După cum s-a notat în secţiunile anterioare ale prezentului Raport, România are o reţea feroviară extinsă. Totuşi, transportul feroviar (atât cel de călători cât şi cel de marfă) se află într-un declin accentuat. Anumite părţi ale reţelei transportă niveluri scăzute de călători şi mărfuri, iar finanţările disponibile pentru întreţinere nu sunt suficiente pentru întreţinerea corespunzătoare a întregii reţele. În general, investiţiile în sectorul feroviar care vor atrage mai mulţi călători şi mai multe mărfuri spre transportul feroviar (în defavoarea celui rutier sau aerian) sunt bune din perspectiva schimbărilor climatice, deoarece transportul feroviar are în general un nivel scăzut de emisii de GES (pe călător-km sau pe tonă de marfă-km) decât alternativele de transport rutier sau aerian, după cum este prezentat în
. Acest avantaj în privinţa GES faţă de alte moduri de transport este în general adevărat dacă trenurile sunt operate eficient şi cu factori mari de încărcătură.
Totuşi, exemple de la nivel mondial arată că, pentru a atrage călători sau clienţi pentru transporturl de marfă (permiţând astfel beneficiile de diminuare a GES), toate aspectele sistemului feroviar trebuie să fie eficiente şi rentabile. Prin urmare, este puţin probabil ca numai îmbunătăţirea infrastructurii tradiţionale (linii, sisteme de semnalizare, staţii, punctele feroviare de comutare pentru transportul de marfă) să inverseze tendinţa actuală de declin rapid al transportului feroviar. Este necesară o abordare holistă în care sunt necesare investiţii paralele în infrastructură, material rulant şi sisteme de informaţii pentru călători şi clienţi. Arii precum serviciile pentru clienţi trebuie adresate la rândul lor, pentru a asigura o ofertă atractivă şi fiabilă pentru clienţi. Un aspect crucial constă în necesitatea dezvoltării unei soluţii satisfăcătoare la problema prioritară privind lipsa întreţinerii infrastructurii feroviare dacă transportul feroviar din România doreşte să atragă mai mulţi călători şi un volum mai mare de mărfuri în viitor.
Figura : Intensitatea CO2 tipică pentru transportul de persoane (de la IPCC)113
Din analiza noastră rapidă a situaţiei din România şi din informaţiile disponibile, sunt prezentate în Tabelul recomandări de acţiuni aferente transportului feroviar pentru a fi incluse în PO-urile 2014-2020 din perspectiva schimbărilor climatice. Acestea se încadrează la Prioritatea de investiţii IP 7.4 (Dezvoltarea şi reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate şi interoperabile),sub Obiectivul tematic 7 (Promovarea transportului sustenabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor esenţiale ale reţelelor).
Tabelul : Măsuri de diminuare a schimbărilor climatice în transportul feroviar
Măsură
Obiectiv specific
Tip de măsură
O trecere în revistă cuprinzătoare a reţelei feroviare trebuie efectuată înainte de alte investiţii în orice infrastructură feroviară în afara reţelei prioritare TEN-T. Aceasta va include:
Analiza cererii călătorilor / clienţilor şi a cererii potenţiale
Analiza nevoilor clienţilor / călătorilor şi a priorităţilor
Raţionalizarea reţelei, inclusiv reducerea dimensiunilor acesteia la o reţea centrală care poate fi întreţinută corespunzător cu bugetul naţional disponibil şi care să aibă potenţialul de a atrage suficient trafic de călători şi de mărfuri înapoi în sectorul feroviar pentru rentabilizarea acestui mod de transport şi pentru reducerea emisiilor de GES.
Analiza infrastructurii şi a adecvării acesteia la nevoile clienţilor
Analiza materialului rulant şi a adecvării acestuia la nevoile clienţilor
Analiza eficienţei operaţiunilor şi întreţinerii
Analiza nivelurilor de servicii pentru clienţi / călători şi a sistemelor de informaţii
Elaborarea unui plan de acţiune pentru abordarea tuturor aspectelor de mai sus.
Transfer modal de la transportul rutier la cel feroviar în privinţa transportului de mărfuri şi de călători.
Asistenţă tehnică
Trebuie implementate recomandările studiului de audit energetic efectuat anterior în privinţa CFR Infrastructură114. În special, acestea includ dotarea reţelei feroviare cu echipamente care să permită frânarea cu recuperare. Acest tip de frânare generează energie electrică ce este introdusă din nou în reţea, reducând astfel energia electrică utilizată pentru acţionarea trenurilor cu până la 20 de procente. Acest lucru ar avea un efect corespondent asupra emisiilor de GES de la centralele electrice rezultând din acţionarea trenurilor electrice. Pentru a fi eficientă, ar fi necesară o reînnoire accelerată a locomotivelor de către societăţile române de exploatare feroviară deoarece, în prezent, numai 1 procent din acestea au capacităţi de regenerare.
Măsurile de infrastructură par eligibile pentru finanţare UE prin PO Mari Proiecte de Infrastructură sau prin PO regional. Reînnoirea materialului rulant poate necesita împrumuturi acordate societăţilor de exploatare sau adoptarea unui model diferit de proprietate (de exemplu, proprietate de stat asupra materialului rulant, cu exploatare în franciză).
Emisii reduse de GES per tren-milă
Investiţie
Trebuie implementate proiecte individuale de infrastructură feroviară aliniate la rezultatele procesului de evaluare şi prioritizare din Planul director general de transporturi ca parte a unei strategii globale de încurajare a transportului feroviar în defavoarea transportului rutier. Totuşi acestea trebuie implementate ca parte a unui pachet holistic pentru a creşte atractivitatea transportului feroviar (incluzând materialul rulant, întreţinerea, eficienţa operaţională şi serviciile pentru clienţi) pe liniile feroviare relevante. Fără o astfel de abordare, nu vor fi obţinute nici beneficiile economice şi nici cele aferente reducerii GES.
Transfer modal de la transportul rutier la cel feroviar.
