Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Solomon 29)

Un lucru făcut de mână de meşter este vrednic de laudă, dar conducătorul poporului să fie iscusit la

cuvânt. (Ecclesiasticul 9.17)

Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile. (George Washington)

Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne în-

chinăm Lui. Şi auzind, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el. Şi adunând pe toţi

arhiereii şi cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos? Iar ei i-au zis:

În Betleemul Iudeii, că aşa este scris de proorocul: "Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nici-

decum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe

poporul Meu Israel". (Matei 2.2-6)

Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta înaintea conducătorilor şi nu înaintea oamenilor de rând.

(Solomon 22.29)

A considera/ A te iubi însemnă să te consideri în globalitate, să nu exagerezi într-o dimensiune unică, să nu te fărâmi,

să nu faci să devină totalizator un singur aspect al sinelui. A te iubi însemnă să vezi semnificaţia

fiecărui lucru în relaţie cu întreaga personă. Acelaşi lucru e valabil şi în iubirea faţă de celălalt.

(Teologul catolic Marko Rupnik)

A vorbi despre păcat este considerat retrograd şi demodat. 8.20

Dacă nu înţelegem un om, avem tendinţa să îl considerăm prost. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi

psiholog elveţian)

De fapt, putem considera geometria cea mai veche ramură a fizicii … Fără ea n-aş fi putut formula

teoria relativităţii. (Albert Einstein)

Luând în considerare starea actuală a programelor noastre, dezvoltarea software este clar magie nea-

gră şi nu poate fi numită ştiinţă inginerească. (Bill Clinton)

Nu disper, consider fiecare încercare eşuată încă un pas înainte. (Thomas Alva Edison)

Nu trebuie să cunfundăm (cum fac unii oameni complexaţi) orice ironie cu batjocura, desconsidera-

rea, insulta. Ironia civilizată face parte din panoplia dialogului. S-au scris cărţi despre ironie

(Jankélévitch). (George Pruteanu)

Pentru oamenii credincioşi, Dumnezeu se află la început, pentru oamenii de ştiinţă - la capătul consi-

deraţiilor lor. (Max Planck)

Stima valorează mai mult decât celebritatea, consideraţia valorează mai mult decât renumele.

(Nicolas Chamfort)

Ştiinţa este ultimul pas în dezvoltarea mentală a omului şi poate fi considerată ca cea mai mare reali-

zare a culturii umane. (Ernst Cassirer)

Un om se consideră cu adevărat liber, atunci când acceptă să devină robul lui Dumnezeu.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

A consta/ Adevărata ambiţie constă, mai degrabă, în a te dovedi superior prin merite decât prin demnităţi.

(Doamna de Lambert)

Adevărata cinstire pe care o acordăm Fiului lui Dumnezeu, ca şi cea pe care o aducem lui Dumnezeu,

ca părinte, constă mai ales într-o viaţă cinstită. (Origen)

Adevărata înţelepciune constă în a nu părea înţelept. (Eschil)

Adevărata putere a omului constă în blândeţea sa. (Augustin Păunoiu)

Arta matematicii constă în găsirea acelui caz special, care conţine toţi germenii generalităţii.

(David Hilbert)

Arta medicinii constă în a amuza pacientul în timp ce natura vindecă boala. (Voltaire)

Baza prudenţei constă în a înţelege bine ce e folositor şi ce e vătămător. (John Amos Comenius)

Binele desăvârşit nu constă numai în a se abţine cineva de la a face răul, ci şi de a-l gândi. (Scriitorul

bisericesc Metodiu de Olimp)

Bună parte din vorbirea meşteşugită consistă în a şti cum să minţi. (Erasmus)

Cel mai bun test de inteligenţă constă în ceea ce facem cu timpul nostru liber. (Laurence J. Peter)

Creierul este o lume care constă dintr-un număr de constante neexplorate şi mari întinderi de teritorii

necunoscute. (Santiago Ramon y Cajal)

Culmea dispreţului constă în a nu te osteni să descoperi nici măcar defectele aproapelui. (Jose Ortega y

Gasset)

Experienţa ne învaţă că iubirea nu constă ca doi oameni să privească unul la altul, ci a privi amândoi în

aceeaşi direcţie. (Antoine de Saint-Exupéry)

Fericirea constă, în primul rând, în sănătate. (George William Curtis)

În voinţa superioară constă tot războiul nevăzut. 10.8

Libertatea şi progresul constituie nu numai ţelul artei, dar şi al întregii vieţi. (Ludwig van Beethoven)

Nobleţea eului constă în ridicarea deasupra lui însuşi. (Novalis)

Nu este părticică din corpul omenesc care să nu îndeplinească o trebuinţă sau care să nu constituie o

podoabă. (Minucius Felix, scriitor bisericesc din secolul al doilea

Progresul sufletului constă în a face din dragoste ceea ce ar trebui făcut din datorie. (Vladimir Ghika)

Rugăciunea constituie o înălţare a intelectului către Dumnezeu; ea este o conversaţie a intelectului cu

Domnul. (Evagrie Ponticul)

Săvârşirea la timp a faptelor bune constituie cel mai mare bine al vieţii omeneşti. Este cu adevărat singu-

rul bine, bucurie neîntreruptă pe care ţi-o dau faptele bune. Căci împlinirea poruncilor bucură întru

nădejde pe făcătorul faptelor bune. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Secretul fericirii constă în a ceda tentaţiilor. (Oscar Wilde)

Secretul succesului constă în a vrea să câştigi şi a şti să pierzi. (Niccolò Machiavelli)

Tocmai aceasta constituie adevăratul bine: Să priveşti mereu numai spre bine întru Iisus Hristos, Domnul

nostru. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Un singur lucru e de invidiat şi de laudă, şi anume binele cel netrecător. Acesta constă în a fi în cinste

înaintea lui Dumnezeu, pe când bunurile omeneşti sunt nestatornice şi mai înşelătoare decât visurile.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Valoarea ta constă în ceea ce eşti şi nu în ceea ce ai. (Thomas Alva Edison)

Virtutea constă în a nu depăşi măsura cu nimic. (Socrate)

Virtutea constă în luptă, nu în trofeul final. (Richard Mifaies)

Virtutea nu constă în abţinerea de la viciu, ci în nedorirea lui. (Geoge Bernard Shaw)

A construi/ Arta este simbolul celor mai nobile eforturi umane de a construi şi a se reţine de la distrugere.

(Evelyn Waugh)

Nu am dat greş de 999 ori. Pur şi simplu am descoperit 999 de feluri în care nu se construieşte un

bec. (Thomas Alva Edison)

Nu raţiunea revoltată faţă de Dumnezeu, ci raţiunea rugătoare, raţiunea smerită, singura care poate

construi comuniunea sinceră şi smerită, din iubire între oameni. (Sfântul Cuviosul Paisie

de la Neamţ)

Omul este încă la fel cum a fost. Este încă brutal, violent, agresiv, avid, competitiv. Şi … a construit o

societate după aceste trăsături. (Krishnamurti, filosof indian)

Orice bărbat, orice femeie sunt conectaţi la energia pe care mulţi o numesc iubire, dar care, în realitate,

este materia primă din care a fost construit universul. (Paulo Coelho)

Pentru ei a pregătit Ozia toată oastea, scuturi, suliţe, coifuri şi platoşe, arcuri şi pietre de praştie. Apoi a

făcut în Ierusalim maşini, construite cu meşteşug, ca să le pună în turnuri şi pe la colţurile zidurilor

şi să arunce cu ele săgeţi şi pietre mari. Şi s-a dus vestea de numele lui foarte departe, pentru că în

chip minunat a fost ajutat şi s-a făcut puternic. (II Paralipomena 26.14, 15)

Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează. (Tudor Muşatescu)

A conta/ Că ai căzut nu are nicio importanţă deoarece numai modul în care te ridici contează. (Nelson Mandela)

Când eşti nefericit, nu conta pe prieteni. (Euripide)

Câteva clipe ale câtorva ani nu mai contează, atunci când ai pierdut eternitatea. (Jean-Paul Sartre)

De-a lungul istoriei, ceea ce a făcut ca răul să triumfe a fost inerţia celor care ar fi putut acţiona, indiferenţa

celor care aveau mai multă minte, tăcerea vocii justiţiei când conta cel mai mult. (Haile Selassie)

Doar smerenia te introduce în amintirea eternă a timpului, singura care de fapt contează.

(Teologul catolic Marko Rupnik)

În viaţă nu contează câţi paşi faci pentru a atinge scopul dorit. Important este să nu te opreşti din

mersul tău. (Confucius)

Pocăinţa este starea de trecere de la iluzie la realitatea care contează pentru mântuire. Păcatul este întot-

deauna o iluzie. Sfinţii Părinţi spun că atunci când demonii ne ispitesc, dau o strălucire deosebită lucru-

rilor şi persoanelor, le amplifică o valoare pe care nu o au. “În păcat este o căutare infinită a lucrurilor

finite”, cum spunea Maurice Blondel. Deci, pocăinţa însemnează revenire la un realism, se văd lucru-

rile trecătoare în dimensiunea lor de lucruri limitate şi de aceea ne întoarcem spre cele ce nu sunt limi-

tate, nu sunt trecătoare, spre valorile veşnice şi astfel ajungem la bucurie. (Patriarhul Daniel)

Ţine minte, fie că trăieşti, fie că mori, este de prea mică importanţă. Ce contează cu adevărat, ce-ar trebui

să conteze şi pentru tine şi pentru alţii, este pentru ce raţiune trăieşti şi pentru ce cauză eşti gata să-ţi

dai viaţa. (Testamentul tatălui mitropolitului Antonie de Suroj)

A continua/ Atât de mare e înşelăciunea, că primesc cu plăcere în suflete momeala aceea şi nu se gândesc că plăce-

rea aceasta, ce poate răni, este scurtă şi trecătoare, pe când durerea e continuă iar învinuirea

conştiinţei, cumplită. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Credinţa este o continuare a raţiunii. (William Adams)

Credinţa este o luptă continuă cu necredinţa. [Un pastor anglican (nu-i stim numele)]

Fericirea e un urcuş continuu, o dinamică ce se adaptează permanent nevoilor noastre. (Părintele

Pantelimon de la Mănăstirea Oaşa)

Iar Gorgias, după ce s-a făcut mai mare peste locurile acestea, adunând oştire străină, adeseori pornea

război împotriva Iudeilor. Şi unindu-se cu aceştia şi Edomiţii, care ţineau cetăţi tari, necăjeau pe Iu-

dei, şi pe cei fugiţi de la Ierusalim, primindu-i, încercau să continuie războiul. Iar cei care erau cu

Iuda Macabeul, făcând rugăciune şi cerând lui Dumnezeu să le fie în ajutor, au năvălit asupra cetăţi-

lor Edomiţilor, pe care lovindu-le vitejeşte, au luat locurile şi au avut izbândă asupra tuturor celor

care se luptau de pe zid, şi pe cei care le veneau înainte i-au junghiat şi au omorât nu mai puţin de

douăzeci de mii. (II Macabei 10.14-17)

Iotam era de douăzeci şi cinci de ani când a fost făcut rege şi a domnit şaisprezece ani în Ierusalim. Pe

mama lui o chema Ieruşa, fiica lui Sadoc. Acesta a făcut lucruri plăcute înaintea ochilor Domnului,

întocmai cum a făcut şi Ozia, tatăl său, numai că n-a intrat, ca el, în locaşul sfânt al Domnului.

Şi poporul continua încă să se strice. (II Paralipomena 27,1, 2)

Noi, în viaţă, continuăm calea greşită pe care a ales-o Adam. 8.9

Pe plan tehnologic, am progresat, am înaintat foarte repede, dar pe plan psihologic comportamentul

nostru, atitudinile, acţiunile noastre, au rămas mai mult sau mai puţin neevoluate. Suntem în conti-

nuare agresivi, brutali, cruzi, smintiţi. (Krishnamurti, filosof indian)

Pentru cel drept bucuria cea dumnezeiască şi cerească este continuă. (Sfântul Vasile cel Mare)

Rugăciunea continuă. 1.1, 2.1, 4.6, 4.7

Rugăciunea se învată continuu. 6.13

Singura cale de a scăpa de efectul coruptibil al laudelor este să continui să lucrezi. (Albert Einstein)

Starea de prezenţă continuă a lui Dumnezeu. 4.9

Timpul lui Dumnezeu: timpul veşniciei, prezentul continuu. 4.6

Viaţa omului este o luptă continuă cu propriile patimi şi slăbiciuni. 8.20

A contribui/ Atât optimistul, cât şi pesimistul şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii. Optimistul a inventat

avionul şi pesimistul paraşuta. (Gladys Bronwyn Stern)

Ceea ce suntem contribuie mai mult la fericirea noastră, decât ceea ce avem. (Arthur Schopenhauer)

Şi optimistul, şi pesimistul contribuie la societate. Optimistul a inventat avionul, pesimistul a inventat

paraşuta. (George Bernard Shaw)

A conţine/ Arta matematicii constă în găsirea acelui caz special, care conţine toţi germenii generalităţii.

(David Hilbert)

Dacă-mi place mai mult muzica decât conţinutul, e deja un păcat. (Fericitul Augustin)

Este de ajuns un dicţionar pentru a conţine toate cuvintele. Dar gândirii îi trebuie infinitul. (Alexandr

Sergheevici Puşkin)

Natura conţine în sine germenii divini. 7.9

O eroare este cu atât mai primejdioasă, cu cât conţine mai mult adevăr. (Henri Frederic Amiel)

Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături. (Constantin Noica)

A crede/ A zis acestea, şi după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc. Deci I-au

zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine. Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei

credeau că vorbeşte despre somn ca odihnă. Deci atunci Iisus le-a spus lor pe faţă: Lazăr a murit.

Şi Mă bucur pentru voi, ca să credeţi că n-am fost acolo. Dar să mergem la el. (Ioan 11.11-15)

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică,

şi s-a mutat din moarte la viaţă. 5.17

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică

şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă. (Ioan 5.24)

Adevăratul ateu nu crede nici în sine. (Jozo Cizmic)

Bolta înstelată şi conştiinţa morală mă fac să cred că este un Creator al lumii. (Immanuel Kant)

Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să

nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. (Ioan 3.16)

Ce greşeală este să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă în el visuri minuscule. (George Enescu)

Cea mai mare înşelăciune este să crezi că nu te înşeli. (Sfântul Ignatie Briancianinov)

Cea mai mare viclenie a diavolului este aceea de a ne face să credem că nu există. 9.11

Cel care ia aminte la cuvânt află fericirea, iar cel ce se încrede în Domnul este fericit. (Solomon 16.20)

Cel care Îl vede pe Dumnezeu în lucrările Sale şi crede în El văzându-le, acela este cu adevărat bogat.

(Paracelsus, alchimist, medic, astrolog şi filosof elveţian)

Cine nu cugetă decât pe jumătate, acela nu crede nici în Dumnezeu; dar cine cugetă corect, acela trebuie

să creadă în Dumnezeu. (Isaac Newton)

Cine se plânge de singurătate nu crede în Dumnezeu. (Valeria Mahok)

Cine tuturor viselor şi tuturor vedeniilor nu crede, filosof duhovnicesc este. (Sfântul Ioan Scărarul)

Cred că unul dintre cele mai mari riscuri în viaţă este să nu ai niciodată curajul să rişti. (Oprah Winfrey)

Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult noroc. (Thomas Jefferson)

Crede-mă, fiule, dacă oamenii ar putea să vadă de aici moştenirea, slava şi odihna, pe care Dumnezeu

le-a pregătit pentru cei care-L iubesc, oricât de mult ar fi să rămână în această lume, şi chiar de ar fi

să trăiască într-o colibă întunecată, cu viermi până la genunchi, tot nu s-ar lăsa abătuţi de tristeţe. 1.1

Credem că ştim ce este pictura, dar numai pictorii mari ştiu. (Drieu La Rochelle)

Credeţi-mă, rugăciunea este un strigăt de speranţă. (Alfred de Musset)

Credincioşii cred în înviere. Ateii cred în reînvieri. (Stanislaw Jerzy Lec)

Cu cât evoluează mai mult ştiinţa, cu atât mai mult credem în Dumnezeu. (Albert Einstein)

Dacă Dumnezeu nu există, agnosticul pierde prea puţin crezând în el şi câştigă la fel de puţin necrezând.

Dacă însă Dumnezeu există, agnosticul câştigă viaţa veşnică crezând în El şi pierde un bine infinit

dacă nu crede. (Pariul lui Blaise Pascal)

Dacă Dumnezeu există, şi eu cred, câştig viaţa veşnică, supunându-mă Bisericii. Dacă Dumnezeu nu există,

nu am pierdut nimic. (Blaise Pascal)

Dacă nu crezi în Dumnezeu, şi nu există, nu ai pierdut nimic. Dacă nu crezi în Dumnezeu,

şi există, diavolul te-a luat! (Blaise Pascal)

De aceea nu puteau să creadă, că iarăşi a zis Isaia: "Au orbit ochii lor şi a împietrit inima lor, ca să nu

vadă cu ochii şi să nu înţeleagă cu inima şi ca nu cumva să se întoarcă şi Eu să-i vindec" Acestea a zis

Isaia, când a văzut slava Lui şi a grăit despre El. (Ioan 12.39-41)

Deci I-au zis: Dar ce minune faci Tu, ca să vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi? (Ioan 6.30)

Diavolul recunoaşte existenţa lui Dumnezeu, crede în El, dar asta nu-l schimbă deloc. 1.5

Dumnezeu dă daruri şi unii chiar le multiplică…. Cred că sunt unul dintre ei! (Niccolò Paganini)

E mai bine să taci din gură şi să-i laşi pe ceilalţi să creadă că eşti prost, decât să vorbeşti şi să înlături

orice îndoială. (Mark Twain)

E uşor să fii prieten cu cei amabili. Dar a fi prietenul celui ce se crede duşmanul tău este chintesenţa orică-

rei religii. (Mahatma Gandhi)

Este mai bine să fii prost şi să cunoşti acest fapt, decât să fii prost şi să te crezi înţelept. (Buddha)

Eu cred că Biblia este cel mai mare dar dat omului. Tot ce este mai bun de la Mântuitorul lumii ne este dat

prin intermediul acestei cărţi. (Abraham Lincoln)

Eu cred că Dumnezeu este adevăratul nume şi adevăratul izvor al inconştientului colectiv şi de aceea este

suprema autoritate morală din univers. (Stephen R. Covey)

Eu nu cred că există Dumnezeu. Eu sunt sigur că există. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog

elveţian)

Există două feluri în care poţi fi prostit. Primul este să crezi ceea ce nu este adevărat; cel de al doilea este

să refuzi să crezi ceea ce este adevărat. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Existenţa lui Dumnezeu nu se poate dovedi şi e păcat să cauţi s-o explici cuiva. Crezi numai … şi afirmi.

(Camil Petrescu)

Fericiţi cei ce cred, ei merg în lumină, eu merg în întuneric. (Vasile Conta)

Hristos, regele lui Israel, să Se coboare de pe cruce, ca să vedem şi să credem. Şi cei împreună răstigniţi

cu El Îl ocărau. (Marcu 15.32)

Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o

piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării. (Matei 18.6)

Iar în ziua cea din urmă - ziua cea mare a sărbătorii - Iisus a stat între ei şi a strigat, zicând: Dacă însetează

cineva, să vină la Mine şi să bea. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor

curge din pântecele lui. (Ioan 7.37, 38)

Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug.

Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am

văzut când erai sub smochin. Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui

Israel. Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari de-

cât acestea vei vedea. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se

şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului. (Ioan 1.47-51)

În faţa naturii nu te crede nici mare, nici mic, meditează. (Victor Hugo)

Între coperţile unei singure cărţi, Biblia, sunt toate răspunsurile la toate problemele cu care ne confruntăm

azi – numai să le citim şi să le credem. (Ronald Reagan)

Înţelepciunea ne opreşte să judecăm după simple aparenţe, să credem tot ce auzim, să facem tot ce pu-

tem, să spunem tot ce ştim şi să cheltuim tot ce avem. (Contele Axel Oxenstierna)

La urmă, pe când cei unsprezece şedeau la masă, li S-a arătat şi i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea

inimii lor, căci n-au crezut pe cei ce-L văzuseră înviat. (Marcu 16.14)

Mediocritatea e cu atât mai impresionantă cu cât o descoperi într-o structură ce se crede deasupra medi-

ocrităţii. (Mircea Eliade)

Nici eu nu pot să cred că se poate mântui cel care nu munceşte pentru mântuirea aproapelui. (Sfântul Ioan

Gură de Aur)

Norocul nu este decât o iluzie, crezută de ignoranţi şi vânată de nebuni. (Timothy Zahn)

Nu eşti chiar atât de singur precum crezi. Cel puţin două persoane se intereseză de tine: Dumnezeu şi dia-

volul. (Gavriil Stiharul)

Nu trebuie să fii admirat, ci crezut. (Tudor Vianu)

Ochii sunt organe mult mai vrednice de crezare decât urechile. (Heraclit)

Omul simplu crede toate vorbele; omul înţelept veghează paşii săi. (Solomon 14.15)

Pentru a reuşi trebuie să crezi. (Robert M. Hensel)

Politica este poate singura meserie pentru care se crede că nu este necesară nicio pregătire. (Robert

Louis Stevenson)

Privighetoarea înţeleaptă cântă fiecare cântec de două ori. Ca să nu crezi că nu poate retrăi primul extaz

spontan. (Robert Browning)

Religia şi ştiinţa naturii nu se exclud, cum cred sau se tem unii în ziua de astăzi, ci se întregesc şi se armoni-

zează împreună. (Max Planck)

Să nu spui tot ce ştii, să nu faci tot ce poţi, să nu crezi tot ce auzi, să nu dai tot ce ai.(Părintele Paisie Olaru)

Se poate crede că omul este obligat, pentru a atinge sfinţenia, să aleagă în viaţă calea cea mai marcată de

cruce. Se poate crede că putem să fim mai dom al lui Hristos căutând suferinţa, dar astfel cădem în or-

goliu spiritual. Înţelepciunea crucii în schimb înseamnă să primeşti zidirea pe care ţi-o dă duhul şi să fii

conştient că prin acea iubire se intră în logica pascală, deoarece acela care iubeşte, suferă. Cine se ex-

pune iubirii şi în iubire îşi scrie istoria propriei existenţe, intră inevitabil în cruce. …

(Teologul catolic Marko Rupnik)

Slăbiciunea forţei este de a nu crede decât în forţă. (Paul Valery)

Sufletul tânjeşte să creadă, dar intelectul refuză să-i dea voie. (Scriitorul american Dan Brown)

Şi binevestind cetăţii aceleia şi făcând ucenici mulţi, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia, întărind

sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruie în credinţă şi (arătându-le) că prin multe suferinţe trebuie

să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu. Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu postiri,

i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră. (Faptele Apostolilor 14.21-23)

Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El

să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. (Ioan 3.14, 15)

Şi l-au vestit, zicând: "Iosif, fiul tău, trăieşte şi el domneşte astăzi peste toată ţara Egiptului". Inima lui Iacov

însă rămase rece şi nu-i credea pe ei. Iar dacă i-au spus ei toate cuvintele lui Iosif, pe care acesta le

zisese lor, şi dacă a văzut căruţele, pe care le trimisese Iosif, ca să-l aducă, atunci s-a înviorat duhul

lui Iacov, tatăl lor, şi a zis Israel: "Destul! Iosif fiul meu, trăieşte încă! Voi merge să-l văd înainte

de a muri!" (Facerea 45.26-28)

Şi Iisus le-a zis: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va

înseta niciodată. (Ioan 6.35)

Şi le-a zis: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede şi se va bo-

teza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi. (Marcu 16.15, 16)

Şi răspunzând, Moise a zis: "Dar de nu mă vor crede şi nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: "Nu ţi

S-a arătat Domnul!", ce să le spun?" Zis-a Domnul către el: "Ce ai în mână?" Şi el a răspuns: "Un to-

iag!" "Aruncă-l jos!" îi zise Domnul. Şi a aruncat Moise toiagul jos şi s-a făcut toiagul şarpe şi a fugit