Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte



Yüklə 7,81 Mb.
səhifə125/162
tarix07.04.2018
ölçüsü7,81 Mb.
#47002
1   ...   121   122   123   124   125   126   127   128   ...   162

(Eccelsiasticul 26.19)

Mândria celor tineri este legată de putere şi frumuseţe, mândria celor bătrâni este legată de discreţie.

(Democritus)

"Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!" Înşelător este farmecul şi deşartă este



frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată! (Ecclesiastul 31.29, 30)

Muzica! Ce artă frumoasă! Dar ce meserie nenorocită! (Georges Bizet)

Nu căuta la frumuseţea femeii şi nu o pofti pentru frumuseţea ei. (Ecclesiasticul 25.23)

Nu e nimic mai frumos pe lumea asta decât copilăria, dar îţi dai seama de asta abia când ajungi la o

anumită vârstă. (Marin Moraru)

Nu există frumuseţe decât atunci când mintea şi inima ştiu ce este iubirea.(Krishnamurti, filosof indian)

Nu trupul e frumos, ci alcătuirea şi înflorirea cu care sulfletul colorează trupul; iubeşte dar sufletul care

face ca şi trupul să fie frumos. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

O viaţă frumoasă e un gând al tinereţii înfăptuit la maturitate. (Alfred de Vigny)

Omul care descoperă pe Dumnezeu se trezeşte ca dintr-o beţie: întreaga lui viaţă i se pare o pierdere

de timp. Dar omul necredincios face şi vorbeşte lucruri vrednice de râs; dacă-i dai bani se bucură

şi dacă îl lauzi te slujeşte ca un catâr. De tânăr îşi părăseşte casa în care s-a născut şi pleacă de-şi

pierde frumuseţea şi cinstea printre străini. (Părintele Savatie Baştovoi)

Omul este chemat să caute cu tot dinadinsul să-şi păstreze frumuseţea sufletului.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Patriotismul este sentimentul de mândrie că ceva frumos s-a putut petrece în ţara ta. (D. I. Suchianu)

Perceperea frumuseţii este un test moral. (Henry David Thoreau)

Podoaba minţii este mai de preţ decât frumusetea trupului. (Esop)

Poezia este ambasadorul artelor frumoase. (David Boia)

Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut şi ţi se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră şi ţi se

va părea un minut. Asta e relativitatea. (Albert Einstein)

Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată. Ascultă fiică şi

vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, că a poftit Împăratul frumuseţea ta,

că El este Domnul tău. (Psalmi 44.11-13)

Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul. (Constantin Brâncuşi)

Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul. (Regina Maria a României)

Unii înţelepţi au definit frumuseţea, ca fiind simetria şi armonia privirilor sufletului. (Sfântul Vasile

cel Mare)

Urâciunea nu e decât umbra frumuseţii. (Camil Petrescu)

Fulgerul/ Deci, de vă vor zice vouă: Iată este în pustie, să nu ieşiţi; iată este în cămări, să nu credeţi. Căci precum



fulgerul iese de la răsărit şi se până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului. (Matei 24.26, 27)

Eşti tu în stare să azvârli fulgerele şi ele să plece şi să-ţi spună: Iată-ne? (Iov 38.35)

Glasul tunetului Tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a şi s-a cutremurat pământul.



(Psalmi 76.17)

Iar a treia zi, când s-a făcut ziuă, erau tunete şi fulgere şi nor des pe Muntele Sinai şi sunet de trâmbiţe

foarte puternic. Şi s-a cutremurat tot poporul în tabără. Atunci a scos Moise poporul din tabără

în întâmpinarea lui Dumnezeu şi au stat la poalele muntelui. (Ieşirea 19.6, 17)



Iar Saul, suflând încă ameninţare şi ucidere împotriva ucenicilor Domnului, a mers la arhiereu, şi a cerut de

la el scrisori către sinagogile din Damasc ca, dacă va afla acolo pe vreunii, atât bărbaţi, cât şi femei, că

merg pe calea aceasta, să-i aducă legaţi la Ierusalim. Dar pe când călătorea el şi se apropia de Damasc,

o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată. Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Sa-

ule, Saule, de ce Mă prigoneşti? Iar el a zis: Cine eşti, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Ca-

re tu Îl prigoneşti. Greu îţi este să izbeşti cu piciorul în ţepuşă. Şi el, tremurând şi înspăimântat fiind, a zis:

Doamne, ce voieşti să fac? Iar Domnul i-a zis: Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să

faci. Iar bărbaţii, care erau cu el pe cale, stăteau, auzind glasul, dar nevăzând pe nimeni. Şi s-a ridicat



Saul de la pământ, dar, deşi avea ochii deschişi, nu vedea nimic. Şi luându-l de mână, l-au dus în Da-

masc. Şi trei zile a fost fără vedere; şi n-a mâncat, nici n-a băut. (Faptele Apostolilor 9.1-9)



Înţelegi tu cum cârmuieşte Dumnezeu norii Săi şi în ce fel poate norul să sloboadă fulgerul pe pământ?

Înţelegi tu plutirea norilor, minuni ale Aceluia a Cărui ştiinţă este desăvârşită? (Iov 37.15)



Peste toată întinderea cerului El azvârle fulgerul Său şi fulgerul Său ajunge până la marginile pământului.

În urma fulgerului, vine un muget prelung. El tună cu glasul Lui zguduitor, El nu mai împiedică fulge-

rele cât timp glasul Lui răsună. Dumnezeu cu tunetul Său săvârşeşte minuni, El face lucruri mari pe

care noi nu putem să le pricepem. (Iov 37.3-5)

Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor. Şi înge-

rul a luat cădelniţa şi a umplut-o din focul altarului şi a aruncat pe pământ; şi s-au pornit tunete şi glasuri

şi fulgere şi cutremur. Iar cei şapte îngeri, care aveau cele şapte trâmbiţe, s-au gătit ca să trâmbiţeze.

(Apocalipsa 8.4, 5)

Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea

deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au

cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. (Matei 28.2-4)

Şi neamurile s-au mâniat, dar a venit mânia Ta şi vremea celor morţi, ca să fie judecaţi, şi să răsplăteşti pe

robii Tăi, pe prooroci şi pe sfinţi şi pe cei ce se tem de numele Tău, pe cei mici şi pe cei mari, şi să

pierzi pe cei ce prăpădesc pământul. Şi s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, şi s-a văzut

în templul Lui chivotul legământului Său, şi au fost fulgere şi vuiete şi tunete şi cutremur şi grindină

mare. (Apocalipsa 11.18, 19)

Şi s-au întors cei şaptezeci (şi doi) cu bucurie, zicând: Doamne, şi demonii ni se supun în numele Tău. Şi le-

a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer. Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi pes-

te scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că

duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în ceruri. (Matei 10.17-20)



Şi tot poporul a auzit fulgerele şi tunetele şi sunetul trâmbiţelor, şi a văzut muntele fumegând; şi văzând, tot

poporul s-a dat înapoi şi a stat departe, temându-se. Apoi a zis către Moise: "Vorbeşte tu cu noi şi vom

asculta, dar Dumnezeu să nu grăiască cu noi, ca să nu murim". Zis-a Moise către popor: "Cutezaţi, că

Dumnezeu a venit la voi, să vă pună la încercare pentru ca frica Lui să fie în voi, ca să nu greşiţi".

(Ieşirea 20.17-19)

Fumul/ Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă.



(Psalmi 103.33)

Iar templul se umplu de fum, din slava lui Dumnezeu şi din puterea Lui, şi nimeni nu putea să intre în templu,

până ce se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri. (Apocalipsa 15.8)

Iată Sluga Mea pe Care o sprijin, Alesul Meu, întru Care binevoieşte sufletul Meu. Pus-am peste El Duhul

Meu şi El va propovădui popoarelor legea Mea. Nu va striga, nici nu va grăi tare, şi în pieţe nu se va auzi

glasul Lui. Trestia frântă nu o va zdrobi şi feştila ce fumegă nu o va stinge. El va propovădui legea Mea

cu credincioşie; El nu va fi nici obosit, nici sleit de puteri, până ce nu va fi aşezat legea pe pământ; căci în-

văţătura Lui toate ţinuturile o aşteaptă. (Isaia 42.1-4)

În orice zi Te voi chema, degrabă auzi-mă! s-au stins ca fumul zilele mele şi oasele mele ca uscăciunea



s-au făcut. Rănită este inima mea şi s-a uscat ca iarba; că am uitat să-mi mănânc pâinea mea. De glasul

suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea. (Psalmi 101.3-6)

Într-adevăr, nădejdea celui nelegiuit este ca praful pe care-l spulberă vântul, este ca pâcla subţire pe care o

împrăştie vijelia, ca fumul pe care-l suflă o adiere şi ca amintirea unui oaspete de o singură zi care se

destramă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 5.14)

Numai fumul ştie că există vânt. (Jules Renard)

Precum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este omul leneş pentru cei ce-l pun la treabă.

(Solomon 10.26)

Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topeşte ceara de faţa focului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui

Dumnezeu, iar drepţii să se bucure şi să se veselească înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în veselie.



(Psalmi 67.2, 3)

Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor. Şi înge-

rul a luat cădelniţa şi a umplut-o din focul altarului şi a aruncat pe pământ; şi s-au pornit tunete şi glasuri şi

fulgere şi cutremur. Iar cei şapte îngeri, care aveau cele şapte trâmbiţe, s-au gătit ca să trâmbiţeze.

(Apocalipsa 8.4, 5)

Şi strigau unul către altul, zicând: "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui!"

Din pricina acestor strigăte, porţile se zguduiau din ţâţânele lor, iar templul s-a umplut de fum.

(Isaia 6.3, 4)

Funcţia/ Arta nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har, luminată din interior. A revela pre-



zenţa lui Dumnezeu îndărătul oricărui obiect, aceasta este funcţia artei. (Hermann Hesse)

Dumnezeu nu l-a creat pe om muritor, şi nici nemuritor. Dumnezeu l-a creat capabil şi de una şi de alta în



funcţie de libera lui alegere. (Sfântul Teolit al Antiohiei)

Împărăţia lui Dumnezeu, mecanismul de funcţionare 12.14

În zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinărilor şi

dorinţelor, zadarnică activitatea raţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică înţelepciunea, drep-

tatea, practicarea oricărei virtuţi, promulgarea şi controlarea oricărei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar

fi tot ce poate fi măreţ şi frumos în viaţa oamenilor şi pentru oameni. (Atenagora Atenianul)

Minţile sunt ca paraşutele. Funcţionează doar când sunt deschise. (James Dewar)

Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice. (Esop)

Scara care urcă la o funcţie prea înaltă e întotdeauna murdară. (Francis Bacon)

Ziaristul este cineva a cărui funcţie este să explice altora lucruri pe care nici el însuşi nu le pricepe.

(Alfred Northcliffe)

Furtuna/ Atunci Domnul a vorbit cu Iov, din mijlocul furtunii şi a zis: "Încinge-ţi coapsele ca un viteaz şi te voi între-



ba şi Îmi vei da lămuriri. Poţi tu cu adevărat să găseşti cusur judecăţii Mele? Şi Mă vei osândi pe Mine,

ca să-ţi faci dreptate? Este braţul tău ca braţul lui Dumnezeu? Şi glasul tău este, oare, tunet, precum

este glasul Lui? (Iov 40.6-9)

Dar Domnul a ridicat un vânt năpraznic pe mare şi o furtună puternică s-a stârnit, încât corabia era gata să

se sfărâme. Corăbierii s-au înfricoşat şi au strigat fiecare către dumnezeul său şi au aruncat în mare încăr-

cătura corăbiei ca să se uşureze. Dar Iona se coborâse în fundul corăbiei, se culcase şi adormise. Atunci

s-a apropiat de el cârmaciul corăbiei, şi i-a zis: "Pentru ce dormi? Scoală-te şi strigă către Dumnezeul

tău, poate El Îşi va aduce aminte de noi, ca să nu pierim!" (Iona 1.4-6)

Dar, pe când ei vâsleau, El a adormit. Şi s-a lăsat pe lac o furtună de vânt, şi corabia se umplea de apă şi



erau în primejdie. Şi, apropiindu-se, L-au deşteptat, zicând: Învăţătorule, Învăţătorule, pierim. Iar El,

sculându-Se, a certat vântul şi valul apei şi ele au încetat şi s-a făcut linişte. Şi le-a zis: Unde este cre-



dinţa voastră? Iar ei, temându-se, s-au mirat, zicând unii către alţii: Oare cine este Acesta, că porun-

ceşte şi vânturilor şi apei, şi-L ascultă? (Luca 8.23-25)

Domnul este îndelung-răbdător şi multmilostiv, dar nepedepsit nimic nu lasă. În vifor şi în furtună Îşi face

loc, norii sunt pulberea de sub picioarele Lui. (Naum 1.3)

El a zis şi s-a pornit vânt furtunos şi s-au înălţat valurile mării. Se urcau până la ceruri şi se coborau până

în adâncuri, iar sufletul lor întru primejdii încremenea. Se tulburau şi se clătinau ca un om beat şi toată



priceperea lor a pierit. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor ia izbăvit Şi i-a

poruncit furtunii şi s-a liniştit şi au tăcut valurile mării. Şi s-au veselit ei, că s-au liniştit valurile şi Dom-

nul i-a povăţuit pe ei la limanul dorit de ei. (Palmi 106.25-30)

Înţeleptul prins de furtună pe drum se roagă lui Dumnezeu nu pentru a fi ferit de pericol, ci a fi izbăvit de

frică. (Ralph Waldo Emerson)

Muzica răscoleşte toate sentimentele; şi, ca şi după o furtună, sufletul, liniştindu-se, devine mai bun, mai

îngăduitor, mai nobil. (Vasile Conta)

Precum trece furtuna, aşa piere şi cel fără de lege, iar dreptul este ca o temelie neclintită.

(Solomon 10.25)

Şi în ziua aceea, când s-a înserat, a zis către ei: Să trecem pe ţărmul celălalt. Şi lăsând ei mulţimea, L-au

luat cu ei în corabie, aşa cum era, căci erau cu El şi alte corăbii. Şi s-a pornit o furtună mare de vânt

şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple. Iar Iisus era la partea

dindărăt a corăbiei, dormind pe căpătâi. L-au deşteptat şi I-au zis: Învăţătorule, nu-Ţi este grijă că

pierim? (Marcu 4.35-38)

Gata/ Adevărata dreptate este cereasca înţelepciune. Mai degrabă să ne lăsăm nedreptăţiţi decât să nedreptăţim

noi pe alţii, iar la vreme de restrişte să fim gata de suferinţă. În niciun caz să răspândim suferinţa. Nu

cel nedreptăţit, ci dimpotrivă, cel ce nedreptăţeşte va avea parte de pedeapsa cea mai cruntă.

(Eusebiu de Cezareea)

Calul este gata pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul. (Psalmi 21.31)

Când însă au ajuns la aria lui Nachon, Uza şi-a întins mâinile sale spre chivotul Domnului ca să-l sprijine, şi

s-a apucat de el, căci boii erau gata să-l răstoarne. Domnul însă s-a mâniat pe Uza şi l-a lovit Dumne-

zeu chiar acolo pentru îndrăzneala lui şi a murit el acolo lângă chivotul Domnului. (II Regi 6.6, 7)



Cuptorul încearcă oţelul călit; tot aşa şi vinul, inimile trufaşilor, care stau gata să se încaiere.

(Ecclesiasticul 31.30)

Dar Domnul a ridicat un vânt năpraznic pe mare şi o furtună puternică s-a stârnit, încât corabia era gata

se sfărâme. Corăbierii s-au înfricoşat şi au strigat fiecare către dumnezeul său şi au aruncat în mare încăr-

cătura corăbiei ca să se uşureze. Dar Iona se coborâse în fundul corăbiei, se culcase şi adormise. Atunci

s-a apropiat de el cârmaciul corăbiei, şi i-a zis: "Pentru ce dormi? Scoală-te şi strigă către Dumnezeul

tău, poate El Îşi va aduce aminte de noi, ca să nu pierim!" (Iona 1.4-6)

Dar pe poporul Tău l-ai hrănit cu hrană îngerească şi i-ai trimis din cer pâine gata, fără de osteneală, şi ca-

re avea toată dulceaţa şi plăcea tuturor. Şi pâinea aceasta arăta către fii bunătatea Ta faţă de ei, iar

pentru cel care o mânca avea gustul mâncării pe care o poftea. (Cartea înţelepciunii lui

Solomon 16.20, 21)

Daţi băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară şi vin celui cu amărăciune în suflet, ca să bea şi să uite

sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de chinul lui. (Ecclesiastul 31.6, 7)

Deci le-a zis Iisus: Vremea Mea încă n-a sosit; dar vremea voastră totdeauna este gata. (Ioan 7.6)

Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s-a închis.

Iar mai pe urmă, au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă.

(Matei 25.10, 11)

Din tribul lui Zabulon au venit oameni gata de luptă şi înarmaţi cu tot felul de arme, în număr de cincizeci de



mii, în ordine şi într-un suflet; (I Paralipomena 12.33)

Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins, pentru că

a întărit lumea care nu se va clinti. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac eşti Tu. (Psalmi 92.1-3)



Duceţi dar acum până la capăt fapta, ca precum aţi fost gata să voiţi, tot aşa să şi îndepliniţi din ce aveţi.

(II Corinteni 8.11)

Fericirea nu e ceva gata făcut, ea vine din faptele noastre. (Dalai Lama)

Iar aceasta să ştiţi că, de ar şti stăpânul casei în care ceas vine furul, ar veghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa.

Deci şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni. (Luca 12.39, 40)

Mila, opusul contabilităţii, este mereu gata să uite, să ierte. 9.20

Paradoxal, astăzi, când confortul şi siguranţa au devenit valori concrete, Europa este gata să nu recunoască

rădăcinile sale creştine, că de o viaţă creştină nici nu mai poate fi vorba. 7.7

Pâine cu sare e gata mâncare. (Anton Pann)

Pentru batjocoritori sunt gata toiege; loviturile sunt pentru spinarea celor nebuni. (Solomon 19.29)

Şi a zis Domnul: Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu; iar Eu M-am rugat pentru tine

să nu piară credinţa ta. Şi tu, oarecând, întorcându-te, întăreşte pe fraţii tăi. Iar el I-a zis: Doamne, cu

Tine sunt gata să merg şi în temniţă şi la moarte. (Luca 22.31-33)

Şi când am auzit acestea, îl rugam şi noi şi localnicii să nu se suie la Ierusalim. Atunci a răspuns Pavel: Ce fa-



ceţi de plângeţi şi-mi sfâşiaţi inima? Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să şi mor în Ierusalim pen-

tru numele Domnului Iisus.Şi neînduplecându-se el, ne-am liniştit, zicând: Facă-se voia Domnului.

(Faptele Apostolilor 21.12-14)

Şi venind la el, comandantul i-a zis: Spune-mi, eşti tu (cetăţean) roman? Iar el a zis: Da! Şi a răspuns coman-

dantul: Eu am dobândit această cetăţenie cu multă cheltuială. Iar Pavel a zis: Eu însă m-am şi născut.

Deci cei ce erau gata să-l ia la cercetare s-au depărtat îndată de la el, iar comandantul s-a temut,

aflând că el este (cetăţean) roman şi că a fost legat. (Faptele Apostolilor 22.27-29)

Ţine minte, fie că trăieşti, fie că mori, este de prea mică importanţă. Ce contează cu adevărat, ce-ar trebuie să

conteze şi pentru tine şi pentru alţii, este pentru ce raţiune trăieşti şi pentru ce cauză eşti gata să-ţi dai viaţa.

(Testamentul tatălui mitropolitului Antonie de Suroj)

Viaţa şi veselia mea este Domnul meu Iisus Hristos, pentru care de o sută de ori, de-ar fi cu putinţă, sunt gata

a muri. (Sfânta Cuvioasă Muceniţă Anastasia Romana, torturată şi decapitată pentru că nu s-a

închinat la idoli)

Voinţa care tinde către cunoaştere nu se mulţumeşte niciodată cu un lucru gata făcut. (Giordano Bruno)

Gândurile bune 4.7, 6.4

Gândurile care mişcă patimile animalice se fac mai cuminti şi mai slabe. 2.10

Gândurile potrivnice se numesc şi furnică-leu. 2.11

Gândurile rele. 4.7

Gândurile/ A gândi, a cugeta, e tot secretul voinţei, ca şi al memoriei. (William James)

A studia şi a nu gândi e o risipă. A gândi şi a nu studia e periculos. (Confucius)

A urmări gândurile unui om de seamă – este ştiinţa cea mai interesantă. (Alexandr Sergheevici Puşkin)

Acţiunile sunt cea mai bună traducere a gândurilor. (James Joyce)

Atât de mare e înşelăciunea, că primesc cu plăcere în suflete momeala aceea şi nu se gândesc că plă-

cerea aceasta, ce poate răni, este scurtă şi trecătoare, pe când durerea e continuă iar învinuirea

conştiinţei, cumplită. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Atunci se va socoti cineva că are pacea şi liniştea, când va înlătura gândurile deşarte.

(Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Au dărâmat poteca mea, cu gând ca să mă piardă, ei se suie încoace şi nimeni nu le este stavilă.


Yüklə 7,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   121   122   123   124   125   126   127   128   ...   162




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin