Norwegian Financial Mechanism 2009-2014

5.Prin Hotărârea nr. 5J din 11 aprilie 2013, Secţia admis în parte acţiunile disciplinare conexe formulate de Inspecţia Judiciară , sancţiunea disciplinară constând în "mutarea disciplinară pentru o perioadă de 3 luni la C. A. P." pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi art. 99 lit.c) (fost art.99 lit. k) în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.24/2012) din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.24/2012.

A respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei C. M. L- judecător la C. A. B. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit.f) şi lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată

In motivarea acţiunii se reţine că declaraţia dată de doamna judecător în cursul transmisiunii directe în cadrul protestelor derulate la data de ..din.. , atât din perspectiva cadrului în care a fost exprimată, cât şi al conţinutului acesteia, precum şi afirmaţiile făcute în cadrul unei emisiuni de televiziune, constituie o manifestare contrară demnităţii funcţiei pe care o ocupă şi, în acelaşi timp, o manifestare de natură să afecteze imparţialitatea sau prestigiul funcţiei de judecător.

De asemenea, se reţine că faptele doamnei judecător constând în comportament, afirmaţii/reproşuri adresate colegilor judecători şi grefierilor de şedinţă, ce au depăşit limitele rezonabile ale unor critici, susţineri verbale, deliberări, îndrumări sau atenţionări, acceptabil a fiexprimate cu referire la modul de organizare a activităţii secţiei, ori cu privire la activitatea profesională a grefierilor, la pregătirea profesională a judecătorilor, creând în rândul acestora un sentiment de disconfort sau temere şi contravenind prevederilor art. 90 din Legea nr. 303/2004, depăşesc limitele unui comportament admis în interiorul unei instanţe, atitudinea fiind incompatibilă cu onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat.

În motivare se reţine că doamna judecător prin comportamentul manifestat în datele de 21 martie, 26 martie 2012, 20 iunie 2012, 12 septembrie 2012, 19 septembrie 2012 şi 26 septembrie 2012 constând în : apostrofarea judecătorilor colegi de complet şi grefierilor de şedinţă cu privire la aşa-zisul zgomot produs de trântirea uşii, cu scopul vădit de a iniţia în mod artificial un conflict cu aceştia, neacordarea permisiunii grefierului de şedinţă de a manipula dosarele din şedinţa de judecată, exprimarea unor păreri cu caracter ofensator referitoare la pregătirea profesională a colegilor de complet, adresarea unor blestemeacestora, proferarea unor acuzaţii nefondate cu conotaţie sexuală la adresa colegilor judecători sau a altor acuzaţii nefondate, utilizarea unui ton ridicat şi autoritar faţă de colegii judecători şi faţă de personalul auxiliar al secţiei, aceasta a avut o atitudine ce poate fi caracterizată ca nedemnă

De asemenea, la data de 19 septembrie 2012 doamna judecător a refuzat să se prezinte în locaţia stabilită de membrii completului pentru deliberare, a refuzat să îşi spună părerea asupra cauzelor rămase în pronunţare, refuz manifestat în data de 26 septembrie şi 27 septembrie 2012, consecutiv conflictului iniţiat de aceasta cu doamna judecător S. B., precum şi să se prezinte la deliberare în data de 2 octombrie 2012, deşi a fost înştiinţată în scris asupra orei şi locului unde urma să aibă loc această activitate, nesocotind dispoziţiile procedurale prevăzute de art.256 Cod procedură civilă.

În cauză însă, datorită modului particular în care s-au desfăşurat faptele, nu se poate vorbi despre existenţa unui refuz nejustificat de a participa atât la activităţile premergătoare necesare pentru buna desfăşurare a şedinţelor de judecată, cât şi ulterior la deliberări.

Aceste incidente au fost consecinţa directă a conflictului preexistent dintre pârâtă şi doamnele judecător care făceau parte din acelaşi complet de judecată. De altfel, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză a rezultat că şi cu alte ocazii doamnele judecător procedaseră de aceeaşi manieră în privinţa modalităţii de deliberare.

Din această perspectivă şi în raport de materialul probator administrat în cauză, nu se poate reţine, sub aspectul laturii subiective, că atitudinea pârâtei judecător raportat la modalitatea de deliberare este expresia gravei neglijenţe în exercitarea funcţiei prin nesocotirea normelor de drept procesual reglementate de art. art.256 Cod procedură civilă, ci reflectă starea conflictuală extrem de tensionată creată în cadrul completului de judecată, pârâta neurmărind producerea unui rezultat prejudiciabil vreunei părţi

Astfel, Secţia reţine că pârâta judecător nu a acţionat cu forma de vinovăţie cerută de lege, în condiţiile în care din probele administrate în cauză a rezultat că membrii completului de judecată nu comunicau constructiv, existând în pemanenţă tensiuni, care cu timpul s-au amplificat de o aşa maniera încât nu a mai fost posibilă realizarea procesului de deliberare în condiţii optime.

6.Prin Hotărîrea nr.6 J din 22 mai 2013, Secţia a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară având ca obiect săvârşirea abaterii disciplinare constând în absenţe nemotivate de la serviciu în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei, prevăzută de art. 99 lit. k) teza 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ca neîntemeiată.

În motivarea acţiunii se arată că pârâta judecător a fost pontată ca "absent" în foile colective de prezenţă din lunile octombrie, noiembrie, decembrie şi ianuarie, în zilele de 19 octombrie 2012-4 ore, 22-26 octombrie 2012 integral, 29 şi 31 octombrie integral, 5 noiembrie integral, 6 noiembrie 7 ore, 9 noiembrie 2012 6 ore, 17-21 decembrie, 27-28 decembrie integral şi 3 şi 4 ianuarie 2013 integral, situaţie în raport de care sunt aplicabile dispoziţiile art.88 şi art.5 alin.l lit. d din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Lipsa de la serviciu a doamnei judecător a fost constatată de conducerea Curţii de Apel B. şi de reprezentanţii Inspecţiei Judiciare cu ocazia efectuării procedurilor legale în cadrul dosarelor disciplinare existente pe rolul Inspecţiei Judiciare sau al Consiliului Superior al Magistraturii. În foaia colectivă de prezenţă pentru luna octombrie 2012 se menţionează că, în ziua de 19 octombrie 2012 doamna judecător a fost pontată doar pentru 4 ore de lucru, lipsa nemotivată de la serviciu fiind constatată şi prin procesul verbalîncheiat la data de 19.10.2010 ora 10 cu privire la desfăşurarea şedinţei Colegiului de Conducere al Curţii de Apel B., şedinţă la care doamna judecător a fost invitată şi nu a participat.

De asemenea, lipsa de la serviciu a doamnei judecător a fost constatată şi în cursul lunii decembrie 2012 şi al lunii ianuarie 2013, cu ocazia efectuării demersurilor necesare pentru comunicarea citaţiei şi înştiinţării privind prezentarea la expertiză, emise pentru termenul din 9 ianuarie 2013, în dosarele nr.5/J/2012 şi 15/J/2012 aflate pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară, dosare despre care am făcut vorbire anterior.

Doamna judecător a fost pontată "absent" în foile colective de prezenţă din lunile octombrie, noiembrie, decembrie şi ianuarie, în zilele de 19 octombrie 2012 - 4 ore, 22-26 octombrie 2012 integral, 29 şi 31 octombrie integral, 5 noiembrie integral, 6 noiembrie - 7 ore, 9 noiembrie 2012 - 6 ore, 17-21 decembrie, 27-28 decembrie integral şi 3 şi 4 ianuarie integral.

Sensul dispoziţiei legale prevăzute de art. 99 lit. k) teza I din Legea nr. 303/2004 republicată aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 24/2012 trebuie stabilit ţinând seama de finalitatea urmărită de legiuitor, respectiv aceea constând în faptul că prin absenţa nemotivată de la serviciu, în mod repetat, să fie afectată în mod indirect activitatea instanţei, legea sancţionând în teza a -II- a a art. 99 lit. k) absenţa nemotivată de la serviciu care afectează în mod direct activitatea instanţei.

Această interpretare se impune a fi făcută având în vedere faptul că legiuitorul nu prevede numărul de zile în care magistratul să fi absentat nemotivat de la serviciu astfel încât această faptă să constituie abatere disciplinară

Tocmai de aceea se impune ca dispoziţiile art. 99 lit. k) teza I din Legea nr. 303/2004 republicată aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 24/2012 să fie interpretate în sensul arătat anterior, respective, ca prin absenţa de la programul de lucru de 8 ore, cuprins între orele 8,00-16,00 să fie afectată în mod indirect activitatea instanţei.

Acest lucru nu înseamnă că judecătorul poate veni şi pleca de la serviciu la orice oră, neputând fi încurajate atitudinile magistraţilor care îşi fac un program propriu de lucru. însă, atâta timp cât nu se susţine că acesta nu si-a îndeplinit atribuţiile de serviciu înseamnă că a alocat timpul necesar desfăşurării activităţii sale.

Secţia apreciază că în cauza de faţă se impune a ţine seama de circumstanţele reale în care a fost săvârşită fapta de către pârâtă, având în vedere şi că aceasta are o vechime de aproximativ 15 ani în magistratură, fiind cunoscută ca o persoană foarte bine pregătită profesional şi care şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, nefiind implicată până în prezent conflicte de natură a afecta organizarea şi funcţionarea instanţei.

7. Prin Hotărârea nr.7J din 22 mai 2013, Secţia a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară având ca obiect săvârşirea abaterii disciplinare constând în manifestarea unei atitudini care aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşită în exercitarea şi în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ca neîntemeiată.

În motivarea acţiunii se arată că pârâta judecător în şedinţa din data de 02.02.2012 a manifestat dezinteres pentru soluţionarea cauzelor, a avut un mod de exprimare total inadecvat statutului de magistrat iar la data de 03.02.2012, a avut în public o ţinuta nepotrivită şi o conduita agresivă (limbaj, violenţe verbale şi fizice), aspecte ce au fost de natură a contraria participanţii la înfăptuirea actului de justiţiei, dar şi opinia publică, fiind totodată în măsură să aducă atingere onoarei, probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei .Încă de la intrarea în instituţie doamna judecător a fost percepută ca purtându-se diferit, în sensul că la întâlnirea cu grefierii şi procurorul de şedinţă nu a răspuns la salut şi, deşi a invitat-o în birou pe doamna procuror, nu a purtat cu aceasta niciun dialog lăsând impresia că este „agitată, nemulţumită şi supărată, semnând nişte acte fără să le citească."

Ulterior, la momentul intrării în sala de şedinţă, doamna judecător a anunţat că nu a studiat şedinţa de judecată şi că urmează să plece din instanţă, aspect confirmat de procurorul de şedinţă, grefierul de şedinţă şi avocaţii ascultaţi.

În timpul amânărilor fără discuţii, la solicitarea respectuoasă a avocatului F.P., doamna judecător i-a replicat acestuia „nu am nevoie de respectul dumneavoastră" iar după strigarea dosarelor la amânare, doamna judecător a solicitat grefierului de şedinţă strigarea cu prioritate a cauzelor în care era apărător domnul avocat T.C. motivând că „să poată pleca din sală ".

Susţinerea domnului avocat T.C. potrivit căreia pârâta a afirmat în şedinţă publică "luaţi cauzele domnului avocat T.C. pentru că nu vreau să-1 mai văd în sală" nu este confirmată de ceilalţi martori audiaţi în cauză, motiv pentru care nu poate fi reţinută.

Tot în timpul şedinţei de judecată doamna judecător s-a adresat doamnei avocat P.M. spunându-i că are „prea mult roşu în ţinută ", afirmaţie legată de faptul că aceasta nu purta robă, aşa cum prevede regulamentul.

Pe acest fond, doamna judecător M.A.D. a transmis doamnei judecător C.A.S., prin intermediul grefierului şef, un bilet prin care îi solicita să suspende şedinţa de judecată. La primirea biletului, doamna judecător a afirmat în sala de judecată „doamna M. doreşte să suspend şedinţa, dar nu o să suspend". După o perioadă de timp doamna judecător a suspendat şedinţa de judecată, timp în care a stat de vorbă cu doamna judecător M.A.D., iar la revenirea în sala de şedinţă a dispus amânarea în toate dosarele care nu fuseseră strigate până la acel moment.

In data de 03.02.2012, aflându-se într-un magazin din centrul oraşului, doamna judecător, într-o stare confuză, constatată în mod direct de vânzătoarea magazinului, care a şi informat personalul instanţei, după ce i-a adresat acesteia câteva reproşuri fără nicio logică, a ieşit din magazin în fugă, a lovit cu poşeta portiera unei maşini şi un afiş publicitar, după care, traversând strada, a intrat în sediul Poliţiei. În acelaşi sens este şi declaraţia agentului de poliţie T.F., acesta deplasându-se la sediul Poliţiei, la solicitarea ofiţerului de serviciu, care anunţase prin staţie că în faţa instituţiei o persoană de sex feminin şi-a aruncat geanta şi telefonul pe jos. Constatând că în stradă nu se afla nicio persoană, a intrat în sediul Poliţiei unde a văzut-o pe doamna judecător, care acuza că este ameninţată, era foarte agitată şi incoerentă, folosea cuvinte şi gestică vulgare, fără să se adreseze vreunei persoane, părând că vorbeşte singură.

Din probele administrate în cauză rezultă că atât în dimineaţa zilei de 2 februarie cât şi anterior, pârâta nu s-a simţit bine, având o atitudine total diferită de cea pe care o avea în mod obişnuit, fiind agitată, supărată, neavând capacitatea de a se concentra.

Din întregul ansamblu probator administrat în cauză rezultă că pârâta, în zilele de 2 şi 3 februarie 2012, din cauza unei stări de boală cauzată de stres a avut voinţa şi capacitatea de autocontrol afectate. în aceste condiţii nu se poate susţine că a avut reprezentarea faptelor sale sau că ar fi putut avea posibilitatea reală de a conştientiza, atât din punctul de vedere al deciziei de săvârşire a faptei cât şi din punctul de vedere al urmărilor acesteia

Starea de boală a pârâtei din data de 3 februarie 2012 a fost constatată cu ocazia internării în Spitalul Judeţean Z., diagnosticul la internare fiind „reacţie la factor de stres important", astfel încât, având în vedere şi declaraţiile martorilor din care rezultă că pârâta a avut o atitudine diferită de cea anterioară constând în afirmaţii fără logică, incoerenţă, monolog fără legătură cu realitatea, Secţia apreciază că manifestările şi respectiv atitudinea pârâtei din datele de 2 şi 3 februarie 2012 au fost săvârşite fără vinovăţie.

In acelaşi sens se impune a fi subliniat şi faptul că, după efectuarea tratamentului medical şi respectiv revenirea pârâtei în activitate, aceasta a avut un comportament normal, îndeplinindu-şi în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, împrejurare din care rezultă că ceea ce s-a petrecut în datele de 2 şi 3 februarie 2012 reprezintă un eveniment izolat, cauzat de starea de boală a pârâtei, stare de boală care înlătură răspunderea disciplinară a acesteia, faptele nefiind săvârşite cu vinovăţie.

8. Prin Hotărîrea nr.8J din 29 mai 2013 Secţia a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară aplică sancţiunea disciplinară constând în „avertisment", pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a Il-a din acelaşi act normativ.

În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut în esenţă că pârâta judecător, cu prilejul soluţionării unui dosar având ca obiect majorare pensie de întreţinere, a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept procesual în materia deliberării şi consemnării rezultatului acesteia.

Doamna judecător precizează că după rămânerea în pronunţare, la aceeaşi dată, a făcut menţiunile în condica de şedinţă şi a transcris copia minutei în ECRIS, conţinutul acesteia fiind în sensul anulării cererii reconvenţionale ca netimbrată. La data redactării hotărârii, respectiv 11 octombrie 2012, şi-a dat seama că nu trebuia anulată cererea reconvenţională, motiv pentru care a corectat minuta în sistemul ECRIS în sensul respingerii ca inadmisibilă.

Ulterior, la solicitarea sa, grefierul de şedinţă a întocmit noua minută astfel cum a fost rectificată, ambele minute rămânând la dosarul cauzei.

Astfel, în acest dosar se află două minute, una cusută la dosar, prin care a fost admisă cererea principală şi respinsă ca inadmisibilă cererea reconvenţională şi care corespunde cu dispozitivul hotărârii, şi o a doua minută, ce nu era cusută la dosar, prin care a fost admisă cererea principală şi anulată ca netimbrată cererea reconvenţională.

Din punctul de vedere al consecinţelor aduse prin modificarea minutei, Secţia apreciază ca relevant faptul că prima soluţie nu a fost modificată în sensul admiterii cererii reconvenţionale, aceasta fiind iniţial anulată ca netimbrată, iar ulterior, în urma modificării, respinsă ca inadmisibilă, neexistând intenţia judecătorului de a schimba în tot soluţia şi de a favoriza astfel o altă parte din proces.

De asemenea, mai reţine că soluţia a fost pronunţată în fond şi a putut fi supusă căilor de atac existând astfel posibilitatea analizării acesteia sub toate aspectele de către instanţa de control judiciar, neexistând consecinţe juridice majore care să nu poată fi înlăturate, însă sub aspectul urmărilor produse prin activitatea doamnei judecător, au fost afectate atât drepturile procesuale ale părţilor nevoite să suporte o prelungire considerabilă a procedurii judiciare prin necesitatea formulării căii de atac, cât şi imaginea sistemului judiciar.

9. Prin Hotărîrea nr.9J din 29 mai 2013, cu majoritate, Secţia a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.h) teza a Il-a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.

La data de 31.10.2012 doamna judecător înregistra întârzieri în redactarea a 309 hotărâri civile pronunţate în perioada 01.03.2012 - 27.09.2012 şi 8 hotărâri penale pronunţate în perioada 21.06-10.10.2012, din cele 317 hotărâri reţinute a fi fost neredactate în termen la data de 31.10.2012, un număr de 154 hotărâri erau pronunţate în lunile aprilie-iunie, respective, 33- în luna aprilie , 63- în luna mai , 65-în luna iunie. De asemenea, cele 8 hotărâri penale neredactate la data de 31.10.2012 au fost pronunţate în lunile iunie-octombrie, respectiv câte 2 hotărâri în fiecare lună.

Se reţine faptul că doamna judecător era planificată săptămânal în şediţele de judecată ala completului CG12, având în medie un număr de 80 de dosare pe şedinţă, şi totodată era planificată la serviciul de permanenţă în materie penală. În 2012 doamna judecător a participat la 62 de şedinţe de judecată, a rulat un număr de 3784 dosare şi a soluţionat un număr de 1086 dosare.

Prin urmare se poate aprecia că la fiecare şedinţă de judecată a completului CG12 , doamna judecător rămânea în pronunţare cu aproximativ 20-23 de cauze, lunar, având aproximativ 90 de hotărâri pronunţate.

Se poate concluziona astfel că, pârâta judecător a avut în condiţiile date un ritm de redactare de aproximativ 60 de hotărâri lunar (faţă de aproximativ 85 de hotărâri pronunţate), respectiv, de aproximativ 15 hotărâri săptămânal în condiţiile în care rămânea constant peste program şi venea la serviciu şi în zilele de sâmbătă.

Aşa cum s-a arătat şi mai sus, şi cum de altfel rezultă din actele dosarului, la nivelul Judecătoriei G. există cinci posturi de judecător vacante iar în anul 2012 încărcătura medie pe fiecare judecător a fost de 2051 dosare, peste media pe ţară.

Ca regulă, doamna judecător redactează hotărârile în ciornă, însă, conform proiectelor de hotărâre depuse la dosar, calitatea tehnoredactării este uneori scăzută, astfel încât se impune o verificare atentă a hotărârilor chiar şi după tehnoredactare iar dacă se impune refacerea acestora, solicită grefierului să facă rectificările necesare, şi reverifică hotărârea după ce este finalizată. De asemenea, se procedează la o nouă verificare a hotărârii, la momentul când aceasta îi este prezentată pe suport de hârtie, pentru a o semna, astfel încât, între momentul redactării şi cel al tehnoredactării trece un interval de timp destul de mare, chiar şi de 2 luni. În acelaşi sens este şi faptul că în cursul anului 2013, au existat în cadrul Judecătoriei G. deficienţe (decurgând din lipsa de fonduri) în dotarea instanţei cu diferite consumabile- hârtie şi toner- împrejurare ce a condus în anumite situaţii la imposibilitatea printării hotărârilor pentru un interval de câteva zile

Interpretarea şi respectiv aplicarea dispoziţiilor legale ce reglementează abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit.(h) teza a-II-a din Legea nr. 303/2004 aşa cum a fost modificată nu trebuie să-i determine pe judecători , din motive de eficienţă să acţioneze în favoarea productivităţii, sacrificând astfel neîndeplinirea corespunzătoare a rolului pe care aceştia îl au, acela de a pronunţa o hotărâre bine gândită, în conformitate cu interesele celor care apelează la justiţie.

În aceste condiţii, Secţia apreciază că, sub aspectul laturii subiective, fapta pârâtei se circumscrie unei culpe scuzabile, care nu este de natură a atrage răspunderea disciplinară, condiţiile de la locul de muncă, volumul mare de activitate, modul specific de lucru în procedura de redactare a hotărârilor care, din cauza lipsei de personal a dus la trecerea unei perioade mari de timp până la finalizarea hotărârii constituind împrejurări obiective exoneratoare de răspundere şi de înlăturare a caracterului imputabil al întârzierilor înregistrate

10. Prin Hotărîrea nr 11J din 19 iunie 2013, Secţia admite acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia, aplică sancţiunea disciplinară constând în "avertisment", pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.t) raportat la art.99¹ alin.2 din acelaşi act normativ.

Se reţine că la data de 11.05.2012, s-a înregistrat apelul declarat de I.H. dosar repartizat aleatoriu în sistem informatic completului Apel 3 a cărui componenţă este asigurată de doamnele judecător O.S. şi S.M.

La termenul de judecată din 13.12.2012, instanţa a reţinut cauza în pronunţare iar, după deliberare şi semnarea minutei de către membrii completului de judecată, dosarul a fost predat grefierului de şedinţă pentru ca soluţia să fie înscrisă în condica şedinţelor de judecată şi în sistemul informaticECRIS. Hotărârea pronunţată a fost în sensul admiterii apelului, schimbării în tot a sentinţei civile apelate, iar pe fond, respingerea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi admiterea acţiunii. Totodată, s-a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 10218, 5 lei daune materiale şi la plata sumei de 100.000 lei daune morale.

La data de 13.12.2012, după deliberare, membrii completului Apel 3 au consemnat şi semnat minuta deciziei pronunţate şi au predat toate dosarele soluţionate din acea şedinţă de judecată grefierului de şedinţă, pentru a înscrie în sistemul informatic ECRIS respectivele hotărâri.

Ulterior, la data de 17.12.2012, doamna judecător S.O. a constatat că doamna judecător S.M., fără a-i aduce la cunoştinţă, a modificat minuta deciziei , adăugând o „opinie separată", în prezent ambele soluţii fiind trecute atât în condica de şedinţe, cât şi în sistemul informatic ECRIS.

Din notele de relaţii date de doamnele judecător S.O. şi S.M., precum şi din declaraţiile aceloraşi persoane, date în cursul cercetării disciplinare a rezultat că, la momentul deliberărilor în această cauză, au fost purtate dezbateri asupra tuturor aspectelor cauzei, singurul punct asupra căruia au existat opinii diferite, reprezentându-1 cuantumul daunelor morale solicitate.