Între antrenor şi sportiv se construiesc relaţii de natură informaţional-energetică.
Pentru a avea astfel şanse reale ca informaţiile oferite sportivilor sau părinţilor să fie apreciate de către aceştia este important ca între agenţii comunicării să existe relaţii energetice pozitive.
Relaţia A - S este o relaţie sistemică şi este definită de scopul comun, ce constă în obţinerea performanţei sportive.
Relaţia A - S este o relaţie sistemică şi este definită de scopul comun, ce constă în obţinerea performanţei sportive.
Antrenorul trebuie să opereze pe o scară foarte largă de reglare-autoreglare pe liniile fizice, verbale şi mentale. Produsul major al activităţii comune de pregătire este nivelul încrederii în capacitatea proprie de performanţă. Acest nivel este influenţat hotărâtor de starea psihică a antrenorului în situaţii pre- şi competiţionale.
Cuvântul, ca act motric specializat (oral şi scris) în vehicularea informaţiei, are un rol excepţional în reglarea comportamentului performant.
Responsabilitatea actului de comunicare în antrenamentul performerului este enormă. Cuvântul ”scăpat”, ”aruncat la întâmplare” sau ”la mânie” poate avea consecinţe la distanţă şi imprevizibile. Cuvântul este reglator universal, atât în faza de solicitare a antrenamentului, cât şi în cea de refacere.
În practică, se pot folosi soluţii mixte de reglare: relatarea – explicaţia; convingerea (persuasiunea); sugestia.
În practică, se pot folosi soluţii mixte de reglare: relatarea – explicaţia; convingerea (persuasiunea); sugestia.
Pentru a fi eficient, un mesaj sugestiv trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe: să fie pozitiv şi formulat în termeni pozitivi (evitarea negațiilor); să fie scurt; să fie acceptat ca moral de către subiect; să fie pertinent; să fie simplu; să fie plastic (însoţit de o imagine adecvată); să fie repetat; să fie convingător; ţintit (să vizeze un singur aspect).
Ritmul vorbirii
Informaţiile oferite pe această cale sunt decodificate, de cele mai multe ori la nivel inconştient şi foarte rapid, având o pondere importantă în aprecierea persoanei respective.
S-a constatat că putem influenţa comportamentul altor persoane. Astfel, pentru a reţine o persoană care vrea să sfârşească o conversaţie, reducem numărul de pauze şi mărim frecvenţa vorbirii. Reacţia cea mai frecventă din partea celeilalte persoane este să stea, pentru a nu întrerupe “discursul”, pentru a nu ieşi în mijlocul unei fraze. Dimpotrivă, mărirea pauzelor sau o pauză lungă (nemotivată) în timpul unei discuţii ar putea fi indiciul pentru încheierea conversaţiei.
Spaţiul (teritoriul)
Edward T. Hall consideră că, distanţa condiţionează sub multe aspecte comunicarea. Autorul diferenţiază:
distanţa intimă (sub 40 cm);
distanţa personală (45-75 cm şi până la maximum 125cm);
distanţa socială (125-210 cm, maximum 210-360 cm);
distanţa publică (peste 360 cm).
Comunicarea în funcţie de preferinţele cerebrale ale sportivilor
Care sunt sectoarele cerebrale preferate?
vezi Predoiu, R. (2016). Psihologia sportului. Maximizarea performanţei sportive. Editura Polirom.
Comunicarea în funcţie de sistemul de reprezentare preferat de sportiv
