Aşa cum am arătat mai sus, rolul cheie al Raportului de Evaluare Rapidă a Sectorului Transportului este acela de a furniza o serie de recomandări care pot ajuta Guvernul României în elaborarea Programelor sale operaţionale. Acestea trebuie să fie în conformitate cu politicile şi strategiile Uniunii Europene cu privire la schimbările climatice, pentru ca alocarea de fonduri UE să fie aprobată. Comisia Europeană a pregătit un Document de poziţie care prezintă opinia acesteia cu privire la principalele provocări întâmpinate de România şi la priorităţile de finanţare.6 Principalele puncte ale documentului care privesc sectorul transporturilor sunt discutate mai jos.
În cadrul analizei sale cu privire la provocările întâmpinate, Comisia Europeană subliniază infrastructura subdezvoltată. În special, în domeniul transportului, aceasta arată că „cererea de servicii de transport de călători şi de mărfuri din sectorul feroviar se află în declin ca urmare a vitezei reduse, duratei mari a călătoriilor, precum şi gradului mic de fiabilitate şi siguranţă al reţelei de căi ferate, ca urmare a investiţiilor insuficiente şi proastei întreţineri. Lungimea reţelei este prea mare în raport cu traficul şi capacitatea de finanţare. Este nevoie de restructurarea şi modernizarea masivă a reţelei prioritare. Accesibilitatea internaţională şi legăturile interregionale, în special între polii de creştere au de suferit de pe urma numărului foarte mic de autostrăzi, ceea ce reduce atractivitatea României ca ţintă a investiţiilor industriale. Acest lucru contribuie de asemenea la rata mare de accidente mortale şi la congestionarea traficului, care reprezintă o sursă de importante costuri economice. Navigaţia fluvială nu îşi valorifică nici pe departe potenţialul efectiv, în special pe Dunăre, iar transportul intermodal este subdezvoltat.“ Documentul de poziţie identifică de asemenea folosirea ineficientă a resurselor ca o provocare specifică României. În sectorul transporturilor, se arată că „lipsa unor Planuri directoare coerente şi sustenabile în domeniul transportului urban a dus, împreună cu infrastructurile învechite şi managementul ineficient la creşterea congestionării traficului urban, care reprezintă o sursă de costuri economice şi de emisii poluante.“
Priorități de finanţare. În cadrul Documentului de poziţie, Comisia Europeană identifică cinci domenii prioritare de finanţare în România, obiectivele tematice şi măsurile specifice grupate în jurul acestora. Două domenii prioritare sunt în special relevante pentru sectorul transporturilor - Dezvoltarea infrastructurii moderne în vederea creşterii şi sporirii locurilor de muncă şi Optimizarea folosirii şi protejării resurselor şi activelor naturale. Măsuri prioritare specifice sectorului transporturilor în cadrul domeniului prioritar Dezvoltarea infrastructurii moderne în vederea creşterii şi sporirii locurilor de muncă includ următoarele:
Dezvoltarea unei reţele feroviare de înaltă calitate, pentru a contracara declinul actual:
Continuarea modernizării coridoarelor şi liniilor desemnate ale reţelei de bază (în special în vederea stimulării transportului feroviar de mărfuri) în vederea atingerii vitezei de proiectate şi respectării standardelor aplicabile, precum şi efectuarea investiţiilor necesare în Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS);
Sprijinirea restructurării reţelei şi a modernizării companiilor feroviare, care poate include modernizarea materialului rulant şi creşterea accesibilităţii.
Promovarea transportul urban durabil:
Elaborarea de planuri de mobilitate urbană durabilă pe baza unor moduri de transport cu emisii reduse de carbon pentru zonele urbane; şi investirea în infrastructura necesară şi într-un material rulant accesibil în vederea punerii în aplicare a acestor planuri, furnizând în același timp suport instituţional pentru managementul transportului local.
Sprijin pentru dezvoltarea reţelei rutiere TEN-T, Rețeaua de transport transeuropeană:
Finalizarea autostrăzilor de pe coridorul principal al reţelei şi dezvoltarea altor secţiuni ale reţelei de bază la standardele aplicabile, în conformitate cu priorităţile stabilite pe baza Planului director cuprinzător în domeniul transportului pentru România.
Creşterea conectivităţii regionale şi a mobilităţii:
Asigurarea conectivităţii reţelelor rutiere regionale la reţeaua TEN-T şi dezvoltarea altor moduri de transport în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii regiunilor ţării.
Sprijinirea navigaţiei fluviale, în special pe Dunăre, în cooperare cu alte ţări şi a interoperabilităţii modurilor de transport:
Dezvoltarea infrastructurii, ca de exemplu cheiuri, facilităţi portuare şi conexiuni de transport cu hinterlandul în vederea facilitării conectivităţii maritime şi dezvoltării turismului maritim şi de coastă;
Dezvoltarea platformelor multimodale.
Îmbunătăţirea siguranţei rutiere:
Promovarea instrumentelor de monitorizare şi cartografiere, identificarea celor mai problematice „puncte negre“ şi implementarea investiţiilor preventive necesare.
Avansarea punctelor vamale de trecere a frontierei şi a punctelor transfrontaliere în vederea asigurării unui comerţ extern rapid, eficient şi în condiţii de siguranţă în UE:
Modernizarea infrastructurii, echipamentelor şi sistemelor vamale la frontierele externe, precum şi dezvoltarea capacităţii administrative, după caz.
Măsurile prioritare relevante pentru sectorul transporturilor sunt de asemenea incluse în domeniul prioritar Optimizarea folosirii şi protejării resurselor şi a activelor naturale:
Promovarea transportului şi a infrastructurii publice cu emisii reduse de carbon în zonele publice:
Sprijinirea unor strategii şi infrastructuri durabile în domeniul transportului urban în zonele aglomerate, ca parte a strategiilor mai ample de promovare a emisiilor reduse de carbon în zonele urbane.
Consolidarea capacităţii de adaptare şi sprijinirea strategiei naţionale de adaptare:
Promovarea integrării măsurilor necesare de adaptare şi prevenire a riscurilor în cadrul politicilor de sector, inclusiv modificarea normelor tehnice.
Condiționalitățile ex ante. În Documentul său de poziţie, Comisia Europeană stabileşte o condiţionalitate ex-ante specifică pentru domeniul transportului. Aceasta prevede necesitatea adoptării unui Plan director general cuprinzător privind transportul, bazat pe o abordare multimodală. Planul trebuie să reflecte constrângerile financiare şi să se bucure de un puternic sprijin politic. Elaborarea unui Plan director general privind transportul pentru România este în curs de desfăşurare şi este discutată în capitolele ulterioare ale acestui Raport. În plus, documentul Comisiei recomandă „îmbunătăţirea guvernanţei, eficacităţii şi livrării“, unele din aceste aspecte fiind relevante şi pentru sectorul transporturilor. Acestea includ:
Este nevoie de o rezervă de proiecte mature şi realiste, cu concentrarea atenţiei pe exploatare şi întreţinere, inclusiv pe elaborarea de strategii de întreţinere şi pe alocarea resurselor umane şi financiare solicitate. Proiectele propuse vor trebui selectate pe baza capacităţii acestora de a contribui la dezvoltarea rezistenţei la schimbările climatice;
Agenţiile feroviare şi pentru drumuri trebuie restructurate şi consolidate, iar managerii de proiect trebuie să aibă o capacitate mai mare de asumare a răspunderii şi să beneficieze de resursele adecvate; sustenabilitatea financiară trebuie asigurată în special în sectorul feroviar;
Pentru navigaţia fluvială de-a lungul Dunării, priorităţile de bază identificate în legătură cu alte ţări interesate, în special Bulgaria, trebuie luate în considerare;
Criza actuală pe piaţa locală de ingineri calificaţi în domeniul construcţiilor civile trebuie abordată în special prin măsuri de recalificare;
Componenta de adaptare a Strategiei pentru România privind schimbările climatice trebuie finalizată, pentru a furniza un cadru şi linii directoare pentru planurile de acţiune sectoriale şi pentru nivelurile administrative inferioare; şi
Cartografierea riscurilor de inundaţie trebuie efectuată pentru toate bazinele hidrografice, în cooperare cu ţările învecinate cu privire la fluviul Dunărea, iar cartografierea riscurilor industriale trebuie actualizată.
Trebuie să subliniem din nou că a fost stabilită viziunea Comisiei Europene cu privire la priorităţile de bază pentru sectorul transportului din România care urmează să fie finanţate din fonduri UE în perioada 2014-2020. Aceasta reprezintă o componentă de bază care trebuie avută în vedere pentru dezvoltarea viitoare a Programului operaţional. Evaluarea din 2013 a Comisiei Europene cu privire la progresul înregistrat de reformele din România a subliniat o serie de aspecte de bază cu care se confruntă sectorul transporturilor, ceea ce întăreşte evaluarea făcută de Documentul de poziţie.7 Pe viitor, un aspect esenţial va fi creşterea ratei generale de absorbţie a fondurilor UE, în vederea folosirii fondurilor disponibile prin Programele operaţionale pentru a răspunde principalelor provocări cu care se confruntă sectorul transporturilor în România.
