Nr. Data hotărârii Numele și nr cauzei

Fundaţia Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate

n^o 2699/03
Neexecutarea hotărârii din octombrie 1998 prin care s-a dispus demolarea edificiilor ridicate fără autorizaţie, pe terenul dobândit ulterior de reclamantă
Regia Autonomă „Apele Române” Filiala Teritorială Târgu Mureş
Proprietatea clădirilor în litigiu a fost transferată ulterior comunei Zetea

- Autoritățile au invocat neepuizarea tuturor căilor de recurs interne având în vedere că reclamanta a renunţat la executare silită şi nu a formulat o acţiune în evacuare; în plus, au arătat că demolarea construcţiilor nu a fost posibilă deoarece erau locuite de 36 de familii care nu au fost părţi în proces.

- Având în vedere principiul preeminenţei dreptului, CEDO a constatat că autorităţile trebuie să execute titlul reclamantei; în cazul unei imposibilităţi absolute, autorităţile trebuie să se adreseze instanţelor naţionale pentru ca acestea să constate acest aspect; or, în cauză, instanţele naţionale nu au constatat existenţa unei „imposibilităţi obiective” care să poată justifica refuzul autorităților de a o executa.

- În plus, CEDO a constatat și că, deşi iniţial cele 36 de familii ocupau imobilele fără titlu, ulterior începerii executării silite, autorităţile au încheiat cu membrii acestora contracte de locaţiune. Prin acest demers, administraţia – care trebuie să fie preocupată de buna administrare a justiţiei – a diminuat şansele reclamantei de a obţine executarea hotărârii pronunţate în favoarea sa.

- Presupunând chiar că ocuparea clădirilor în cauză de către terţi ar fi putut justifica neexecutarea, în speță autorităţile nu i-au propus reclamatei nicio măsură compensatorie pentru a nu se aduce atingere echilibrului just.

- Cât privește susținerea că reclamanta nu a epuizat căile de recurs interne, o persoană în favoarea căreia s-a pronunţat o hotărâre împotriva statului nu are obligaţia de a iniţia o procedură distinctă pentru a obţine executarea silită: autorităţile statului sunt cele cărora le revine în primul rând sarcina de a garanta executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva statului, începând cu data la care hotărârea devine executorie. O astfel de hotărâre trebuie notificată autorităţii în cauză a statului pârât, care trebuie să facă toate demersurile necesare pentru a se conforma hotărârii sau pentru a o comunica altei autorităţi publice competente.