Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte
Yüklə 7,81 Mb.
|
(Solomon 20.1) Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile mai grele ale Legii: judecata, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi. (Matei 23.32) Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi. (Matei 23.13) Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale. (Solomon 29.15) Viaţa ar putea fi minunată dacă oamenii te-ar lăsa în pace. (Charlie Chaplin) A lega/ Am să vă spun eu ce realizează pustnicii. Dacă mergi foarte departe, într-o pădure, şi devii foarte tăcut, vei ajunge să înţelegi că eşti conectat la tot. (Alan Watts) Ba, ceea ce ar fi şi mai grav, însăşi crearea omului şi înzestrarea lui cu toate darurile s-ar dovedi fără de nici un rost. Însă, fiindcă nici toate aceste lucrări ale lui Dumnezeu şi nici toate aceste daruri care provin de la El nu pot fi socotite zadarnice şi fără rost, atunci în chip necesar trebuie legată de dăinuirea veşnică a su- fletului şi prelungirea vieţii trupeşti, precum şi corolarul ei firesc, învierea. (Atenagora Atenianul, filosof creştin din secolul al doilea) Bucuria este întotdeauna legată de dragoste. 11.19 Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le mişte. (Matei 23.4) Căci El răneşte şi El leagă rana, El loveşte şi mâinile Lui tămăduiesc. De şase ori din nevoi te va scoate, iar a şaptea oară, răul te va ocoli. (Iov 5.18, 19) Când va zidi Ierusalimul, Domnul va aduna şi pe cei risipiţi ai lui Israel; Cel ce vindecă pe cei zdrobiţi cu inima şi leagă rănile lor (Psalmi 146.2, 3) Cel ce e smerit în cugetul său şi împlineşte o lucrare duhovnicească, când citeşte dumnezeieştile Scripturi pe toate le aduce în legătură cu sine şi nu cu altul. (Sfântul Marcu Ascetul) Creativitatea înseamnă pur şi simplu conectarea unor lucruri. (Steve Jobs) Cumplit lucru e beţia. E în stare să adoarmă simţurile, să întunece mintea. Face mort şi fără de putere pe omul înzestrat cu raţiune, omul care a primit stăpânirea peste toate, îl doboară la pământ
Dacă ne gândim că toate sunt rânduite cu socoteală şi cu înţelepciune, mai trebuie să avem credinţa că ni- mic din tot ce se întâmplă nu are loc fără un motiv întemeiat şi fără înţelepciunea legată de Dumne- zeu. (Sfântul Grigorie de Nyssa) Deci au mers şi au găsit mânzul legat la o poartă, afară la răspântie, şi l-au dezlegat. (Marcu 11.14) Doar două lucruri sunt infinite: universul şi prostia omenească. Şi nu sunt sigur în legătură cu primul. (Albert Einstein) E bine să încercăm cât mai mult să păstrăm legăturile cu prietenii noştri sau legăturile cu părinţii sau cu duhovnicii noştri, pentru că izolarea într-o astfel de afecţiune duce la pierderea oricărei speranţe. (vezi Tristeţea) Fără legătura cu Hristos nu există mântuire. 10.19 Fiul meu; păzeşte spusele mele şi îndrumările mele ascunde-le la tine. Păstrează sfaturile mele ca să rămâi în viaţă şi orânduielile mele ca lumina ochilor tăi. Leagă-le pe degetele tale, scrie-le pe tabla inimii tale!
Frica de lume ne leagă de lume. 7.12 Mândria celor tineri este legată de putere şi frumuseţe, mândria celor bătrâni este legată de discreţie. (Democritus) Mila şi adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; atunci vei afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. (Solomon 3.3, 4) Muzica este o putere spirituală în stare să lege toţi oamenii între ei. (George Enescu) Nădejdea în Dumnezeu e legată, în primul rând, de credinţă. 11.12 Nu-ţi lega inima ta de casă, în vremea pelerinajului tău pământesc. Niciun om chibzuit nu-şi zideşte casă trainică în timpul când este călător. (Avva Feren) Omul mândru nu atrage pe nimeni. Şi dacă atrage pe cineva, acela se va îndepărta repede! Legătura du-
(Părintele Amfilohie Makris din Patmos) Omul nu este numai stăpân al lumii, ci este fiu al ei. El se naşte din pământ şi se întoarce în el. Acest fapt îl încarcă pe om cu o responsabilitate maximă. Îndumnezeirea omului este legată, iată, nu numai de relaţia cu semenii săi, ca persoane, ci ea se realizează în relaţie cu lumea, ca întreg. (Teologul catolic Thomas Friedrich) Orice bărbat, orice femeie sunt conectaţi la energia pe care mulţi o numesc iubire, dar care, în realitate, este materia primă din care a fost construit universul. (Paulo Coelho) Părinte, care este întrebarea de care vă temeţi cel mai mult la Judecată? De ce ai legat când nu tre- buia să legi şi de ce ai dezlegat când nu trebuia să dezlegi? (Părintele Paisie Olaru, în ultimele clipe ale vieţii)
s-a descoperit? (Părintele Arsenie Papacioc, în ultimele clipe ale vieţii) Pentru vindecarea deprimării, Ziditorul tuturor şi Doctorul sufletelor, Dumnezeu, singurul care cunoaşte bine rănile sufletului ne îndeamnă nu să rupem legăturile cu oamenii, ci să tăiem relele găsite în interior. Deprimarea se vindecă prin cercetarea oamenilor evlavioşi. (Sfântul Ioan Casian) Puterea de concentrare este în legătură cu voinţa şi autodisciplina. (Herbert Harris) Rugăciunea este lucrare nesfârşită, mai presus de orice artă sau ştiinţă. Prin rugăciune intrăm în legătură cu Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dumnezeu intră în noi prin acest canal. Rugăciunea este un act de înaltă înţelepciune, care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugă- ciune aflăm sfânta încântare a duhului nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov) Suferinţele trupului sunt legate de multe ori de angoasele sufletului. 1.3 Şi i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut. Atunci împăratul a zis slugilor: Legaţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi. (Matei 22.12-14) Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri. (Matei 16.18, 19) A lepăda/ A-şi lua crucea înseamnă a se lepăda de lume, pentru Dumnezeu. (Sfântul Chiril al Alexandriei Ascultaţi învăţătura, ca să ajungeţi înţelepţi, şi nu o lepădaţi. (Solomon 8.33) Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune. Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi. (Solomon 15.32, 33) Dacă te-ai lepădat de tine şi te-ai dedicat lui Iisus, El te-a schimbat în izvor de apă vie. Numai aşa poate sufletul să ajungă la sine însuşi, la el, cel adevărat, lepădându-se de sine şi strămutându-se în Dumnezeu. (Părintele Arsenie Boca, 9.7) Dacă voi vă temeţi a încălca porunca împăratului, cu atât mai mult ne temem noi, creştinii, să călcăm po- runcii lui Dumnezeu, ca să nu cădem în chinurile veşnice gătite celor ce se leapădă de El. (Sfântul Mucenic Proclu, chinuit, răstignit şi săgetat) Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie. (Luca 9.23) De cel ce se leapădă de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. 12.7 Deci, lepădarea de sine înseamnă o trăire în iubirea lui Dumnezeu, care apoi trebuie arătată în iubire milos- tivă, în iubire smerită, generoasă faţă de familie, faţă de semenii noştri, faţă de oamenii, mai ales, care au nevoie de iubirea şi ajutorul nostru. (Patriarhul Daniel) Este Cel care a murit în contul păcatelor noastre pentru a ne da viaţă veşnică. Acelaşi Om, Hristos, este Dumnezeu şi suferă mereu. Oricine crede în El va avea viaţă veşnică. Cine se leapădă de El va fi în veci pedepsit. …. Am ales moartea pentru a trăi veşnic cu sfinţii. (Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul, decapitat la anul 304) Este mai degrabă să sufăr tortura decât să mă lepăd de Dumnezeul meu şi să sacrific demonilor. (Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium, torturat şi decapitat) Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. (Luca 6.22) Fiindcă răutatea inimii este plină de temere, ca una ce se ştie vinovată şi mustrată ea de sine însăşi; ea îşi vede mărită nenorocirea, căci spaima nu este altceva fără numai lepădarea oricărui ajutor care-ţi vine de la dreapta judecată. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 17.10, 11) Haina de nuntă este nepătimirea sufletului raţional care s-a lepădat de poftele lumeşti. (Evagrie Ponticul) Iar Petru, răspunzând, I-a zis: Dacă toţi se vor sminti întru Tine, eu niciodată nu mă voi sminti. Zis-a Iisus lui: Adevărat zic ţie că în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Petru i-a zis: Şi de ar fi să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda de Tine. Şi toţi ucenicii au zis la fel. (Matei 26.33-35) În pământ de m-or băga, nu mă las de legea mea! (Sfântul Atanasie Todoran din Bichigiu, tras pe roată pentru că a refuzat să se lepede de credinţa ortodoxă) Lepădarea de sine 2.5, 8.9, 9.7 Lepădarea de sine din Evanghelia de astăzi (Marcu 8.34-38 şi 9.1) nu înseamnă o desfiinţare a eului pro- priu, nu înseamnă o negare a identităţii proprii, ci înseamnă o metamorfoză spirituală a modului de a gân- di, de a vorbi şi de a făptui. Lepădarea de sine înseamnă schimbarea modului de existenţă egoist într-un mod de existenţă generos, trecerea de la o viaţă centrată pe eul propriu la o viaţă atentă la nevoile celor din jur, este trecerea de la de la starea de egoism la starea de altruism, am spune mai pe înţeles. …. (Patriarhul Daniel) Lepădarea de sine este lupta cu mândria. 2.5 Lepădarea de sine înseamnă să te goleşti de tine şi să te umpli de Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi) Lepădarea de sine, asumarea crucii şi urmarea lui Hristos. 10.7 Lepădarea de sine, cea mai grea cruce. 9.7 Lepădarea ta de credinţă te va pedepsi şi răutatea ta te va mustra. Înţelege şi vezi cât e de rău şi de a- mar de a părăsi pe Domnul Dumnezeul tău şi de a nu mai avea nici o teamă de Mine, zice Domnul Dumnezeul puterilor. (Ieremia 2.19)
Niciun om nu leapădă adevărul pentru o minciună (Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful, când i s-a cerut să se lepede de Hristos. A fost biciuit şi apoi decapitat) Noi socotim ca nebun cu adevărat pe cel care în loc de Dumnezeu are un idol neînsufleţit şi se leapădă de Dumnezeul cel viu. (Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail, trei fraţi care veniseră din Persia la Calcedon unde se desfăşura un mare praznic păgân, pe timpul împăratului Iulian Apostatul. Li s-au tăiat capetele, iar trupurile au fost arse.) Pentru ce, o, împărate, chinuieşti fără de omenie oameni nevinovaţi şi-i sileşti să se lepede de dreapta cre- dinţă? (Sfântul Mare Mucenic Artemie a adresat aceste cuvinte împăratului Iulian Apostatul, care porni- se o mare prigoană împotriva creştinilior, prefăcându-se bisericile în temple păgâneşti şi omorându-se mulţime mare de creştini. Artemie era mare dregător împărătesc şi comandant militar la Alexandria, în- că din vremea împăratului Constantin cel Mare, cu care era prieten. Din porunca împărtatului a fost scos din dregătorie, torturat şi apoi decapitat, la anul 362. Moaştele Sfântului Mare Mucenic Artemie au fost aduse la Bucureşti, pe Dealul Mitropoliei, în anul 2013, cu ocazia hramului Sfântului Dimitrie cel Nou.) Postul este frâu călugărului asupra păcatului. Cel ce îl leapădă, cal turbat după parte femeiască se află. (Avva Yperehie) Rugăciunea celui necăjit nu o lepăda şi nu-ţi întoarce faţa ta de la cel sărac. (Psalmi 4.4) S-au ridicat împăraţii pământului şi căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului şi a unsului Său, zicând: « Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor ». (Psalmi 2.2, 3) Şi ieşind el la poartă, l-a văzut alta şi a zis celor de acolo: Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul. Şi iarăşi s-a lepădat cu jurământ: Nu cunosc pe omul acesta. (Matei 26.71, 72) Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, care zisese: Mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Şi ieşind afară, a plâns cu amar. (Matei 26.75) Viaţa fără Hristos, moarte este, iar moartea pentru El înseamnă viaţă. (Sfântul Zenovie, episcopul Ciliciei, când i s-a cerut să se lepede de Hristos şi să aducă jertfă zeilor pentru a scăpa cu viaţă.) A locui/ Apoi a sosit Iacov la Isaac, tatăl său, căci acesta trăia încă la Mamvri, în Chiriat-Arba, adică la Hebron în pământul Canaanului, unde locuiseră vremelnic Avraam şi Isaac. (Facerea 35.27) Atunci a zis Domnul către Moise: "Întinde mâna ta spre cer şi se va face întuneric în pământul Egiptului, încât să-l pipăi cu mâna". Şi şi-a întins Moise mâna sa spre cer şi s-a făcut întuneric beznă trei zile în tot pământul Egiptului, de nu se vedea om cu om, şi nimeni nu s-a urnit de la locul său trei zile. Iar la fiii lui Israel a fost lumină peste tot în locuinţele lor. (Ieşirea 10.21-23) Biserica este cerul pământean în care Dumnezeu din Cerul de Sus locuieşte şi se preumblă. (Sfântul Gherman, patriarhul Constantinopolului) Căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase nu au valoarea ei. Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.
Căci trupul cel putrezitor îngreuiază sufletul şi locuinţa cea pământească împovărează mintea cea plină de grijă. Cu greu ne dăm seama despre cele ce sunt pe pământ şi cu osteneală găsim cele ce sunt chiar în
slujbă, din pricina norului, căci slava Domnului umpluse templul Domnului. Atunci Solomon a zis: "Domnul a spus că binevoieşte să locuiască în norul cel întunecos. Eu ţi-am zidit templul pentru
Când un om are cugetul curat, când nu are în el murdărie, atunci va putea locui în el Stăpânul universului. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Când văd proştii locuind în cele mai strălucitoare palate, înţeleg de ce Diogene locuia într-un butoi. (Traian Demetrescu) Cel care stă în rugăciune cu dragoste curată, nu se mai simte pe sine, ci pe Cel care locuieşte în el, adică Hristos. 9.9
Domnului: "Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul". (Psalmi 90.1, 2) Deci, dar, nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu, zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind însuşi Iisus Hristos. (Efeseni 2.19, 20) Doamne, cine va locui în locaşul Tău şi cine se va sălăşlui în muntele cel sfânt al Tău? (Psalmi 14.1) Domnul este mare, El locuieşte în înălţime; Sionul este plin de judecată şi de dreptate. (Isaia 33.5) El va fi pentru voi piatră de încercare şi stâncă de poticnire pentru cele două case ale lui Israel, cursă şi laţ pentru cei ce locuiesc în Ierusalim. (Isaia 8.14) Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună! Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se coboară pe marginea veşmintelor lui. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munţii Sionului, că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac. (Psalmi 132.1-3) Înţeleptul adevărat are trupul drept sală de meditaţie şi de locuinţă sigură a sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)
celor mari a stricat. Limba clevetitoare femei vrednice a izgonit şi le-a lipsit de ostenelile lor. Cel care ascultă de ea, nu va afla odihnă, nici nu va locui cu linişte. (Ecclesiasticul 28.15-17) Locui-vor lângă mine şi se vor ascunde; ei vor păzi călcâiul meu, ca şi cum ar căuta sufletul meu. (Psalmi 55.6) Mai bine să locuieşti în pustiu decât cu o femeie certăreaţă şi supărăcioasă. (Solomon 21.19) Mai bine voiesc a locui cu leu şi cu balaur, decât a locui cu femeia cea rea. (Ecclesiasticul 25.18) Mai lesne este a purta nisip, sare şi fier, decât a locui cu un om fără minte. (Ecclesiasticul 22.16) N-a iertat pe cei care locuiau cu Lot, ci i-a urgisit pentru trufia lor. (Ecclesiasticul 16.9) Nici aurul, nici argintul nu vor putea să-i izbăvească în ziua mâniei Domnului, căci tot pământul va fi mistui de focul mâniei Lui; căci El va distruge, da, va pierde într-o clipă pe toţi locuitorii pământului.
Nu locuirea împreună osândeşte pe cei drepţi, la un loc cu cei nedrepţi, ci asemănarea în gândire. (Mitropolitul Nicolae Mladin) Nu ştiţi voi, oare, n-aţi auzit, nu vi s-a spus oare de la început, n-aţi înţeles voi ce vă învaţă întemeierea lu- mii? El stă în scaun deasupra cercului pământului; pe locuitori îi vede ca pe lăcuste; El întinde cerul ca un văl uşor şi îl desface ca un cort de locuit. (Isaia 40.21, 22) Omul, în răutatea sa, poate să ucidă, dar nu poate să aducă înapoi duhul care a ieşit, nici să scoată sufletul care a intrat în locuinţa morţilor. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 16.14) Păstrează trupul acesta curat şi nepătat, ca duhul care locuieşte în el să dea mărturie de el şi să fie îndreptă- ţit trupul tău. Vezi să nu se suie la inima ta gândul că trupul acesta este stricăcios şi să-l supui vreunei în- tinăciuni. Dacă-ţi întinezi trupul, întinezi şi Duhul cel Sfânt, iar dacă întinezi trupul nu vei trăi. (Herma, autorul scrierii “Păstorul”) Pe atunci s-a făcut foamete în ţinutul acela şi s-a coborât Avram în Egipt, ca să locuiască acolo, pentru că se înteţise foametea în ţinutul acela. (Facerea 12.9) Pentru aceasta, bucuraţi-vă ceruri şi cei ce locuiţi în ele. Vai vouă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a
Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. (Psalmi 103.13) Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi. (Isaia 9.1) Postiţi post sfânt, strângeţi obşte de prăznuire, adunaţi pe bătrâni, pe toţi locuitorii ţării în templul Dum- nezeului vostru şi strigaţi către Domnul rugându-L: "O, ce zi! Căci aproape este ziua Domnului şi vi- ne ca o pustiire de la Cel Atotputernic. Oare nu ni s-a luat hrana de sub ochii noştri, bucuria şi vese- lia din templul Dumnezeului nostru? … (Ioil 1.14-20) Postul, împreună locuitor al trezviei şi ziditor al întregii înţelepciuni. 2.9 Rătăcit-au în pustie, în pământ fără de apă şi cale spre cetatea de locuit n-au găsit. (Psalmi 106.4)
zicând: « Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor ».Cel ce locuieşte în ceruri va râde de dânşii şi Domnul îi va batjocori pe ei! (Psalmi 2.2-4) Şi cetăţile Sodomei şi Gomorei, osândindu-le la nimicire, le-a prefăcut în cenuşă, dându-le ca o pildă nele- giuiţilor din viitor; iar pe dreptul Lot, chinuit de petrecerea în desfrânare a celor nelegiuiţi, l-a izbăvit, pentru că dreptul acesta, locuind între ei, prin ce vedea şi auzea, zi de zi, chinuia sufletul său cel drept, din pricina faptelor lor nelegiuite. (II Petru 2.6-8) Şi s-a dus David cu oamenii săi la Cheila, de s-a luptat cu Filistenii, le-a luat vitele, le-a pricinuit înfrângere mare şi a salvat David pe locuitorii din Cheila. (I Regi 23.5) Trupul trăieşte dacă este locuit de suflet, iar sufletul dacă este locuit de Dumnezeu. (Părintele Arsenie Boca) Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. (Psalmi 142.3) A lua/ A luat cele şapte pâini şi peşti şi, mulţumind, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii mulţimilor. Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au luat şapte coşuri pline, cu rămăşiţe de fărâmituri. (Matei 15.36, 37) A şti să iei o hotărâre este o mare artă.(Stendhal) Yüklə 7,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|