Inteligenţa Infinită a Spiritului Suprem. (Herbert Harris)
Seriozitatea este singurul refugiu al celui cu o inteligenţă redusă. (Oscar Wilde)
Succesul este un profesor slab, determină oamenii inteligenţi să se gândească la faptul că ar putea să
piardă. (Bill Gates)
Sufletul este fiinţă înţelegătoare şi raţională având ca putere mintea, ca mişcare - cugetarea, iar ca efect
înţelegerea. De aceea tot ce facem se datorează fiecăruia în parte. Fiecare dintre noi este înzestrat cu
aceste puteri prin care poate să decidă asupra hotărârilor pe care le ia. Însă el, omul, poate să aleagă
bine sau poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai exact de simţurile sufletului său,
deoarece potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă cele cinci simţuri ale sufletului şi anume
inteligenţa, cunoaşterea, discernământul, răbdarea şi mila primesc harul cel de sus şi sfinţirea duhului
sunt cu adevărat fecioare înţelepte, iar dacă se mărginesc la firea lor sunt cu adevărat fecioare neînţe-
lepte şi fiice ale acestei lumi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Suntem nişte pigmei în comparaţie cu Puşkin. Nu mai există printre noi un asemenea geniu.
(Dostoievski)
Un bărbat care ştie să fie fericit cu o iluzie simplă este nemăsurat mai deştept decât unul care se îndo-
ieşte de realitate. (Alphonse Allais)
Un intelectual rezolvă problemele. Un geniu le evită. (Albert Einstein)
Un inteligent observă tot timpul, un prost face tot timpul observaţii. (Heinrich Heine)
Un om deştept găseşte să înveţe ceva bun şi de la un prost. (Profesorul Oscar Kreindler)
Un om deştept poate să înveţe şi de la un prost. Invers e mai greu. (François Rabelais)
Un om inteligent pe un plan poate fi un prost pe altul. (Albert Camus)
Un om trebuie să fie destul de mare să-şi recunoască greşelile, suficient de deştept ca să înveţe din ele
şi îndeajuns de tare ca să le îndrepte. (Alphonse Allais)
Un prost nu spune lucruri inteligente dar un om inteligent spune multe prostii. (Garabet Ibrăileanu)
Un test de inteligenţă îi arată unui om ce deştept ar fi fost dacă nu l-ar fi dat. (Laurence J. Peter)
Unui om deştept îi place să înveţe. Unui prost, să înveţe pe alţii. (Anton Pavlovici Cehov)
Vanitatea omului este atât de mare încât şi ultimul prost se crede deştept. (Georges Clemenceau)
Intenţia/ Adevărul spus cu intenţia de a răni e mai rău decât orice minciună. (William Blake)
Dumnezeu este subtil, dar nu rău intenţionat. (Albert Einstein)
Răul pe care l-am făcut, gândit sau pe care l-am intenţionat, se va răzbuna pe sufletele noastre.
(Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Interesul/ A urmări gândurile unui om de seamă – este ştiinţa cea mai interesantă. (Alexandr Sergheevici Puşkin)
Acolo unde interesul dictează, acolo nu există adevăr. (Mihai Eminescu)
Intelectualul este cineva aflat în căutarea adevărului dincolo de interesele sale. (Jean d’Ormesson)
Mândriile rănite sunt mai periculoase decât interesele lovite.(Louis Jacques Maurice Cardinal de Bonald)
Nu eşti chiar atât de singur precum crezi. Cel puţin două persoane se intereseză de tine: Dumnezeu şi
diavolul. (Gavriil Stiharul)
Pentru a asigura o stare bună de sănătate mănâncă superficial, respiră adânc, fii moderat şi menţine un
interes în viaţă. (William Londen)
Politica nu are principii. Are numai interese. (Octavian Paler)
Să ne împropriem, să ne însuşim acest limbaj al lui Dumnezeu, şi atunci nu va mai fi niciun conflict de inte-
rese între noi şi Dumnezeu. Nu va mai fi niciun conflict moral între felul de a vedea noi lucrurile şi felul
în care Hristos le-a lăsat scrise în Sfânta Evanghelie. Să vorbim, să ne împropriem acest limbaj sfânt al
lui Dumnezeu şi apoi, atunci, între noi şi El nu va mai fi decât armonie şi comuniune şi viaţă împreună
veşnică. (Episcopul vicar patriarhal Sebastian Ilfoveanu)
Toate interesele raţiunii mele, speculative ca şi practice, se combină în următoarele trei întrebări:
1. Ce pot să ştiu? 2. Ce am de făcut? 3. La ce pot spera? (Immanuel Kant)
Tot sfetnicul îşi laudă sfatul; ci este câte unul care dă sfat cu gândul la interesele lui. Păzeşte-ţi sufletul tău
de sfetnic şi cunoaşte întâi care este lipsa lui, că el urmăreşte interesul lui, ca nu cumva să arunce
mreaja asupra ta şi să-ţi zică: Bună este calea ta şi va sta în preajmă ca să vadă ce ţi se va întâmpla.
(Ecclesiasticul 37.7-9)
Toţi am fost creaţi capabili să dobândim virtutea, dar prin învăţătură şi exerciţiu unul se apropie mai mult
de ea, altul mai puţin . De aceea unii ajung până la o virtute desăvârşită, alţii ajung până la o oarecare
virtute, iar alţii, pentru că nu şi-au dat niciun interes, deşi prin firea lor erau în stare, s-au îndreptat
spre fapte contrarii. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Un avantaj în a fi dezordonat, este că tot timpul faci descoperiri interesante. (A. A. Milne)
Un prieten de interes este mai primejdios decât un vrăjmaş. (Constantin Alexandru Rosetti)
Intermediul/ Dumnezeu geometrizează prin intermediul sunetului. (Pitagora)
Eu cred că Biblia este cel mai mare dar dat omului. Tot ce este mai bun de la Mântuitorul lumii ne este
dat prin intermediul acestei cărţi. (Abraham Lincoln)
Prin intermediul imaginaţiei creatoare, mintea comunică direct cu Inteligenţa Universală. (Herbert
Harris)
Trupul se află între stricăciune şi nestricăciune, dar el nu este nici stricăciune, nici nestricăciune. Atunci
când a fost dominat prin intermediul plăcerilor de stricăciune, el, care era făptura nestricăciunii, a
înclinat către ţărâna pământului. Ca urmare a fost dat morţii de către Dumnezeu pentru a fi cuminţit,
dar n-a fost părăsit, nici lăsat pradă stricăciunii. (Metodiu de Olimp, un scriitor bisericesc din
secolul al treilea)
Intuiţia este alfabetul lui Dumnezeu. (Paulo Coelho)
Intuiţia este o aptitudine spirituală şi nu explică, ci doar indică calea. (Florence Scovel Shinn)
Intuiţia/ Când se află în dubiu, omul bun urmăreşte drumul indicat de intuiţie. (Kalidasa)
Conceptul fără intuiţie e gol, intuiţia fără concept e oarbă. (Immanuel Kant)
Există posibilitatea să intuieşti cu gândul lucruri pe care nu le poate cuprinde cuvântul, să intuieşti cu sfinţi-
rea lucruri nu le poate exprima vorba. Sfântul Isaac Sirul vorbeşte, de pildă, despre o rugăciune când
ţi se taie cuvântul de pe buze, când nu mai poţi spune nimic şi rămâi copleşit de măreţiile lui Dumnezeu.
(Părintele Teofil Pârâian, emisiunea Lumini pentru suflet din 03.05.2016)
Fiind mereu activă, intuiţia are acces la banca de date a spiritului universal. (Colin Turner)
La tinereţe domină intuiţia, la bătrâneţe cugetarea; de aceea, la tinereţe omul este mai mult poet, iar la
bătrâneţe mai mult filosof. (Arthur Schopenhauer)
Lucrul cu adevărat valoros este intuiţia. (Albert Einstein)
Mintea intuitivă este un dar de la Dumnezeu, iar mintea raţională este servitorul fidel al acesteia. Noi am
creat o societate care onorează servitorul şi a uitat darul. (Albert Einstein)
Invenţia este 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. [Thomas Alva Edison, autor sau coautor a peste 1000 de invenţii.
Edison nu s-a întrebat niciodată dacă un lucru era realizabil, ci cum anume era realizabil. (Enciclopedia
Universală Britannica)]
Invenţia este o combinaţie de creiere şi materiale. Cu cât foloseşti mai mult creierul, cu atât ai nevoie de mai puţin
material. (Charles F. Kettering)
Invenţia/ A fi e o ficţiune inventată de cei care suferă de devenire. (Coleman Dowell)
Adevărul trebuie să existe undeva: doar nu noi l-am inventat. (Carmen Sylva, poetă şi prima regină a
României)
Atât optimistul, cât şi pesimistul şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii. Optimistul a inventat avio-
nul şi pesimistul paraşuta. (Gladys Bronwyn Stern)
Creaţioniştii par a sugera că o “teorie” este ceva ce ai inventat după o noapte de beţie. (Isaac Asimov)
Dacă doreşti să fii inventiv, trebuie să doreşti să ratezi. (Jeff Bezon)
Fiecare om trebuie să-şi inventeze propriul drum. (Jean-Paul Sartre)
Forţa de a inventa, iată geniul! (Eugene Delacroix)
Inteligenţa înseamnă a înţelege şi a inventa. (Jean Piaget)
Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu concepte şi reguli inventate în acest scop. (Eugene Wigner)
Nevoia este mama invenţiei. (Platon)
Nimic nu mai poate fi inventat după facerea lumii. (Petre Ţuţea)
Pentru ca să supravieţuieşti trebuie să munceşti. Dar ca să te îmbogăţeşti trebuie să inventezi ceva.
(Alphonse Karr)
Poetul e un dansator pe funie, un jongler de cuvinte, un inventator de rime rare, plin de ingenuitate şi
de har. (Nicolae Manolescu)
Poţi fi sigur că tot ce inventează cineva este adevărat. Poezia este la fel de precisă ca şi geometria.
(Gustave Flaubert)
Sunt mândru că niciodată nu am inventat arme cu care să fie ucişi oameni. (Thomas Alva Edison)
Şi optimistul, şi pesimistul contribuie la societate. Optimistul a inventat avionul, pesimistul a inventat
paraşuta. (George Bernard Shaw)
Un inventator este un om care priveşte în jurul lui şi nu este mulţumit de lucruri aşa cum sunt. Vrea să îm-
bunătăţească tot ceea ce vede, vrea să aducă foloase lumii. (Alexander Graham Bell)
Uneori, când inventezi, faci şi greşeli. E cel mai bine să le recunoşti imediat şi să mergi mai departe îmbu-
nătăţindu-ţi inovaţiile. (Steve Jobs)
Invers/ Cel mai bun prieten îţi poate ajunge cel mai mare duşman, şi invers. (Machiavelli)
Cere sfatul unui duşman şi fă invers. (Proverb evreiesc)
Cinstea este invers proporţională cu tentaţia. (George Bernard Shaw)
Un om deştept poate să înveţe şi de la un prost. Invers e mai greu. (François Rabelais)
Ironia e grăuntele de sare, datorită căruia mâncarea capătă gust. (Thomas Mann)
Ironia e pudoarea umanităţii. (Jules Renard)
Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora. (John Locke)
Ironia este încărcată de subînţeles: ea spune una, dar dă de înţeles (cui pricepe) altceva. (George Pruteanu)
Ironia este rezolvarea unei perplexităţi. (Petre Pandrea)
Ironia este veselia gândirii şi bucuria înţelepciunii. (Anatole France)
Ironia îi trădează pe cei isteţi. (Ramon Eder)
Ironia nu ofileşte: ea arde numai buruienile. (Jules Renard)
Ironia te face temut, dar nu popular! (Tudor Vianu)
Ironia te face temut, dar nu puternic. (Tudor Vianu)
Ironia/ Buna ironie denotă o inteligenţă nativă. (Vasile Ponea)
Cine nu simte uimire, nu aprofundează; cine nu ironizează, naufragiază. (Jose Ortega y Gasset)
Nu trebuie să cunfundăm (cum fac unii oameni complexaţi) orice ironie cu batjocura, desconsiderarea, in-
sulta. Ironia civilizată face parte din panoplia dialogului. S-au scris cărţi despre ironie (Jankélévitch).
(George Pruteanu)
Prea adesea ironia nu-i decât o formă a lipsei de inteligenţă. (Oxenstierna)
Prostul nu are acces la ironie. El se opreşte la insultă. (Vasile Ghica)
Isihia 1.7, 3.1
Ispăşirea/ Căci întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii
aduce moarte. Că iată, însăşi aceasta, că v-aţi întristat după Dumnezeu, câtă sârguinţă v-a adus, ba
încă şi dezvinovăţire şi mâhnire şi teamă şi dorinţă şi râvnă şi ispăşire! Întru totul aţi dovedit că voi
înşivă sunteţi curaţi în acest lucru. (II Corinteni 7.10, 11)
Cel ce a dat drumul în pustie ţapului de ispăşire să-şi spele hainele sale, să-şi spele trupul cu apă şi atunci
să intre în tabără. (Leviticul 16.26)
Copiii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi, şi dacă va păcătui cineva, avem mijlocitor către Tatăl, pe
Iisus Hristos cel drept. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru păca-
tele noastre, ci şi pentru ale lumii întregi. Şi întru aceasta ştim că L-am cunoscut, dacă păzim
poruncile Lui. (I Ioan 2.1-3)
Fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu; îndreptându-se în dar cu harul Lui, prin răs-
cumpărarea cea în Hristos Iisus. Pe Care Dumnezeu L-a rânduit (jertfă de) ispăşire, prin credinţa în
sângele Lui, ca să-Şi arate dreptatea Sa, pentru iertarea păcatelor celor mai înainte făcute, întru îngă-
duinţa lui Dumnezeu - ca să-Şi arate dreptatea Sa, în vremea de acum, spre a fi El Însuşi drept, şi în-
dreptând pe cel ce trăieşte din credinţa în Iisus. (Romani 3.23-26)
Iar ţapul asupra căruia a căzut sorţul pentru Azazel să-l pună viu înaintea Domnului, ca să săvârşească
asupra lui curăţirea şi să-i dea drumul în pustie pentru ispăşire, ca să ducă acela cu sine nelegiuirile
lor în pământ neumblat. (Leviticul 16.10)
Ispitele ne trezesc din nepăsare, ne smeresc, ne sporesc virtutea, aşa cum copacul scuturat de vânt îşi înfi-
ge rădăcinile mai adânc în pământ. Ispitele ne măresc dragostea de Dumnezeu, ne ajută să ne ispăşim
păcatele chiar din viaţa de acum. Ispitele sporesc fericirea noastră veşnică, aşa cum prin cioplire şi lus-
truire piatra nestemată capătă mai multă strălucire. (Sfinţii Părinţi)
"Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu", zice Dumnezeul vostru. "Daţi curaj Ierusalimului şi strigaţi-i că
munca de rob a luat sfârşit, fărădelegea sa a fost ispăşită şi că a luat pedeapsă îndoită din mâna
Domnului pentru păcatele sale". (Isaia 40.1, 2)
Prin iubire şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de rele. (Solomon 16.6)
Şapte zile se aduce jertfă pentru păcat câte un ţap pe zi; de asemenea să se aducă jertfă câte un viţel din
cireada de boi şi câte un berbec din turma de oi, fără meteahnă. Şapte zile să facă ispăşire pentru
jertfelnic, să-l cureţe şi să-l sfinţească. (Iezechiel 43.25, 26)
Şaptezeci de săptămâni sunt hotărâte pentru poporul tău şi pentru cetatea ta cea sfântă până ce fărădele-
gea va trece peste margini şi se va pecetlui păcatul şi se va ispăşi nelegiuirea, până ce dreptatea cea
veşnică va veni, vedenia şi proorocia se vor pecetlui şi se va unge Sfântul Sfinţilor. (Daniel 9.24)
Şi trecând multă vreme şi plutirea fiind periculoasă, fiindcă trecuse şi postul (sărbătorii Ispăşirii, care se
ţinea la evrei toamna), Pavel îi îndemna, zicându-le: Bărbaţilor, văd că plutirea va să fie cu necaz
şi cu multă pagubă, nu numai pentru încărcătură şi pentru corabie, ci şi pentru sufletele noastre.
(Faptele Apostolilor 27.9, 10)
Ispitele 6.2, 8.8, 9.14
Ispitele le vom primi pentru tămăduirea omului dinlăuntru. 10.7
Ispitele ne trezesc din nepăsare, ne smeresc, ne sporesc virtutea, aşa cum copacul scuturat de vânt îşi înfige rădăci-
nile mai adânc în pământ. Ispitele ne măresc dragostea de Dumnezeu, ne ajută să ne ispăşim păcatele chiar
din viaţa de acum. Ispitele sporesc fericirea noastră veşnică, aşa cum prin cioplire şi lustruire piatra neste-
mată capătă mai multă strălucire. (Sfinţii Părinţi)
Ispitele nu sunt lecuire pentru cel trufaş, că buruiană rea s-a înrădăcinat în inima lui. (Ecclesiasticul 3.27)
Ispitele sunt adevăratele examene pentru cei credincioşi şi pedepse pentru cei necredincioşi.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Ispitele/ Acceptând ispita, Adam s-a rupt de Dumnezeu şi a rămas numai la sine, şi în el s-a infiltrat satana,
denaturând eul lui prin mândrie şi provocând apoi ura, minciuna, crima şi toate celelalte. 8.9
Acum deci, de ce ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să puneţi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii
noştri, nici noi n-am putut să-l purtăm? (Faptele Apostolilor 15.10)
Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe aripa templului, Şi I-a zis: Dacă Tu eşti Fiul lui Dumne-
zeu, aruncă-Te jos, că scris este: "Îngerilor Săi va porunci pentru Tine şi Te vor ridica pe mâini, ca nu
cumva să izbeşti de piatră piciorul Tău". Iisus i-a răspuns: Iarăşi este scris: "Să nu ispiteşti pe Domnul
Dumnezeul tău". (Matei 4.5-7)
Aurul se încearcă prin foc, iar credinţa prin ispite. Vitejia ostaşului se cunoaşte la luptă, iar tăria credinţei
noastre, în ispite. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Bine este, deci, frate a nu face răul nici cu gândul, iar de eşti ispitit, nevoieşte-te ca să nu faci cu lucrul.
(Patericul)
Bună este ispitirea, că aceasta face pe om mai lămurit. (Avva Pimen)
Căci cu Tine mă voi izbăvi de ispită, şi cu Dumnezeul meu voi trece zidul. (Psalmi 17.32)
Căci El Se lasă găsit celor care nu-L ispitesc şi Se arată celor care au credinţă în El. (Cartea
înţelepciunii lui Solomon 1.2)
Când vezi vreun gând că-ţi făgăduieşte slava omenească, să ştii sigur că-ţi pregăteşte ruşine.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Ce ne-am face fără ispite? (Sfinţii Părinţi)
Cel care a împlinit o poruncă, să aştepte ispita pentru ea. Căci dragostea faţă de Hristos se probează
prin cele potrivnice. (Sfântul Marcu Ascetul)
Cine este bun, mai bun să se facă şi cine a biruit ispita, să se roage pentru cel care e încă în ispite.
(Părintele Paisie Olaru)
Dacă ispita plăcerii trebuie respinsă, ispita durerii trebuie acceptată. Ispita plăcerii aduce plăcere
simţurilor şi întristare sufletului, iar încercarea, adică ispita durerii, aduce întristare simţirii şi
bucurie sufletului. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
De aceea, cel căruia i se pare că stă neclintit să ia seama să nu cadă. Nu v-a cuprins ispită care să fi fost
peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult de-
cât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda. (I Corinteni 10.12, 13)
Diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie.
(Sfântul Isaac Sirul)
Diavolul, de fapt, se foloseşte de obicei de slăbiciunile noastre, adică de împătimirea noastră pentru cele
pământeşti, atunci când ne întinde momeala ispitei. (Origen)
Dumnezeu nu ispiteşte, dar îngăduie ispita, fie pentru mântuirea sufletelor noastre, fie spre a ne da prilej
să dovedim tăria credinţei noastre şi astfel să avem dreptul la răsplătire, căci ispitele ce se întâmplă
drepţilor sunt pentru încercare şi au şi plată. (Sfântul Simeon al Tesalonicului)
Dumnezeu poate decide dacă şi când survine ispita. 12.17
El însă, cunoscând făţărnicia lor, le-a zis: Pentru ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un dinar ca să-l văd.
(Marcu 12.15)
Fără ispite nu există luptă, fără luptă nu există biruinţă, fără biruinţă nu există răsplată. (Fericitul Teofilact)
Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieţii, pe care a făgăduit-o
Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe El. Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt is-
pitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este ispi-
tit când este tras şi momit de însăşi pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată să-
vârşit, aduce moarte. (Iacob 1.12-15)
Ispita 4.14
Ispita e prilej de cercetare. (Părintele Teofil Pârâian)
Ispita este bântuiala cea rea, care înşeală şi împinge pe credincios sub jugul diavolului. (Fericitul Augustin)
Ispita făţărniciei 7.2
Ispita, ca fenomen, are o latură de seducţie şi una de testare. 12.17
Ispita în sine nu este păcat, însă învoirea cu ispita este un păcat pe care ni-l asumăm. (Sfinţii Părinţi)
Ispitelor şi primejdiilor morale nu li se rezistă cu cunoştinte şi cu teorii ştiintifice,
ci li se rezistă cu curajul credinţei. 9.23
Încercări şi ispite 8.8
Învingând ispitele, ne vom păzi mintea de judecată şi mânie, două dintre cele mai mari ispite care
pândesc pe om. 10.7
Lupta cu gândurile ispititoare. 5.11
Nu te tulbura în mijlocul ispitelor. Cine trimite prilejul pentru luptă, Acela va da şi puterea pentru biruinţă.
(Sfântul Tihon din Zadonsk)
Numai în situaţii deosebit de grele, dar şi atunci numai cu învoirea lui Dumnezeu ca şi în cazul lui Iov,
ispitele îngăduite de Dumnezeu pot depăşi cu puţin puterile noastre. Dar şi în astfel de cazuri
puterea binelui biruieşte până la urmă, chiar dacă fizic nu ar părea evident, ca în cazul martirilor.
(Părintele Teodor Bodogae)
Omul nu este niciodată ispitit dincolo de puterile sale. (Teologul Paul Evdochimov)
Pocăinţa este starea de trecere de la iluzie la realitatea care contează pentru mântuire. Păcatul este întotdea-
una o iluzie. Sfinţii Părinţi spun că atunci când demonii ne ispitesc, dau o strălucire deosebită lucrurilor
şi persoanelor, le amplifică o valoare pe care nu o au. “În păcat este o căutare infinită a lucrurilor finite”,
cum spunea Maurice Blondel. Deci, pocăinţa însemnează revenire la un realism, se văd lucrurile trecă-
toare în dimensiunea lor de lucruri limitate şi de aceea ne întoarcem spre cele ce nu sunt limitate, nu sunt
trecătoare, spre valorile veşnice şi astfel ajungem la bucurie. (Patriarhul Daniel)
Postul goneşte ispitele, invită la smerenie. 2.9
Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.
Dostları ilə paylaş: |