3.1Pădurile și îndepărtarea GES și emisiile
Pădurile sunt importante pentru separarea gazelor cu efect de seră (GES) și reducerea emisiilor, astfel atenuând schimbările climatice. CO2 este unul din nutrienții care sunt necesari pentru a crea produse chimice organice care fac parte din frunze, rădăcini, și tulpini. Toate părțile componente ale unui arbore conțin carbon, deși proporția de carbon depinde de specie, vârstă, și modelul de creștere. Cu toate acestea, pe măsură de plantele cresc, mai mult CO2 este convertit în biomasă, reducând emisiile de dioxid de carbon din atmosferă și stocându-l în materia vegetală deasupra și sub pământ. Carbonul este, de asemenea, reținut în soluri de pădure. Cantitatea de dioxid de carbon din sol variază în funcție de mediul și istoria sitului. Carbonul care este eliminat poate fi eliberat înapoi în atmosferă atunci când vegetația moare, de exemplu din cauza unui incendiu sau prin degradare treptată și descompunere.
Protocolul de la Kyoto permite anumite îndepărtări de carbon de către pădurile și solurile unei națiuni - "reduceri de carbon" - să fie calculate și reduse din emisii. În medie, pădurile temperate, cum ar fi cele găsite în Romania stochează aproximativ 168 tC / ha (Gorte, 2009). Vegetația de acest sistem de pădure reține mai mult de o treime. Restul este stocat în mare parte în sol.12
Inventarul GES în România (Raportul privind Inventarul Național) din 1989-2011 a menționat că "[i]n 2011, emisiile de GES, fără [utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor, precum și pădurile (UTSUTP)] au scăzut [cu] 54.9% comparativ cu nivelul anului de bază." Atunci când au fost introduse în UTSUTP, "emisiile nete de GES / excluderi (ținând cont de emisiile de dioxid de carbon (CO2)) au scăzut [cu] 61,1 %." (MMSC, 2013). Raportarea detaliată a emisiilor de GES și a absorbțiilor din UTSUTP13 relevă contribuția semnificativă a terenurilor forestiere rămase în reținerea GES (sau "îndepărtarea" GES), așa cum arată în tabelul 4.
Tabelul 4: Emisiile de GES nete pentru sectorul UTSUTP, în 1989, 2010 și 2011 (sursa MMSC, 2013)
Subcategoriile IPCC
|
Emisii (+) / Rețineri (-) în Gg CO2eq
|
(până în) 1989
|
2010
|
2011
|
5A1. Teren împădurit14 Teren împădurit rămas
|
-18863
|
-22263
|
-20384
|
5A2. Teren transformat în pădure
|
-122
|
-2498
|
-3061
|
5B1. Terenuri de culturi15 Terenuri de culturi rămas
|
-5784
|
-2336
|
-3223
|
5B2. Teren transformat în teren de culturi
|
-17
|
18
|
20
|
5C1. Pajiști rămase Pajiști
|
NO
|
NO
|
NO
|
5C2. Teren transformat în pajiști
|
-654
|
130
|
118
|
5D1. Mlaștini rămase Mlaștini
|
NO
|
NO
|
NO
|
5D2. Teren transformat în mlaștini
|
-215
|
-126
|
-130
|
5E1. Așezări rămase Așezări
|
NO
|
NO
|
NO
|
5E2. Teren transformat în așezări
|
4125
|
419
|
410
|
5F1. Alte terenuri rămase Alte terenuri
|
NO
|
NO
|
NO
|
5F2. Teren transformat în Alte terenuri
|
-30
|
789
|
835
|
Sursa: MMSC (2013)
Emisiile totale de GES din 2011, cu excepția eliminării de către absorbanți, s-au ridicat la 123.345.54 Gg CO2 echivalent (MMSC, 2013). Emisiile de CO2 din UTSUTP (așa cum se arată în figura 2), provin în mare măsură din transformarea terenului. Din 1999, există o reducere a emisiilor totale de CO2 cu aproximativ 30%, în medie, în fiecare an, atunci când UTSUTP este luată în considerare (a se vedea figura 2). La examinarea schimbarea emisiilor față de anul de bază, UTSUTP constituie aproximativ 10 % din reducerea totală a emisiilor.
Figura 2 - Diferența dintre emisiile de CO2, inclusiv și exclusiv UTSUTP (Tone Gg)
Pentru a utiliza pădurile pentru a combate schimbările climatice va fi necesară implementarea de condiții care să ajute la reducerea emisiilor de CO2 și reținerea dioxidului de carbon. Aceasta include condiții pentru plantarea mai multor copaci (prin împădurire sau reîmpădurire) și menținerea sănătății și capacității de rezistență a pădurilor (prin gestionarea durabilă a pădurilor)
Dostları ilə paylaş: |