yang SH, Jiang JK, Chen WC, Lin TC, Hung Hsu, Wang FM, Lin JK. Changes in disease pattern and treatment outcome of colorectal cancer: a review of 5,474 cases in 20 years Int J Colorectal Dis. 2007 Mar 28 10. Fenton JJ, Cai Y, Weiss NS, Elmore JG, Pardee RE, Reid RJ, Baldwin LM. Delivery of cancer screening: how important is the preventive health examination? Arch Intern Med. 2007 Mar 26;167(6):580-5
Şcoala de Management în Sănătate Publucă USMF „Nicolae Testemiţanu” Summary The medical and social aspects of the patients with tuberculosis from district Hincesti At the moment tuberculosis presents a major priority for the public health. According to the statistics the epidemioligical situation of tuberculosis in the region of Hincesti, though having a stabilization character, is still at a high level. In this work the medical and social aspects of patients with tuberculosis from district Hincesti are discrited. Lies on the family doctor and on the patient itself through changing his attitude towards his own health.
La momentul actual tuberculoza prezintă o prioritate majoră a sănătăţii publice. Conform rezultatelor datelor statistice situaţia epidemiologică a tuberculozei in raionul Hînceşti deşi poartă un caracter de stabilizare , se menţine la un nivel înalt. In acest articol sunt evidenţiate aspectele medico-sociale a pacienţilor cu tuberculoză în raionul Hînceşti .O importanţă deosebită în realizarea problemei abordate îi revine rolului medicului de familie şi a pacientului prin schimbarea comportamentului faţă de sănătatea proprie. Actualitatea temei Tuberculoza constitue o problemă majoră de sănătate publică atît pentru Republica Moldova cît şi pentru sistemul de sănătate a raionului Hînceşti Tuberculoza se consideră boală infecţioasă vindecabilă pulmonară . Depistarea precoce a pacienţilor înfectaţi cu tuberculoză şi tratarea corectă, duce la vindecare fără consecinţe la marea magoritate a bolnavilor Importanţa studierii tuberculozei rezultă din impactul epidemiologic, social,medical şi economic. Importanţa medicală şi socială a maladiei se explică prin dinamica răspîndirii, gradul de afectare a sănătăţii, precum şi prin povara produsă de tuberculoză asupra indiviziilor infectaţi şi societăţii în întregime. [5, 10]. Asistenţa medicală pacienţilor ce suferă de tuberculoză în raion este acordată de medicul ftiziopulmonolog şi de către lucrătorii din AMP în conformitate cu obiectivele şi strategiile Programului Teritorial de Control şi Profilaxie Tuberculozei pentru anii 2006- 2010. Direcţiile principale întru realizarea Programului Tertorial de Control şi Profilaxie a Tuberculozei în raionul Hînceşti pentru perioada anilor 2006- 2010 sunt : perfecţionarea şi optimizarea controlului şi profilaxiei tuberculozei , elaborarea măsurilor de prevenire a formării chimiorezistenţei şi a măsurilor în scăderea incidenţei, invalidităţii, mortalităţii prin tuberculoză S-a amplificat gradul de conştientizare şi responsabilitate a factorilor de decizie privind problema tuberculozei, fiind permament în atenţia Sistemului de Sănătate din raion Strategia DOTS de control a tuberculozei conform recomandărilor OMS a fost implimentată pe întreg teritoriul a raionului, datorit cărea se poate de spus că majoritatea indicilor în anul 2009 s-a ameliorat: micşorîndu-se incidenţa globală: 109,2 la 100000 populaţie (131),faţă de annul 2008 -125,9la 100000 populaţie (156), incidenţa formelor distuctive : 25,8, faţă de 40,4 anul 2008 , incidenţa formelor bacilare: 35,0 faţă de 45,2 anul 2008, ponderea bolnavilor cu microscopie pozitivă: 47,7%, faţă de 57,0 % anul 2008 , ponderea cazurilor noi cu distrucţie alcătuesc 35,2%, faţă de 51,0% anul 2008 incidenţa cazurilor de tuberculoză la copii: 15,1, faţă de 35,7 anul 2008. [1]. Dar, necătînd la cele expuse mai sus, starea epidemiologica a tuberculozei în raiionul Hînceşti rămîne incordată : Pe parcursul anului 2009 s-a schimbat neînsemnat indicele mortalităţii prin tuberculoză 14,5, faţă de 15,0 anul 2008 .Din cei 18 decedaţi de tuberculoză 8 din ei cu formă MDR şi 2 XDR. Rămîne alarmant faptul depistarea cazurilor de tuberculoză depistate postmortem cîte 4 cazuri (atît în 2009, cît şi în 2008). S-a micşorat rata de succes al tratamentului pacienţilor cu tuberculoză de la 69,5% anul 2008 (RM 62,4), la 57,8% anul 2009 (RM 57,5%), rata standartă recomandată de Ministerul Sănătăţii fiind 85%.. O problemă majoră o constitue tratamentului bolnavilor cu tuberculoză polichmiorezistentă Iinsuficient este asigurarea cu cadre medicale în special cu medici ftiziologi. În raion activează un singur medic, dar conform ordinului nr. 100 MS al RM din 10 03 2008 serviciul de ftiziopulmonologie a raionului trebue să dispună de 5 medici şi 5 asistenţi medicali. De-asemenea localităţile rurale a raionului este insuficient asigurat cu personal medical primar. Baza tehnico- materială a serviciului de ftiziopulmonologie a raionului este depăşită Insuficient se acordă suport material pacienţilor cu tuberculoză şi famililor acestora pe perioada tratamentuluii necătînd la faptul că majoritatea din ei sunt din familii social vulnerabile. Cu părere de rău se menţine o activitate intersectorială insuficientă de către serviciul AMP, serviciul de ftiziopulmonologie, sanitaro- epidemiologic, asistenţilor sociali, reprezentanţilor organelor de forţă şi autorităţilor publice locale.
Material şi metode de cercetare Pentru relizarea obiectivelor acestei lucrări au fost studiaţi indicatorii principali privitor la situaţia epidemiologică a tuberculozei în raionul Hînceşti, comparativ cu indicatorii pe republică, studiul documentelor în domeniu a OMS , literatura de specialitate, rapoarte statistice a medicului ftiziopulmonolog şi CMF Hănceşti, documentaţia medicală primară a pocienţilor din raion ce suferă de tuberculoză În scopul evidenţierii cauzelor ce crează bariere în depistarea şi tratamentul tuberculozei în raionul Hînceşti, au fost elaborate două chestionare. Chestionarul privitor la tratamentul pacientului cu tuberculoză în faza de continuare conţine 45 de intrebări Al doilea chestionar conţine 21 de întrebări şi este priconizat pentru studierea opiniei medicilor de familie privitor la tratamentul pacienţilor ce suferă de tuberculoză în faza de continuare.
Eşantionul pacienţilor cu tuberculoză din raionul Hînceşti este reprezentat de 145 persocare. Eşantionul se distribuie după vîrstă în felul următor conform datelor din tabel: Tabelul.1 Distribuirea pacienţilor din eşantionul studiat după vîrstă
Din studiu reiese că vîrsta medie a pacientului cu tuberculoză tratat în raionul Hinceşti pe perioada anilor 2006-2009 este de 41,6 ani ± 1.19. Distribuţia eşantionului după gen este efectuată în studiu şi este reprezentată de bolnavii de gen masculin în 73,1%, iar de gen feminin în 26,9%, raportul bărbaţi / femei fiind aproximativ de 3 :1[1,9]. Predominarea bărbaţilor în cadrul bolnavilor cu tubrculoză este caracteristică pentru această maladie.
Predominarea bărbaţilor în cadrul bolnavilor cu tubrculoză este caracteristică pentru această maladie. [10]. Caracteristica socio-demografică a eşantionului de pacienţi cu tuberculoză include în sine şi locul de reşedinţă a pacienţilor. Astfel, după locul de reşedinţă, pacienţii se distribuie în felul următor : 78,6 % dintre ei sunt din localităţi rurale iar 21,4% dintre ei sunt cu loc de reşedinţă urban. Dacă vom analiza repartizarea populaţiei în întregime pe raion, se observă că ponderea populaţiei rurale şi urbane este respectiv de 73.7% şi 26.3%. Din cele prezentate reiese că morbiditatea prin tuberculoză este aproximativ aceiaşi atît printre populaţia de la sat, cît şi printre cea din centrul raional, cu o mică tendinţă de prevalenţă printre populaţia rurală. Acest lucru e posibil, deoarece se cunoaşte că nivelul de sărăcie printre locuitorii de la ţară este mai avansat ca şi a locuitorilor de la oraş [4,9]. Sărăcia, la rîndul ei este unul din factorii cu acţiune importantă atît asupra nivelului de îmbolnăvire cu tuberculoză a populaţiei, cît şi asupra ratei de succes a tratamentului tuberculozei. [2,3].
Statutul marital al eşantionului de pacienţi este destul de neuniform. Aşa dar, 43,4% din eşantionul cercetat sunt căsătoriţi, 17,2% dintre ei sunt celibatari ,divorţaţi sunt 20,2% din eşantion, în concubinaj se află 10,3 % din respondenţi, iar 8.9 % dintre ei sunt văduvi.
Caracteristicile socio-demografice ale eşantionului includ în sine şi investigarea statutului maritall al aceastei categorii de respondenţi. Cercetările efectuate ne arată că doar 21.4 % din respondenţi sunt angajaţi, şomerii constituie cea mai mare parte din eşantion şi ating nivelul de 32.4 %, din totalul de intervievaţi doar 7.6 % sunt pensionaţi, iar 30.3 % sunt casnici şi nu au nici o ocupaţie. Aici putem menţiona că numărul mic de angajaţi printre pacienţii cu tuberculoză presupune venituri mici în familiile lor, un nivel scăzut de trai şi condiţii favorabile pentru apariţia unor fenomene nedorite aşa ca migraţia, subalimentarea, folosirea alcoolului în cantităţi excesive, care la rîndul lor au acţiune nefastă asupra controlului tuberculozei. [2,6]. Tabelul. 5 Statutul social al pacienţilor din eşantionul studiat
Conform datelor obţinute în rezultatul şantionului studiat s-a constatat că numai 63 pacienţi sunt asiguraţi, cea ce constitue 43,4% şi tocmai 82 s-au 56,6% sunt neasiguraţi.  Fig.2 Structura asigurării medicale obligatorie a eşantionului studiat
Pentru aprecierea nivelului de cunoştinţe printre pacienţi despre tratamentul sub observaţie directă, despre unele noţiuni în tuberculoză şi despre anumite reguli pentru cercul de contacţi, pacienţilor li s-a propus să răspundă la cîteva întrebări din chestionarul scris (anexa nr.1). Din cercetarea efectuată rezultă că pacienţii au fost instruiţi despre necesitatea obligatorie de a primi tratament sub observaţia directă a cadrelor medicale din asistenţa medicală primară în 76.2% cazuri, nu li s-a explicat în 13.1% şi pacienţii nu pot relata dacă li s-a explicat aceste lucruri în 10.8% cazuri Tabelul.6 Opinia pacienţilor referitor la necesitatea investigării rudelor
La întrebarea despre explicaţia necesităţii de investigare a grupului de contact respondenţii au relatat că au primit această explicaţie de la cadrele medicale din asistenţa medicală primară în 84,1%, parţial au fost informaţi la acest compartiment 11,8% şi nu au fost informaţi deloc 4,1% dintre ei. Acest rezultat ne vorbeşte despre nivelul de cultură sanitară a pacienţilor cu TB privitor la comportamentul persoanelor cu care pacienţii contacteză în viaţa lor zi cu zi. Reprezentare în tabelul nr.7. Tabelul.7 Opinia pacienţilor privitor necesităţii de investigare a contacţilor
Conform datelor obţinute în rezultatul studiului , slăbiciunea generală a fost constatată de 86,2% respondenţi, tuse îndelungată 74,5% respondenţi, transpiraţii abuudente 64,2%,perdere în greutatea masei corporale 53,1% respondenţi şi 43,4% au numit temperatura subfebrilă.. [1]. Paralel cu rezultatele studiul efectuat, au fost analizate şi rezultatele sondajului sociologic efectuat în iunie 2004 în cadrul proiectului „FortificareaControlului Tuberculozei în Moldova”care a evaluat cunoştinţele în populaţie despre tuberculoză şi simptoamele ei, despre modul de transmitere a maladiei, atitudini şi educaţie la acest compartiment. [9]. Conform rezultatelor studiului, 99% dintre respondenţi iniţial au auzit de tuberculoză. Drept răspuns la întrebarea despre simptomul principal al tuberculozei, cel mai frecvent a fost numită tusea (48.8%). Mai mult de 20% respondenţi au numit tusea care dureză mai mult de trei săptămîni, fatigabilitatea şi tusea cu spută şi sînge. Majoritatea respondenţilor (88.8%) au indicat că tuberculoza este o boală contagioasă. [2,6,9]. Drept cea mai răspîndită cale de transmitere a fost numită calea de transmitere prin tuse şi aer (61.8%). Numai 12.9% respondenţi o consideră vindecabilă, iar 58.7% cred că boala poate fi vindecată doar dacă este tratată la timp. [2,5]. Un număr semnificativ de respondenţi (62.5%) s-ar adresa în primul rînd la medicul de familie la apariţia semnelor de boală, urmat la o distanţă mare de ftiziopneumolog (11.3%), spital (10.1%)ş.a.m.d. [9]. Se ştie despre importanţa depistării tuberculozei în fază cît mai precoce pentru a obţine un rezultat bun în tratament.[5,8]. Pentru aprecierea nivelului de cunoştinţe la compartimentul depistarea tuberculozei medicii de familie din eşantionul selectat au fost întrebaţi despre metodele eficiente de depistare a maladiei în cauză, la care majoritatea a demonstrat cunoştinţe bune a algoritmului de diagnostic a cazului de tuberculoză. Asfel, mai mult de o treime dintre respondenţi preferă ca metodă principală de diagnostic a tuberculozei este efectuarea examinărei microradiofotografiei pulmonilor, 86,5% din eşantion preferă să confirme diagnosticul dat prin colectarea datelor anamnestice, datelor obiective şi efectuarea exmenului radiografic, 72,6% preferă confirmarea diagnosticului prin colectarea sputei la BAAR, numai prin examinarea radiografiei pulmonare socot 62,2% din respondenţi şi 35,1% respondenţi din eşantionul studiat nu exclud şi alte metode de diagnostic. Tabelul.8 Opinia medicilor de familie privitor metodelor eficiente de depistare a tuberculozei
Rezultatele studiului ne scot în evidenţă factorii care constitue bariere în depistare şi tratamentul tuberculozei. Cauza apariţiei tuberculozei 75,2% respondenţi au numit contactul cu tuberculoză, 37,9% alimentaţie insuficientă şi 31 2% condiţii nefavorabile de trai. Morbiditatea prin TB este cu tendinţă de prevalenţă printre populaţia rurală. Conform datelor studiului 56,6% pacienţi vîrstă aptă de muncă din eşantionul studiat nu sunt încadraţi în câmpul muncii, ne dispunînd de asigurare medicală din cauza cărea se crează obstacole la accesul serviciilor medicale calitative. Doar numai 54,5% respondeţi cunosc că tuberculoza este o maladie vindecabilă. Numai 34,5%respondenţi din eşantionul studiat au facilitat de suport financiar din partea Administraţiei Publice Locale, necătînd la faptul că anume acastă categorie de pacienţi şi familiile lor au necesitate strigentă de suport atît financiar, căt şi moral. Responsabilitatea personală pentru propria sănătate este considerată numai de 80,6% respondenţi.. S-a constatat că 70,3% din respondenţi sunt fumători şi doar numai 55,1% consideră că fumatul este un factor de risc pentru cei ce suferă de tuberculoză. Noţiuni despre tratamentul direct observat şi despre durata lui au fost informaţi 93,8% respondenţi din eşantionul studiat. Conform datelor obţinute în rezultatul studiului s-a constatat că 77,2% respondenţi suportă maladii concomitente,dintre care 41,1% suferă de patologia cronică hepatică. Etilismul cronic constitue 17,9% respondenţi din eşantionul studiat. Factorii care contribue la răspîndirea tuberculozei în raionul Hînceşti au fost devizaţi în următoarele grupe:
6.Rezultatele studiului după opinia medicilir de familie ne scot în evidenţă factorii care ar putea influenţa rata de succes a tratamentului tuberculozei, ace;tea fiind: responsabilitatea scăzută a pacientului faţă de propria sănătate, starea socio-economică nefavorabilă, faza de depistare a maladiei, calitatea efectuării şi supravegherii TDO, suportul social insuficient pentru pacienţii cu TB şi familiilor lor, asocierea şi netratarea maladiilor concomitente, motivarea insuficientă a cadrelor din AMP Bibliografie 1. Anualul Statistic al Republicii Moldova. Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, Chişinău, 1996-2007
Yüklə 2,65 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
Fig..1 .Distribuirea pacienttţilor cu TB din raionul Hînceşti după vîrstă