Normal – Times New Roman 11 pt

3.3Adaptarea pădurilor la schimbările climatice

În fața schimbărilor climatice, administratorii de păduri trebuie să aleagă abordările de management adecvate pentru menținerea și creșterea serviciilor de ecosistem din păduri. Reducerea vulnerabilității ecosistemelor forestiere necesită reducerea expunerii pădurilor la schimbările climatice și scăderea sensibilității lor la schimbările climatice. Prima poate implica practici de management care includ arderea controlată, reducerea încărcării de combustibil forestier, precum și pregătirea pentru condiții meteorologice extreme. Cea din urmă poate solicita plantarea de specii mai rezistente sau reducerea stresului apei. Practicile de management, cum ar fi exploatarea forestieră cu impact redus sau reducerea suprafețelor suprapopulate pot crește, de asemenea, capacitatea de rezistență a pădurilor. Aceste măsuri pot fi puse în aplicare prin intermediul gestionării durabile a pădurilor.

Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe progresul de cercetare științifică și tehnologică, care susțin dezvoltarea durabilă a pădurilor, ținând cont de contextul de mediu și socio - economic. Aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, însoțite de o monitorizare adecvată a stării de sănătate a pădurilor, precum și a dezvoltării lor. În prezent există informații limitate cu privire la cerințele de adaptare pentru pădurile României.

Este necesară cuantificarea efectului schimbărilor climatice (inclusiv a evenimentelor extreme) asupra pădurilor și evaluarea pagubelor potențiale. O astfel de evaluare va necesita date tehnice și capacități de monitorizare care în prezent sunt limitate în România. În funcție de rezultatele unei astfel de evaluări, pot fi identificate măsuri corespunzătoare. O măsură potențială de adaptare ar fi să se intensifice de reîmpădurirea. Acest lucru ar ajuta la menținerea ecosistemelor forestiere, oferind în același timp beneficii comune, cum ar fi eroziunea redusă a solului, prevenirea alunecărilor de teren și inundații reduse. Aceste măsuri ar fi, de asemenea, favorabile pentru turismul din România. Pădurile ar trebui să fie populate cu specii mai puțin vulnerabile de arbori (de exemplu fag în zonele montane joase). Speciile de copaci rezistente la schimbări climatice ar trebui să fie, de asemenea, rezistente la noi tipuri de dăunători.

3.4Pădurile și adaptarea la schimbările climatice

Pădurile sunt importante în strategiile de adaptare bazate pe ecosisteme pentru alte sectoare, cum ar fi agricultura (a se vedea figura 3). Impactul schimbărilor climatice (pe termen mediu și lung), de asemenea, indică necesitatea de adaptare a pădurilor la schimbările climatice.

Figura 3: Păduri pentru adaptare, adaptarea pentru păduri

Sursa: Locatelli, 2011.

Studiile efectuate de Economia Ecosistemelor și a Biodiversității (EEB) ilustrează beneficiile economice de adaptare bazate pe ecosisteme, inclusiv utilizarea pădurilor pentru adaptare. Operaționalizarea acestui concept este în creștere, deși este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine beneficiile de adaptare. Exemple din țări precum Germania, Marea Britanie, Belgia și indică beneficii clare pentru ecosisteme, dar oferă mai puține discuții privind adaptarea.

În România, pădurile oferă beneficii de ecosistem pentru peisajele agricole. Ivan (2012) a identificat perdelele forestiere ca furnizând beneficii de rezistență la schimbările climatice în sistemele agricole. Aceste beneficii includ:

• 
  Condițiile microclimatice îmbunătățite de creștere pentru dezvoltarea protecției culturilor agricole, până la o distanță de 25 de ori înălțimea perdelei în zona de protecție și de 5 ori în zona expusă, ca urmare a reducerii vitezei vântului cu 31-55 % în zona de protecție și 10 -15 % în cea expusă
  
• 
  Răspândirea redusă a temperaturilor diurne ale aerului în zona de recoltare cu 1 - 40C și a celor anual cu 1 - 20C
  
• 
  Umiditate crescută și nivelul de ionizare a aerului la nivelul solului, care îmbunătățește fertilitatea solului și pH-ul
  
• 
  Reducerea profunzimii și duratei de îngheț, și evapotranspirație scăzută
  
• 
  Reținerea GES - se estimează a reține 40 tCO2e/ha/an de dioxid de carbon
  

Ivan (2012) a constatat că perdelele forestiere oferă cea mai bună protecție pentru culturi agricole, atunci când speciile primare utilizate ating o înălțime de 15 - 20m. Protecția suplimentară și creșterea biodiversității rezultă atunci când centurile de pădure includ specii secundare la înălțimi între 6 - 10m și arbuști la 1 - 5m înălțime. Beneficiile perdelelor forestiere sunt maxime în jurul vârstei de 10 ani, dar agricultorii pot beneficia, de asemenea, de beneficii de-a lungul timpului acestea sunt stabilite.

Culturile agricole adecvate pentru cultivare cu perdele forestiere includ cereale, soia , floarea-soarelui, legume, meslin, alte specii furajere și culturi horticole. Albu Anca et al (2010) a constatat că, din cauza evapotranspirației scăzute, producția de cereale în zona protejată de perdele forestiere a fost mai mare cu aproximativ 20%, chiar dacă perdeaua forestieră reduce arealul agricol. Această constatare confirmă rezultatele Nesu (1999), conform căreia în câmpiile și suprafața agricolă, perdeaua forestieră de 15 m înălțime a crescut producția pentru diverse culturi - 17 % la grâu, 13 % la lucerna verde, 12 % din boabe de soia. Pe lângă creșterea productivității culturilor agricole, perdele forestiere pot proteja, de asemenea, drumurile și căile ferate adiacente perdelelor, deoarece acestea diminuează pagubele produse de zăpezile extreme iarna.

În 1986, perdelele forestiere au acoperit aproximativ 9300 ha de teren agricol. În 2009, această suprafață a scăzut la aproximativ 1.400 ha. Perdele forestiere sunt cunoscute a avea un efect pozitiv asupra producției agricole.

4.Rezultatul diferitelor scenarii de gestionare a pădurilor asupra emisiilor de GES

Abordările de gestionare a pădurilor influențează emisiile de GES nete din sector datorită influenței sale asupra creșterii, extracției și sănătății pădurii. . Există diferite modele și abordări pentru evaluarea rezultatului scenariilor viitoare. Această secțiune prezintă rezultatele din eforturile naționale de modelare și compară constatările cu modelele și rezultatele internaționale.

4.