Nicolae testemiţanu” la 65 ani de la fondare d. Tintiuc – prof universitar, Iu. Grossu – conf universitar



Yüklə 2,65 Mb.
səhifə19/39
tarix30.01.2018
ölçüsü2,65 Mb.
#42200
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   39

Concluzii


  1. Tuberculoza rămîne a fi o problema majora pentru Republica Moldova atît pentru populaţia generală, cît şi pentru tineri, necătînd la faptul ca pentru ultimii ani se determină o tendinţa spre stabilizare a situaţiei epidemiologice. O treime dintre cazurile noi de tuberculoza notificate anual le revin tinerilor de 15-29 ani;

  2. După unele calcule, s-ar putea de afirmat, că in fiecare zi in anul 2008 au fost înregistrate cîte 3 cazuri noi de tuberculoza activa în rîndul tinerilor 15-29 ani, dintre care un caz cu forma pulmonară bacilară;

  3. O cota mai înalta de îmbolnăviri cu tuberculoză în rîndul tinerilor 15-29 ani se înregistrează în mediul urban – 58%; de 2 ori mai frecvent se îmbolnăvesc bărbaţii de;

  4. În ciuda faptului, că notificarea arată scăderea numărului de cazuri noi, formele cu tulpini multidrogrezistente (rezistenţa la cele două droguri majore Izoniazidă şi Rifampicină) rămîn să înregistreze valori înalte şi în rîndul tinerilor – 24,7% printre cazurile noi.

  5. Tratamentul incomplet al tuberculozei (abandonul) este periculos pentru sănătatea publica, fiind una dintre cauzele creşterii rezistenţei la medicamentele antituberculoase. În rîndul tinerilor 15-29 ani aceasta constituie - 10,4%.

  6. Alarmant este faptul ca, succesul tratamentului antituberculos atinge numai 65,7% cu o deficienţă de 19,3% faţă de cea recomandată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. O rata de succes al tratamentului joasa cauzează creşterea rezistenţei medicamentoase şi poate duce la agravarea şi mai mult a situaţiei epidemiologice.



Bibliografie


  1. Crudu V., Soltan V., Burinschi V. şi coaut. Supravegherea rezistenţei antituberculoase Republica Moldova- anul 2006: Studiu naţional. // Chişinău, 2009 – p.34-38.

  2. European framework to decrease the burden of TB/HIV, Geneva, World Health Organization, 2003 (http://www.euro.who.int/document/E81794.pdf)

  3. Global tuberculosis control: surveillance, planning, financing. WHO report 2006. Geneva, World Health Organization; (http://www.who.int/tb/publications/global_report/2006/summary/en/index.html)

  4. Global tuberculosis control : epidemiology, strategy, financing : WHO report 2009; Geneva, World Health Organization; (http://www.who.int/tb/publications/global_report/2009/pdf/chapter1.pdf)

  5. Ordinul nr.496 al Ministerului Sănătăţii din 29.12.2005 „Cu privire la aprobarea formularului de evidenţă medicală primară 089-1/e „Aviz despre bolnavul cu diagnosticul stabilit caz nou de tuberculoză activă şi de reîncepere a tratamentului şi rezultatele acestuia”;

  6. Pisarenco S., Gherbîş T. Cauzele şi pericolul diagnosticului întîrziat al tuberculozei în cadrul strategiei DOTS. // Buletinul AŞM. Ştiinţe medicale nr. 3 (12). Chişinău, 2007. – p. 42 – 46.

  7. Tuberculosis in the European Region, World Health Organization, Regional Office for Europe; (http://www.euro.who.int/tb)

  8. Ţîmbalari V., Haidarlî I., Sain D., şi coat. Structura şi dinamica mortalităţii prin tuberculoză în Republica Moldova. // Buletinul AŞM. Ştiinţe medicale nr. 3 (12). Chişinău, 2007. – p. 90 – 94.

  9. UNAIDS. AIDS epidemic update: December 2005. Geneva: UNAIDS; 2005. 3. Girardi E., Vanacore P., Palmieri F. et al. Tuberculosis in HIV-infected persons in the context of wide availability of highly active antiretroviral therapy;


Factorii de eficientizare a SIStemului de Aprovizionare

cu medicamente antituberculoase în cadrul

programului de control aL tuberculozei

Rita seicaş

Şcoala de Management în Sănătatea Publică USMF „Nicolae Testemiţanu”


Summary

Factors which optimize the system of antituberculosis medicines

supply within the program of tuberculosis control

The improvement of antituberculosis medicines supply system within the National Tuberculosis Control Program is the main subject discussed in this article. The continuous supply of high quality antituberculosis drugs for the whole treatment period is one of the key elements of WHO STOP TB strategy. The actuality of this topic is determined by the country gradually taking over the responsibility for providing physical and economic accessibility to antituberculosis drugs (anti-TB), necessity covered primarily by the funding institutions and international procurement mechanisms. This article reveals the impact of further assistance process with antituberculosis drugs on TB Control Program and presents an overview of the essential factors to be considered in studying the national supply system with anti-TB medicines in order to elaborate recommendations for improving supply cycle of first and second line anti-TB drugs. Creating a functional supply system of anti-TB medicines for the National TB Control Program could be extrapolated to other national public health programs.


Rezumat

Eficientizarea sistemului de aprovizionare cu medicamente antituberculoase în cadrul Programului naţional de control al tuberculozei este subiectul examinat în acest articol. Aprovizionarea continuă cu medicamente antituberculoase de calitate înaltă pentru întreaga perioadă de tratament este unul din elementele cheie ale strategiei STOP TB a OMS [11]. Actualitatea problemei este determinată de preluarea treptată de către ţară a responsabilităţii de asigurare cu medicamente antituberculoase, necesitate acoperită la moment, în mare parte de instituţiile internaţionale. Articolul descrie impactul procesului de aprovizionare cu medicamente antituberculoase în cadrul Programului de control al tuberculozei şi prezintă o descriere a factorilor cheie necesari de a fi consideraţi la studierea sistemului naţional de asigurare cu medicamente antituberculoase. Acestea sunt necesare pentru elaborarea recomandărilor de eficientizare a sistemului de aprovizionare cu medicamente antituberculoase de prima şi a doua linie. Sistemul funcţional de management farmaceutic din cadrul Programului naţional de control al tuberculozei poate fi utilizat şi pentru alte programe naţionale de sănătate publică.


Introducere

Importanţa asistenţei continue cu medicamente antituberculoase este determinată de faptul că medicamentele antituberculoase nu pot fi substituite cu alte medicamente şi lipsa lor sau întreruperile pentru o perioadă mică ar putea conduce la agravarea situaţiei epidemiologice în tuberculoză (TB).

Actualmente, la nivel global se înregistrează circa 9 milioane de noi cazuri de TB şi 2 milioane de decese anual [11]. În pofida eforturilor depuse, incidenţa globală de TB continue să crească anual cu 1%. Creşterea numărului de cazuri de TB multidrogirezistentă (TB-MDR) condiţionează agravarea problemei tuberculozei.

Problema asistenţei cu medicamente antituberculoase este determinată de complexitatea sistemului de aprovizionare format din cîteva subsisteme cu implicarea la fiecare etapă a diferitor instituţii şi departamente, interdependenţa şi insuficienţa conexiunii între ele, bugete limitate şi strategii de procurare nerelevante, precum şi lipsa noilor medicamente pentru tratamentul TB. Consolidarea sistemului de aprovizionare cu medicamente va contribui la procurarea medicamentelor calitative ce ar corespunde standardelor internaţionale, în cantităţi suficiente pentru acoperirea necesităţilor şi la preţuri joase.


Scop

Evidenţierea factorilor cheie pentru implementarea unui sistem eficient de aprovizionare cu medicamente antituberculoase.


Metode

A fost efectuată analiza literaturii de referinţă autohtone şi internaţionale la subiectul abordat. Au fost evaluate practicile curente de asistenţă cu medicamente antituberculoase şi au fost definite elementele de bază pentru eficientizarea sistemului de aprovizionare cu medicamente antituberculoase.




    Rezultate

În 1993 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declară situaţie de urgenţă în privinţa tuberculozei. Ca răspuns la criza epidemiologică provocată de tuberculoză, OMS şi IUATLD a elaborat o nouă strategie de control al Tuberculozei denumită strategia DOTS: Tratament Direct Supravegheat de Scurtă Durată (Directly Observed Treatment Short Course) [9].

In anii 1990 după destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova trece prin o perioadă de tranziţie caracterizată prin deteriorarea condiţiilor socio-economice. In această perioadă Programul Naţional de Control al Tuberculozei (in continuare –PNCT) se confruntă cu lipse şi întreruperi in asigurarea cu medicamente necesare pentru tratamentul TB, insuficienţă de buget, sisteme de aprovizionare neactualizate la necesităţile şi standardele internaţionale, ineficienţa metodelor de diagnostic şi tratament. Condiţiile descrise au contribuit la destabilizarea sistemului de control a TB şi creşterea esenţială a tuberculozei. Incidenţa tuberculozei în Moldova în anul 2000 a constituit 59.9 la 100 mii de locuitori, fiind mai mare cu 51.3% în raport cu anul 1990 [3].

Asigurarea cu medicamente antituberculoase nu răspundea la necesităţile reale ale PNCT. Conform datelor indicate în rapoartele Institutului de Ftiziopneumologie finanţarea achiziţiilor de medicamente anti-TB în anii 1997-2000 din bugetele republican şi local se efectua în mărime de 10%-38% [3,7]. Situaţia creată a condiţionat dezvoltarea rezistenţei la medicamente şi creşterea numărului de cazuri de TB-MDR, care conform studiului reprezentativ de supraveghere al rezistenţei la medicamente în Republica Moldova din 2006 atinge 19,4 % printre cazurile noi [4].

OMS a determinat 27 ţări prioritare cu TB-MDR şi TB-XDR (TB cu rezistenţă extensivă ) care formează 85% din povara globală a TB-MDR, fiind inclusă şi Moldova în această listă [10]. In ghidul pentru managementul programatic al tuberculozei rezistente se descrie o listă cu posibilii factori care contribuie la dezvoltarea formelor rezistente de TB, fiind repartizaţi în 3 grupuri. Una din grupurile identificate se referă la aprovizionarea neadecvată cu medicamente anti-TB şi care specifică următorii factori posibili care ar contribui la dezvoltarea rezistentei: întreruperile în aprovizionarea cu medicamente sau lipsa lor, calitatea joasă a medicamentelor, condiţii de stocare nerelevante şi necorespunderea conţinutului formelor farmaceutice conform standardului [15].

În 2001, pentru a stopa epidemia de tuberculoză, Moldova a aprobat noul program de control al tuberculozei în conformitate cu strategia OMS [3].



    Aprovizionarea continuă cu medicamente antituberculoase de calitate înaltă pentru întreaga perioadă de tratament este unul din principiile de bază a strategiilor de control al tuberculozei [9,11]. Asistenţa PNCT cu medicamente antituberculoase pe durata anilor 2001-2012 este asigurată preponderent cu suportul mecanismelor internaţionale de aprovizionare cu medicamente ale OMS şi instituţiilor internaţionale de finanţare. Începând cu anul 2008, responsabilitatea pentru aprovizionarea cu medicamente este gradual preluată de PNCT şi Ministerul Sănătăţii. Menţinerea unei aprovizionări continue cu medicamente antituberculoase de înaltă calitate solicită prezenţa unui sistem sigur de aprovizionare cu medicamente antituberculoase şi bunul management al acestui sistem.

Caracteristicile esenţiale ale managementul farmaceutic în domeniul TB sunt:

  • medicamentele antituberculoase sunt unice la moment şi nu pot fi substituite cu alte produse farmaceutice;

  • medicamentele sunt costisitoare pentru tratamentul formelor rezistente de TB;

  • numărul de producători de medicamente antituberculoase nu este mare;

  • necesită menţinerea unui stoc de rezervă suficient.

Aprovizionarea cu medicamente antituberculoase este un mecanism format din cîteva etape interdependente: selectare, procurare, distribuire şi utilizare[6].

Selectarea medicamentelor antituberculoase este punctul de pornire al ciclului de aprovizionare cu medicamente. Criteriile de bază pentru selectarea medicamentelor antituberculoase sunt eficacitatea, inofensivitatea, calitatea şi costul. Pentru a obţine un echilibru între eficienţă şi inofensivitate şi între calitate şi cost este necesar de a examina următoarele condiţii pentru selectare [5,6,8,14,20]:



  • morbiditatea;

  • standardele de tratament;

  • Lista Medicamentelor Esenţiale a OMS şi lista naţională;

  • costul unui curs de tratament şi resursele financiare disponibile;

  • numărul de producători de medicamente pe piaţa farmaceutică;

  • înregistrarea medicamentelor;

  • eficacitatea şi inofensivitatea medicamentelor antituberculoase bazată pe dovezi;

  • testele de biodisponibilitate, în special pentru formele combinate cu rifampicină în doze fixe;

  • termenul de valabilitate a medicamentelor;

  • formele farmaceutice, divizarea şi ambalajul;

  • avantajele formelor combinate în doze fixe de medicamente în raport cu formele separate;

  • cunoştinţele personalului în prescrierea şi administrarea medicamentelor;

  • structura instituţiilor sanitare antrenate în tratamentul pacienţilor cu TB.

In cazul selectării medicamentelor pentru tratamentul tuberculozei multidrogrezistente este necesar de a ţine cont de condiţii şi factori suplimentari cum ar fi: implementarea cu succes a programului DOTS, studii actualizate despre profilul sensibilităţii la medicamentele antituberculoase, disponibilitatea informaţiei epidemiologice despre numărul de pacienţi cu TB-MDR, numărul limitat de furnizori de medicamente de linia a doua, capacităţile de management a reacţiilor adverse [1,15,17].

Conform recomandărilor OMS pentru tratamentul TB sunt prescrise următoarele medicamente: isoniazida (H), rifampicina (R), etambutolul ( E), pirazinamida (Z), streptomicina (S). Pentru tratamentul TB rezistente la medicamente sunt prescrise medicamentele de prima linie şi medicamentele de rezervă. Medicamentele pentru tratamentul tuberculozei multidrogrezistente sunt clasificate în 5 grupuri:



  • Grupul 1: pirazinamida (Z), etambutolul (E), rifabutina (Rfb);

  • Grupul 2: kanamicina (Km), amikacina (Am), capreomicina (Cm), streptomicina (S);

  • Grupul 3: levofloxacina (Lfx), moxifloxacina (Mfx), ofloxacina (Ofx);

  • Grupul 4: acidul para-aminosalicilic (PAS), cicloserina (Cs), terizidona (Trd), etionamida (Eto), protionamida (Pto);

  • Grupul 5: clofazimina (Cfz), linezolida (Lzd), amoxicilina/clavulanat (Amx/Clv), tioacetazona (Thz), imipenema/cilastatina (Ipm/Cln), doze mari de isoniazidă (H), claritromicina (Clr).

Medicamentele incluse în grupul 1 sunt medicamente de prima linie, cu excepţia streptomicinei. Streptomicina este prevăzută în grupul al 2-lea ca produs farmaceutic injectabil. Medicamentele din grupurile 2-5 sunt calificate ca medicamente de linia a doua [13].

Odată cu definirea specificaţiei tehnice pentru medicamentele selectate se trece la următoarea etapă denumită estimarea cantităţilor de medicamente. Pentru calcularea cantităţilor există trei opţiuni, fiecare dintre acestea îşi are avantajele şi dezavantajele sale. La selectarea metodei de calcul este necesar de a ţine cont de o serie de factori cum ar fi [5,6]:



  • etapa de implementare a programului de control al tuberculozei;

  • disponibilitatea sistemelor informaţionale funcţionale în managementul farmaceutic;

  • capacitatea Programului de Control al Tuberculozei de estimare a numărului de cazuri pentru fiecare categorie;

  • disponibilitatea informaţiei epidemiologice despre numărul de pacienţi cu TB;

  • experienţa in aplicarea instrumentelor şi metodelor de estimare a necesităţilor de medicamente şi estimarea cazurilor de TB;

  • date despre cantităţile faptice consumate şi nivelul stocurilor în întregul sistem sanitar.

Estimarea cantităţilor de medicamente antituberculoase de linia a doua este mult mai complexă în comparaţie cu aprecierea necesităţilor de medicamente antituberculoase de prima linie, pe motiv că durata tratamentului este mai mare ca de obicei, ajungând la 18-24 luni pe când termenii de valabilitate la principalele medicamentele sunt de 2 ani, regimul de tratament poate fi modificat pe parcursul perioadei de tratament [5,8].

Următoarea etapă în procesul de asigurare cu medicamente este organizarea procedurii de procurare. Eficienţa sistemului de achiziţionare a medicamentelor antituberculoase este apreciată prin nivelul de accesibilitate a medicamentelor, continuitatea aprovizionării, asigurarea standardelor de calitate şi preţurile avantajoase.



Instituţiile responsabile de procurarea medicamentelor antituberculoase trebuie să ţină cont de următoarele cerinţe la organizarea achiziţiilor:

  • nivelul de concurenţă între furnizori;

  • aplicabilitatea metodelor de procurare;

  • pre-calificarea şi monitorizarea performanţei furnizorilor;

  • specificaţiile tehnice pentru medicamente;

  • standardele de asigurare a calităţii medicamentelor antituberculoase.

Procurarea medicamentelor antituberculoase de linia a doua se caracterizează printr-o serie de particularităţi: piaţă de desfacere mică a medicamentelor inclusiv la nivel internaţional, număr limitat de producători, costurile înalte ale medicamentelor, bugete limitate în ţările cu nivel mic sau mediu de trai.

    În calitate de surse sigure de achiziţionare a medicamentelor antituberculoase la preţuri avantajoase şi de calitate înaltă sunt mecanismele internaţionale de procurare. La astfel de mecanisme se referă Fondul Global de Medicamente Antituberculoase (GDF) şi GLC (Comitetul de Lumină Verde) format de Parteneriatul Stop TB/OMS. Comitetul de Lumină Verde în calitate de subgrup al Grupului de Lucru DOTS-Plus al Parteneriatului Stop TB- OMS este format în 2000 cu scopul de a acorda asistenţă programelor şi proiectelor în dezvoltarea şi implementarea strategiilor de management al tuberculozei rezistente la medicamente. Actualmente GLC, ca parte componentă a Iniţiativei Comitetului de Lumină Verde (GLC Initiative), reprezintă un mecanism de autorizare a accesului la medicamentele antituberculoase de linia a doua la preţuri preferenţiale pentru ţările cu mijloace limitate de procurare şi de certificare a calităţii medicamentelor [17]. GDF reprezintă o iniţiativă formată cu scopul de a oferi ţărilor eligibile suport in implementarea programelor de control al tuberculozei prin acordarea de granturi, accesului la procurarea directă a medicamentelor antituberculoase de calitate şi la preţuri competitive şi asistenţei tehnice [5,17]. Un curs complet de tratament standard cu medicamentele anti-TB de prima linie pentru un caz este de cca. 22,40 dol.USD, conform estimărilor făcute de Fondul Global de Medicamente (GDF) [2], pe cînd costul medicamentelor antituberculoase de linia a doua pentru un caz de TB-MDR variază între 1 979 - 8 196 dol.USD şi pentru un caz de TB cu rezistenţă extensivă la medicamente antituberculoase (TB-XDR) variază între 6 843 - 15 579 dol. USD [10].

Următoarea etapă în aprovizionarea cu medicamente este reprezentată prin procesul de distribuire. Subsistemul de distribuire este un proces format din mai multe etape cu implicarea diferitor instituţii şi departamente, realizat în timp. Scopul final al procesului de distribuire este asigurarea la timp cu medicamente antituberculoase şi evitarea întreruperilor de stoc la toate nivelurile. Funcţionarea sistemului de distribuire se bazează pe patru elemente majore [6]:

  • tip de organizare: centralizat, fiind folosită comanda tip „push” (engl. a împinge) versus decentralizat cu tip de comandă –’’pull”(engl. a trage);

  • sistemul informaţional, bazat pe practici şi date de inventariere, evidenţă şi de raportare a consumului şi stocurilor;

  • facilităţile rezervate pentru stocare;

  • modul de livrare: colectare versus livrare.

Ultima etapa a circuitului medicamentelor antituberculoase este utilizarea medicamentelor. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor către pacienţi trebuie să se încadreze în prevederile noţiunii de utilizare raţională al medicamentelor definită de Conferinţa Experţilor în Consumul raţional al medicamentelor, convocată de OMS în Nairobi în 1985 care spune: consumul raţional al medicamentelor prevede prescrierea pacienţilor medicaţiei conform indicaţiilor clinice, în doze potrivite particularităţilor individuale, pentru o perioada de timp adecvată, precum şi la un preţ minimal atît pentru bugetul pacientului cît şi pentru societate [19]. Complementar la definiţia menţionată, cerinţa de bază la administrarea medicamentelor antituberculoase conform strategiei DOTS este administrarea direct observată. [5,15,9]

Asigurarea accesibilităţii fizice şi economice la medicamentele antituberculoase poate fi obţinută la întrunirea următoarelor condiţii:



  • asigurarea gratis a medicamentelor antituberculoase pentru a reduce povara financiară asupra pacientului;

  • aplicarea practicilor de eliberare a medicamentelor focusate pe necesităţile pacientului şi spre asigurarea confortului pacientului;

  • folosirea medicamentelor combinate în doze fixe (FDC) pentru a reduce numărul de comprimate ingerate de pacient şi asigurarea schemei de tratament complete, îmbunătăţind astfel aderenţa la tratament.

O condiţie esenţială şi indispensabilă pentru fiecare etapă a sistemului de aprovizionare cu medicamente antituberculoase este asigurarea calităţii medicamentelor. Astfel, specificaţiile de calitate formulate de PNCT la procurarea medicamentelor trebuie să prevadă următoarele cerinţe [5,8,1216]:

  • certificate conform ”Schemei OMS de certificare a calităţii produselor farmaceutice implicate în comerţul internaţional” prin prezentarea următoarelor documente: Declaraţia privind statutul de licenţiere tip OMS, Certificatul de produs farmaceutic tip OMS, Certificatului lotului, tip OMS;

  • produse conform regulilor de bună practică de fabricaţie (GMP);

  • au un termen de valabilitate restant de cel puţin 75 % din cel total la intrarea în ţară;

  • conţinutul informaţional minim pentru eticheta de pe ambalajul primar şi secundar;

  • prezenţa informaţiei de pe ambalaj şi din instrucţiune în limba ţării.

După procurarea medicamentelor loturile importate trebuie supuse controlului calităţii pînă la punerea pe piaţa farmaceutică şi ulterior, selectiv pe parcursul ciclului de mişcare a produsului farmaceutic. Aplicarea tuturor componentelor ale sistemului de aprovizionare cu medicamente descrise mai sus este posibil în condiţiile prezenţei unui cadru politic şi normativ actualizat la cerinţele internaţionale şi suportului managerial.

Concluzii

Aprovizionarea continuă cu medicamente antituberculoase de calitate reprezintă un pilon de bază la implementarea strategiilor de control al tuberculozei. In ultimii ani aprovizionarea cu medicamente antituberculoase se bazează pe asistenţa tehnică care cuprinde nu doar problema prezenţei fizice a medicamentelor şi acoperirea financiară, dar şi realizarea unor funcţii ale procedurii de achiziţionare cum ar fi: pre-calificarea produselor farmaceutice şi furnizorilor, achiziţionarea, livrarea şi importul medicamentelor. Preluarea treptată a responsabilităţii de asigurare a PNCT cu medicamente antituberculoase de către ţară cere prezenţa unui sistem sigur de aprovizionare cu medicamente antituberculoase.

Actualmente bugetele alocate nu sunt suficiente pentru acoperirea necesităţilor reale, lista medicamentelor antituberculoase înregistrate în ţară este limitată, nu se acordă atenţie etapei de pre-calificare a furnizorilor de medicamente antituberculoase şi folosirea mecanismelor internaţionale de procurare din sursele bugetare, nu există o strategie de consolidare a bugetelor naţionale şi locale destinate pentru procurarea medicamentelor antituberculoase.

Studierea sistemului curent de aprovizionare cu medicamente antituberculoase ar elucida părţile slabe şi ar pune în evidenţă necesităţile sistemului pentru ajustarea la cerinţele standardelor internaţionale. Necesităţile identificate vor fi prezentate sub formă de recomandări pentru fortificarea sistemului de aprovizionare cu medicamente anti-TB. Formarea unui sistem eficient de aprovizionare cu medicamente anti-TB poate fi folosit ca model pentru alte Programe Naţionale de Sănătate Publică.


Bibliografie

  1. Framework action plan to fight Tuberculosis in the European Union,February 2008, ECDC, pag.22.

  2. GDF report. http://www.stoptb.org/gdf/whatis/facts_and_figures.asp.

  3. Hotărîre de Guvern nr.559 din 28.06.2001 ,,Programul Naţional de Control al Tuberculozei in Republica Moldova pentru anii 2001-2005”/pag.3.

  4. Ministerul Sănătăţii al RM. Supravegherea rezistenţei antituberculoase Republica Moldova-anul 2006 Studiu naţional, pag. 128.

  5. Management Sciences for Health, 2005, Managing Pharmaceuticals and Commodities for Tuberculosis: A Guide for National Tuberculosis Programs, pag. 2, 6, 16, 19, 27, 61, 64, 85, 89, 98.

  6. Management Sciences for Health and World Health Organization, 1997. Managing Drug Supply. The Selection, Procurement, Distribution and Use of Pharmaceuticals, editia a 2-a/ pag. 121,164,271,421.

  7. Notă informativă a IFP nr. 01-2/111 din 07.06.2001 în adresa Ministerului Sănătăţii.

  8. Operational Principles for Good Pharmacetuical Procurement , WHO/EDM/PAR/99.5.

  9. Tuberculosis Handbook. Geneva: World Health Organization,WHO/TB/98.253.

  10. The Global MDR-TB & XDR-TB Response Plan 2007–2008, World Health Organization, 2007.

  11. The Global Plan to STOP TB, 2006-2015. http://www.stoptb.org/globalplan/, pag.13,24

  12. The World Bank, 2004. Standard Bidding Documents: Procurement of Health Sector Goods.Washington.DC.,http://siteresources.worldbank.org/INTPROCUREMENT/Resources/health-05-04-ev1.pdf.

  13. Treatment of Tuberulosis guidelines, ediţia 4, WHO/HTM/TB/2009.420, pag.29, 84.

  14. V.Procopişin, V.Safta, M.Brumarel, 2002, Bazele activităţii farmaceutice, pag 193, 197.

  15. World Health Organization, 2008, Guidelines for the programmatic management of drug-resistant tuberculosis.WHO/HTM/TB/2008.402, pag.3,4.

  16. World Health Organization, 2003, Procurement Manual for the DOTS-Plus Projects Approved by the Green Light Committee. WHO/HTM/TB/2003.328.

  17. World Health Organization, 2010, “Instructions for Applying to the Green Light Committee for Access to Second-Line Anti-Tuberculosis Drugs.” WHO/HTM/TB/2010.1, http://whqlibdoc.who.int/hq/2010/WHO_HTM_TB_2010.1_eng.pdf

  18. World Health Organization, 2000, Guidelines for Establishing DOTS Plus Pilot Projects for the Management of Multi-Drug-Resistant Tuberculosis (MDR-TB). WHO/CDS/2000.279.

  19. World Health Organization. 2007. Rational use of medicines: progress in implementing the WHO medicines strategy, Sesiunea a 118 a Comitetului Executiv, Mai 2006/ http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/EB118/B118_6-en.pdf

  20. World Health Organization, 2004. Management of Drugs and Health Centre Level pag. 6, 9, 24.


ANALIZA COSTURILOR DE PROCURARE A MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE PRIN ACHIZIŢII NAŢIONALE ŞI A CELOR PROCURATE PRIN INTERMEDIUL AGENŢIILOR INTERNAŢIONALE

Rita seicaş

Şcoala de Management în Sănătatea Publică USMF „Nicolae Testemiţanu”


Summary

Analysis of procurement cost of antituberculosis medicines through public

national procurement and international procurement agencies

The paper presents an analysis of procurement costs of anitutuberculosis medicines during the 2006-2010 years through public procurement procedures and international mechanisms of procurement.

Comparison of purchasing prices is a tool to assess achievement of reasonable procurement prices, one of the four objectives of the procurement procedure of medicines.
Rezumat

În prezentul articol se prezintă analiza costurilor de procurare a medicamentelor antituberculoase pe parcursul anilor 2006-2010 prin metoda achiziţiilor publice şi prin mecanismele internaţionale de procurare.

Compararea preţurilor de achiziţie este un instrument de a aprecia atingerea preţurilor rezonabile la procurare, unul din cele 4 obiective ale procedurii de achiziţionare a medicamentelor.

Introducere

Achiziţionarea de medicamente are ca scop asigurarea disponibilităţii medicamentelor necesare în cantităţi potrivite, la standarde de calitate recunoscute şi la preţuri joase.

Organizarea unei achiziţionări eficace este o necesitate semnificativă pentru gestionarea eficientă a banilor publici [2]. Costurile pentru medicamentele antituberculoase reprezintă o cotă esenţială din bugetul programelor naţionale de control al tuberculozei. Ca exemplu, conform estimărilor de necesităţi pentru acţiunile globale de combatere a TB cu rezistenţă extensivă (TB-XDR) pentru anii 2007 - 2008, cca 44,5 la sută din costul cheltuielilor totale revine procurărilor de medicamente antituberculoase [10].

Planificarea procurărilor influenţează direct performanţa sistemului de asistenţă cu medicamente, determinînd direct costurile şi calitatea sistemului de aprovizionare [2].

In condiţiile diminuării asistenţei financiare externe şi transferului de responsabilitate în asigurarea cu medicamente a Programului naţional de control şi profilaxie a tuberculozei (PNCPT) din sursele publice, analiza practicilor curente ale procurărilor publice ar da posibilitate de a estima rezultatele economice obţinute şi identifica soluţii pentru a mări cost –eficienţa la utilizarea alocaţiilor financiare.
Material şi metode

Pentru analiza dată s-a folosit un studiu descriptiv integral. Analiza comparativă a costurilor procurărilor de medicamente antituberculoase s-a făcut în baza preţurilor de achiziţie a medicamentelor antituberculoase din sursele Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi rezultatelor licitaţiilor de achiziţionare a medicamentelor antituberculoase pentru PNCPT din bugetul republican pentru perioada anilor 2006-2010.

Analiza comparativă a costurilor a fost efectuată prin evaluarea preţului pentru o unitate de măsură pentru fiecare medicament în parte per an; calcularea valorii estimative a contractului de achiziţionare pentru fiecare an la medicamentele care au fost incluse în ambele procurări, avînd la bază cantităţile anunţate pentru contractare la licitaţiile naţionale, preţurile determinate cîştigătoare la tenderele naţionale şi preţurile oferite de agenţiile internaţionale de achiziţionare a medicamentelor antituberculoase.
Rezultatele obţinute

Programul naţional de control şi profilaxie a tuberculozei beneficiază de asistenţă financiară din partea Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru acoperirea necesităţilor de medicamente antituberculoase de prima şi a doua linie din 2005. Tot odată, începînd cu anul 2007, Guvernul îşi asumă preluarea treptată a responsabilităţii de procurare a medicamentelor antituberculoase de prima linie din alocaţiile bugetului republican, precum este prevăzut în aplicaţia Republicii Moldova către FG runda 6. Procurarea de medicamente din granturile FG se face conform Ghidurilor de procurare în cadrul împrumuturilor IBRD şi creditelor IDA din ianuarie 1995 cu modificările ulterioare. Pentru achiziţionarea de medicamente antituberculoase din grantul FG s-a folosit metoda procurării directe dintr-o singură sursă, conform prevederilor planului de management al procurării şi livrării aprobat de FG prin mecanismele de procurare: Fondul Global de Medicamente Antituberculoase (GDF) şi Comitetul de Lumină Verde (GLC). GDF şi GLC reprezintă mecanisme internaţionale de procurare formate de parteneriatul Stop TB/OMS cu scopul de a asigura disponibilitatea fizică şi economică la medicamentele antituberculoase de prima şi a doua linie. La rîndul său, aceste unităţi işi au agentul său de procurare selectat pe bază de competiţie. De exemplu, IDA Foundation (International Dispensary Association) este o agenţie de procurare non-profit selectată de GLC pentru perioada 2007-2009 [3,9].

Procurările de medicamente şi alte produse de uz medical din banii publici se face prin procedurile de achiziţii publice prevăzute de Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007 şi Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţionarea de medicamente şi alte produse de uz medical pentru necesităţile sistemului de sănătate Nr. 568 din 10.09.2009. Selectarea procedurii de achiziţie este determinată de suma alocaţiilor prevăzute, particularităţile produselor selectate pentru procurare şi caracteristicele procedurilor de procurare. Pentru procurarea de medicamente cel mai des se foloseşte licitaţia deschisă. De asemenea la întrunirea unor condiţii legea în cauză prevede posibilitatea procurării dintr-o singură sursă, insă aceste circumstanţe nu permit procurarea directă a medicamentelor de la agenţii internaţionale de procurare a medicamentelor esenţiale [4].

O altă latură a achiziţiilor se referă la cerinţele formulate pentru produsele farmaceutice şi ofertanţi, orientate spre asigurarea calităţii, eficienţii şi inofensivităţii bunurilor. Lista de cerinţe incluse in regulamentul menţionat prevede ca medicamentele anti -TB: să fie înregistrate în Republica Moldova; să fie fabricate conform certificatului GMP conform standardelor OMS, FDA, EMEA; să fie parte a listelor de precalificare a OMS; termenul de valabilitate restant la momentul livrării să fie de 80% la medicamentele cu o valabilitate de pînă la 2 ani şi nu mai puţin de 60% din cel iniţial pentru medicamentele cu o valabilitate de 2 şi mai mulţi ani. Deasemenea acelaşi regulament prevede condiţiile de procurare a medicamentelor neomologate şi condiţiile de calificare a producătorilor autohtoni deţinători ai certificatului GMP de nivel naţional pînă la punerea în aplicare a Regulilor de bună practică de fabricaţie a medicamentelor (GMP) în Republica Moldova [4].

Actualmente medicamentele procurate prin agenţiile internaţionale din grantul FG nu sunt omologate in Moldova, însă sunt autorizate pentru import de către Comisia MS pentru autorizare a importului produselor farmaceutice neînregistrate in R. Moldova, în conformitate cu prevederile articolului 11 pp.(7), (8) al legii „Cu privire la activitatea farmaceutică nr.1456-XII din 25.05.1993 şi fac parte din Lista medicamentelor precalificate de OMS [5,12].

Pentru tratamentul tuberculozei se folosesc cinci medicamente de prima linie in forme combinate în doze fixe şi în forme unicomponente [7,8]. Lista de medicamente procurate din banii publici pe parcursul anilor nu este identică după nomenclatură şi forme farmaceutice solicitate, fiindcă prin licitaţiile publice au fost procurate doar o cotă parte din necesarul total al PNCPT neacoperit din grant. De asemenea s-a ţinut cont de stocurile disponibile la moment. Astfel, analiza preţurilor pentru fiecare an în parte reflectă un număr diferit de medicamente, preţul cărora a fost disponibil pentru evaluare.

In tabelul de mai jos putem observa că doar în anul 2008 lista de medicamente de prima linie procurate din surele bugetului republican şi din grantul FG se referă la toate cinci denumiri de medicamente. Pentru ceilalţi ani numărul de medicamente comune variază şi cel mai frecvent este de 2 - 3 denumiri de medicamente care au făcut parte din lista ambelor procurări.

Tabelul 1. Lista medicamentelor antituberculoase de prima linie comune procurate din sursele grantului FG şi din banii publici pentru acoperirea necesităţilor anilor 2006-2010




Denumirea Comună Internaţională (DCI) a medicamentului, forma farmaceutică

Doză

Anul







2006

2007

2008

2009

2010

Izoniazidă + Rifampicină (HR), comprimate

75/150 mg







V

V




Izoniazidă + Rifampicină (HR), comprimate

150/150 mg




V

 V







Pirazinamidă (Z), comprimate

400 mg




V

 V

 

V

Etambutol (E), comprimate

400 mg

V

V

V

V

V

Streptomicină (S), pulbere injectabil

1,0 g

 

V

V

 V

 

Izoniazidă (H), comprimate

300mg

V







 V




Total




2

4

5

4

2

Pentru a putea compara preţurile de livrare a medicamentelor, preţurile indicate în documentele de însoţire a mărfii achiziţionate din sursele FG au fost ajustate de la condiţii de livrare EXW (Incoterms, 2000) la condiţii de livrare DDP, precum sunt preţurile de procurare la licitaţiile naţionale din banii publici. Pentru ajustare s-au folosit costurile pentru transportare, controlul calităţii, asigurare indicate separat de vînzător în facturile de însoţire a loturilor livrate şi estimarea de şapte procente din costul loturilor stocate la depozitul farmaceutic, achitată de FG pentru serviciile de recepţionare, stocare şi eliberare a medicamentelor beneficiarilor. Preţurile indicate în lei MD la licitaţiile naţionale au fost trecute în valută convertibilă la data deschiderii ofertelor, conform cursului oficial anunţat de Banca Naţională a Moldovei. Analizînd preţurile la medicamentele anti-TB de prima linie se observă o diferenţă, avînd preţuri de procurare din banii publici cu 1.06 - 2.35 ori mai mari în raport cu preţurile oferite de agenţiile internaţionale de procurare, cu excepţie pentru o denumire procurată din grant.

In 2009, o denumire din cele 5 medicamente comune, procurate din grantul FG, a avut preţ mai mare cu 1.07 în raport cu preţul de procurare obţinut prin achiziţii publice (tabelul 2).

Tabelul 2. Evaluarea preţurilor unitare de procurare la medicamentele

anti -TB de prima linie evaluate pe perioada 2006-2010


DCI, doză şi forma farmaceutică a medicamentului

2006

2007

2008

2009

2010***




Preţ

MS

Preţ

GDF

IP*

Preţ

MS

Preţ

GDF

IP

Preţ

MS

Preţ

GDF

IP

Preţ

MS

Preţ

GDF

IP

Preţ

MS

Preţ

GDF

IP

HR

75-150 mg, comprimate





















0,0411

0,037

1,11

0,0393

0,0421

1,07










HR

150/150 mg, comprimate












0,0459

0,0396

1,16

0,0432

0,0396

1,09



















Z, 400 mg, comprimate










0,0349

0,0181

1,92

0,0297

0,0181

1,64










0,0446

0,0189

2,35

E 400 mg,comprimate

0,0321

0,0301

1,06

0,0574

0,0308

1,86

0,051

0,0308

1,65

0,0605

0,037

1,63

0,0559

0,033

1,69

S 1,0 g pulbere injectabil










0,12

0,098

1,22

0,1862

0,0981

1,89

0,2016

0,1536

1,31










H 300, mg comprimate

0,0117

0,0080

1,46



















0,0228

0,0119**

1,90










Notă: * Abreviatura „IP” reprezintă indice de preţ utilizat pentru prezentarea diferenţei de preţ; **Deoarece în anul 2009 H, comprimată 300 mg nu s-a procurat din grantul FG, ca referinţă de preţ pentru comparare s-a folosit preţul pentru o unitate de măsură pentru medicamentul H 300 mg, afişat pe pagina web a GDF, ajustat la condiţii de livrare DDP( Incoterms 2000). O unitate de măsură este echivalentă cu o comprimată, o fiolă etc. ***Ca preţuri de referinţă la compararea preţurilor la medicamentele procurate din sursele bugetului republican pentru 2010 au fost folosite preţurile afişate în catalogul de preţuri pentru medicamentele antituberculoase de prima linie de la GDF, ajustate la condiţii de livrare DDP.
Pentru analiza costurilor de procurare a medicamentelor anti-TB de prima linie s-au folosit cantităţile anunţate la licitaţia naţională raportate la preţurile cîştigătoare de la licitaţii organizate din banii publici şi la preţurile de procurare din sursele grantului FG, avînd ca reper cele două mecanisme de procurare menţionate.

Estimînd costurile de achiziţionare a medicamentelor de prima linie observăm că din bugetul republican s-ar putea de a mări proporţia de acoperire a necesităţilor PNCPT în baza sumelor economisite, dacă procurarea ar fi fost făcută la preţurile oferite de mecanismele sau agenţiile internaţionale de procurare. Calcularea valorii estimative arată că economiile în anii precedenţi pentru medicamentele care fac obiectul procurărilor din banii publici şi de la agenţiile internaţionale de procurare ar fi fost de circa: 2506,33 dolari SUA – 49186,00 dolari SUA (Fig. 1).

Analiza comparativă a preţurilor pentru medicamentele antituberculoase de linia a doua a fost făcută conform aceloraş criterii. Tratamentul formelor rezistente de tuberculoză şi în special a tuberculozei multidrogrezistente (TB-MDR) este un tratament mai complex cu multe consideraţiuni speciale în comparaţie cu tratamentul tuberculozei clasice.

Ofertele de medicamente necesare pentru tratamentul TB-MDR sunt limitate din motiv că medicamentele de linia a doua sunt specifice şi nu pot fi prescrise în tratamentul altor maladii, cu excepţia medicamentelor din grupa fluorchinoloane şi numărul de producători în lume de astfel de medicamente este mic; lipsa informaţiei despre nivelul rezistenţei tuberculozei la medicamente în lume face dificilă determinarea necesităţilor reale de medicamente de linia a doua. Actualmente Lista medicamentelor precalificate de OMS include 2 producători precalificaţi pentru producerea medicamentului cicloserină, comprimate 250mg; a cîte un producător pentru producerea etionamidei 250 mg comprimate, pirazinamidei, comprimate 500 mg şi para aminosalicilat de sodiu, pulbere 4 g[12].




Fig.1. Compararea costurilor pentru medicamentele anti-TB de prima linie în baza preţurilor MS cu preţurile de procurare din grantul FG de la GDF (dolari SUA).


Tratamentul tuberculozei multudrogrezistente în Moldova conform strategiei DOTS Plus este asigurat din 2005 cu suportul grantului FG. Conform aplicaţiei R Moldova către Fondul Global necesităţile în medicamentele de linia a doua pentru TB-MDR este asigurată pînă în 2014 [1]. Tot odată, în anii 2006-2010, PNPCT a formulat cîteva solicitări de procurare din banii publici a medicamentelor anti-TB de linia a doua pentru tratamentul formelor rezistente de tuberculoză. Pentru evaluarea costurilor de medicamente din sursele publice şi în baza grantului FG s-a folosit lista de medicamente comune pentru ambele contracte per ani (Tab. 3).
Tabelul 3. Lista medicamentelor antituberculoase de linia a doua comune, procurate din sursele grantului FG şi din banii publici pentru acoperirea necesităţilor anilor 2006-2010


Denumirea Comună Internaţională (DCI) a medicamentului, forma farmaceutică

Doză

Anul







2006

2007

2008

2009

2010

Capreomicină (Cm), pulbere injectabil

1 g

 

V


V

V

 

 

Etionamidă (Eth), comprimate

250 mg

 

 V


V

V

 V

V

Cicloserină (Cs), capsule

250 mg

V

V

V

V

 

Ofloxacină (Of) comprimate

200 mg

 


 V

V

 V




Pirazinamidă (Z), comprimate

500mg

 V

V

V

 V

V

Total




5

5

5

4

2

Compararea de preţuri la medicamentele anti-TB de linia a doua indică o diferenţă de preţuri cu 1,43 -4,54 ori mai mari la procurarea pe banii publici în raport cu preţurile oferite de mecanismele internaţionale (Tab. 4). Pentru anul 2007 nu s-a făcut compararea de preţ pentru medicamentul Capreomicină, pulbere injectabil1,0g deoarece rezultatul licitaţiei ulterior a fost anulat şi nu a fost determinat alt cîştigător, necătînd că la licitaţie au fost trei concurenţi.


Tabelul 4. Evaluarea preţurilor de procurare la medicamentele

anti-TB de linia a doua evaluate pe perioada 2006-2010



DCI, doză şi forma farmaceutică a medicamentului

2006

2007

2008

2009

2010




Preţ MS

Preţ GLC

IP

Preţ MS

Preţ GLC

IP

Preţ MS

Preţ GLC

IP

Preţ MS

Preţ GLC

IP

Preţ MS

Preţ GLC

IP

Cm.1 g,pulbere injectabil

7,494

3,386

2,21










5,212

3,630

1,43



















Eth. 250 mg , comprimate

0,209

0,1075

1,95

0,3097

0,1064

2,91

0,321

0,1154

2,78

0,3665

0,1155

3,17

0,3534

0,1136

3,11

Cs. 250 mg, capsule

1,6851

0,5315

3,17

2,1363

0,5315

4,01

2,204

0,576

3,82

2,565

0,5644

4,54










Of.200 mg, comprimate

0,0905

0,0367

2,46

0,0836

0,0364

2,29

0,0665

0,0394

1,68

0,07236

0,0386

1,86










Z.500mg, comprimate

0,0342

0,0114

3,0033

0,0397

0,0207

1,91

0,0398

0,0215

1,85

0,0567

0,0287

1,97

0,0446

0,026

1,71

La aprecierea costurilor estimative pentru medicamentele de linia a doua observăm că economiile financiare ar fi de 25513,43- 187967,72 dolari SUA, dacă procurarea medicamentelor ar fi la preţurile de achiziţie oferite de agenţiile internaţionale de procurare (Figura 2). Estimarea a fost făcută folosind cantităţile de medicamente anunţate şi pretinse spre procurare prin licitaţiile publice, cu excepţie pentru anul 2006 şi preţurile unitare din ambele surse de procurare. Pentru anul 2006 au fost considerate la estimare cantităţile de facto recepţionate de farmacia Institutului de Ftiziopneumologie.



Fig. 2. Compararea costurilor pentru medicamentele anti-TB de linia a doua în baza preţurilor MS cu preţurile de procurare din grantul FG de la GLC(dolari SUA).


Eficienţa unei proceduri de achiziţie este determinată de un şir de factori cum ar fi numărul ofertanţilor, specificaţia tehnică pentru medicamente, performanţa furnizorilor, standardele de calitate solicitate pentru medicamentele antituberculoase şi altele [7,9].

Examinînd numărul de participanţi la licitaţiile de achiziţionare pe bani publici a medicamentelor anti -TB de prima şi a doua linie în anii examinaţi, înregistrăm un număr mic de ofertanţi pentru licitaţiile organizate, avînd cel mai frecvent 1-2 participanţi cu o mică creştere a numărului de participanţi pentru doar 2 denumiri în 2008, 2009 (figurile 3 şi 4).

In aceste condiţii posibilităţile pentru asigurarea unei concurenţe eficiente au fost mici. O explicaţie pentru această situaţie este împărţirea cotelor de asigurare cu medicamente anti-TB intre FG şi MS, cota preponderentă aparţinînd FG. Astfel, în perioada de tranziţie a responsabilităţilor în asigurarea cu medicamente anti-TB intre finanţatorul extern şi ţară, s-ar putea presupune că nu este o cerere constantă pentru piaţa farmaceutică locală în medicamente antituberculoase şi corespunzător nu este o dezvoltare a numărului de oferte.

Fig. 3. Numărul participanţilor la licitaţiile de procurare a medicamentelor

anti-TB de I linie organizate pe banii publici pentru PNCPT

Fig. 4. Numărul participanţilor la licitaţiile de procurare a medicamentelor

anti-TB de linia a II-a organizate pe banii publici pentru PNCPT
Concluzii

1. Folosirea potenţialului agenţiilor internaţionale de procurare a medicamentelor anti -TB ar putea asigura utilizarea cost-eficientă a alocaţiilor publice pentru procurarea medicamentelor de calitate şi la preţuri joase.

2. In condiţiile unei concurenţe limitate de oferte, preţurile pentru medicamentele antituberculoase la nivel local diferă semnificativ de preţurile propuse de agenţiile internaţionale de procurare.

3. Conform prevederilor legislaţiei curente de achiziţionare a bunurilor din banii publici, procurarea de medicamente antituberculoase dintr-o singură sursă, direct de la agenţii internaţionale sau mecanisme internaţionale de procurare cum ar fi GTZ/GDF, IDA/GLC, UNICEF etc. nu poate fi realizată. Este necesar de a ajusta cadrul legislativ şi normativ privind achiziţiile pe bani publici a medicamentelor anti-TB prin reglementarea procurărilor dintr-o singură sursa de la agenţiile internaţionale şi/sau crearea condiţiilor normative pentru participare a agenţiilor internaţionale de procurare la licitaţii de comun cu alţi operatori economici.


Bibliografie

  1. Aplicaţiile Republicii Moldova. Runda 6, 8 Fondul Global, componenta TB, http://www.ucimp.md/index.php?option=com_content&view=article&id=97&Itemid=97

  2. Dimitri N., Piga G., Handbook of procurement, Cambridge University press, 2006;

  3. Green Light Committee Application Instructions, WHO, 2010;

  4. Legea privind achiziţii publice nr. 96-XVI din 13.04.2007 (MO nr.107-111/470 din 27.07.2007);

  5. Legea „Cu privire la activitatea farmaceutică nr.1456-XII din 25.05.1993 (Monitorul 1993, nr.7, art.210);

  6. Hotărire pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţionarea de medicamente şi alte produse de uz medical pentru necesităţile sistemului de sănătate Nr. 568 din 10.09.2009 (Monitorul Oficial Nr. 144-147/ 632 din 18.09.2009);

  7. Management Sciences for Health, 2005, Managing Pharmaceuticals and Commodities for Tuberculosis: A Guide for National Tuberculosis Programs, pag. 2, 6;

  8. Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale Nr. 180 din 2007 “Cu privire la implementarea Programului naţional de control şi profilaxie a tuberculozei în Republica Moldova pentru anii 2006-2010”

  9. Procurement manual for MDR-TB projects under the Green Light Committee mecanism, WHO-HTM-STB-2008.51 p5-8;

  10. The Global MDR-TB & XDR-TB Response Plan 2007–2008, World Health Organization, 2007;

  11. World Health Organization. Treatment of TB Guidelines, ediţia 4. http://www.who.int/tb/publications/2009/who_htm_tb_2009_420_beforeprint.pdf p-28,39,45;

  12. World Health Organization. Prequalification Programme, http://www.who.int/prequal/) on 2010-Jun-16.


Yüklə 2,65 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin