(Ecclesiasticul 22.23, 24)
Aurul şi argintul fals sunt pagube pe care le poţi îndura şi un bărbat priceput uşor descoperă falsul.
Dar dacă gândul mincinos al unui prieten stă ascuns în pieptul său şi dacă are viclenie în inima sa,
acela e cel mai fals dintre muritorii făcuţi de Dumnezeu, iar dintre toate falsurile, acesta este cel
mai greu de cunoscut. (Poetul Teognist, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)
Bunul simţ, nu vârsta, descoperă înţelepciunea. (Publilous Syrus)
Cu cât eşti mai mare, cu atât mai mult te smereşte şi înaintea Domnului vei afla har. Că mulţi oameni
mari şi slăviţi sunt, dar tainele se descopăr celor smeriţi. Că mare este puterea Domnului şi
El este preaslăvit de cei smeriţi. (Ecclesiasticul 3.18, 19)
Culmea dispreţului constă în a nu te osteni să descoperi nici măcar defectele aproapelui. (Jose
Ortega y Gasset)
Depriderile copiilor se descoperă mai uşor în timpul jocurilor. (Quintilianus)
Descoperirea Împărăţiei lui Dumnezeu. 7.14
Domnul nu face nimic fără să fi descoperit taina Sa proorocilor, slujitorii Lui! Dacă leul mugeşte, cine
nu se va înfricoşa? Şi dacă Domnul grăieşte, cine nu va prooroci? Daţi de ştire de pe acoperişurile
palatelor din Aşdod, de pe palatele din ţara Egiptului şi ziceţi: Adunaţi-vă pe muntele Samariei şi
vedeţi câte neorânduieli sînt în această cetate si ce asupriri în sânul ei. (Amos 3.7-9)
Domnul se descoperă celor care au urât lumea, iar celor ce caută să placă oamenilor le pregăteşte
ruşine. (Părintele Savatie Baştovoi)
Iar noi toţi, privind ca în oglindă, cu faţa descoperită, slava Domnului, ne prefacem în acelaşi chip din
slavă în slavă, ca de la Duhul Domnului. (II Corinteni 3.18)
În fiecare om Dumnezeu a ascuns o comoară. Să săpăm adânc pentru a o putea descoperi.
(Părintele Dumitru Păduraru)
În multele tale îndeletniciri nu te ţine de lucrurile zadarnice, că ţi s-au descoperit destule din cunoştin-
ţele omeneşti. (Ecclesiasticul 3.22)
În vremea aceea, răspunzând, Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământu-
lui, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. (Matei 11.25)
Judecaţi în voi înşivă: Este, oare, cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descope-
rit? Nu vă învaţă oare însăşi firea că necinste este pentru un bărbat să-şi lase părul lung? Şi că
pentru o femeie, dacă îşi lasă părul lung, este cinste? Căci părul i-a fost dat ca acoperământ.
(I Corinteni 11.13-15)
Literatura … este redescoperirea copilăriei. (Georges Bataille)
Literatura, ca orice artă, descoperă viaţa. (Ion Agârbiceanu)
Lumina care străluceşte în inimă descoperă o altă lumină, mai lăuntrică, mai tainică şi mai adâncă. În
această lumină, în această contemplare plină de dulceaţă, afundându-se, omul nu mai este stăpân
pe sine, devine ca un străin pentru lumea aceasta, iar lucrul acesta se face din cauza iubirii şi a plă-
cerii care-l copleşeşte, datorită tainelor celor ascunse care i se descoperă. În acel timp, omul a-
cela fiind eliberat de povara celor trecătoare, ajunge la măsura desăvârşirii, curat şi liber de păcat.
(Sf. Macarie Egipteanul)
Mediocritatea e cu atât mai impresionantă cu cât o descoperi într-o structură ce se crede deasupra
mediocrităţii. (Mircea Eliade)
Nimeni nu poate predica creştinismul, înainte de a deveni asemenea lui Hristos. Când voi, europenii,
veţi fi astfel, nu veţi mai propovădui creştinismul, ci dragostea lui Dumnezeu, pe care ne-o
descoperă Hristos. (Mahatma Ganhi)
Nu am dat greş de 999 ori. Pur şi simplu am descoperit 999 de feluri în care nu se construieşte un
bec. (Thomas Alva Edison)
O vedenie grozavă mi s-a descoperit: jefuitorul jefuieşte şi pustiitorul pustieşte. Avântă-te, Elame!
Împresuraţi pe Mezi, n-aveţi nici o milă! (Isaia 21.2)
Omul care descoperă pe Dumnezeu se trezeşte ca dintr-o beţie: întreaga lui viaţă i se pare o pierdere
de timp. Dar omul necredincios face şi vorbeşte lucruri vrednice de râs; dacă-i dai bani se bucură
şi dacă îl lauzi te slujeşte ca un catâr. De tânăr îşi părăseşte casa în care s-a născut şi pleacă de-şi
pierde frumuseţea şi cinstea printre străini. (Părintele Savatie Baştovoi)
Părinte, care este întrebarea de care vă temeţi cel mai mult la Judecată? De ce n-ai lucrat tot ce
ţi s-a descoperit? (Părintele Arsenie Papacioc, în ultimele clipe ale vieţii)
Prin jertfă mă realizez şi mă descopăr pe mine. 9.5
Pune Guvernul să conducă deşertul Sahara şi în 5 ani vei descoperi că este lipsă de nisip. (Milton
Friedman)
Rădăcina înţelepciunii, cui s-a descoperit? Şi izvoarele ei, cine le cunoaşte? (Ecclesiasticul 1.6)
Samuel nu cunoştea atunci glasul Domnului şi cuvântul Domnului nu i se descoperise încă. Dar Dom-
nul a strigat pe Samuel şi a treia oară. Şi s-a sculat acesta şi a venit la Eli şi a zis: "Iată-mă! La ce
m-ai chemat?" Atunci a înţeles Eli că Domnul cheamă pe copil. Şi a zis Eli către Samuel: "Du-te
înapoi şi te culcă şi când Cel ce te cheamă te va mai chema, tu să zici: "Vorbeşte, Doamne, că ro-
bul Tău ascultă!" Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat la locul său. Şi a venit Domnul şi a stat şi a stri-
gat ca întâia şi ca a doua oară: "Samuele, Samuele!" Iar Samuel a zis: "Vorbeşte, Doamne, că
robul Tău ascultă!" (I Regi 3.7-10)
Scopul încercărilor, descoperirea în adâncul nostru a Împărăţiei lui Dumnezeu. 7.1
Şi atunci i-a descoperit el toată inima sa şi i-a zis: "Briciul nu s-a atins de capul meu, căci eu sunt nazi-
reu al lui Dumnezeu din pântecele maicii mele; de m-ar tunde cineva, atunci s-ar depărta de la mine
puterea mea şi eu aş slăbi şi aş fi ca ceilalţi oameni". Văzând Dalila că el i-a descoperit toată inima
sa, a trimis de au chemat pe fruntaşii Filistenilor, zicându-le: "Veniţi acum, că el mi-a descoperit
toată inima sa!" şi au venit la ea fruntaşii Filistenilor şi au adus argintul cu ei. (Judecători 16.17, 18)
Şi din îndemnul Duhului a venit la templu; şi când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă
pentru El după obiceiul Legii, el L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:
Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta,
pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă
poporului Tău Israel. (Luca 2.27-32)
Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger
al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Dom-
nul ca să-l îndepărteze de la mine; şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desă-
vârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locu-
iască în mine puterea lui Hristos. (II Corinteni 12.7-9)
Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi. (Luca 2.35)
Ţelurile ni le alegem. Rostul trebuie să-l descoperim. (Colin Turner)
Un avantaj în a fi dezordonat, este că tot timpul faci descoperiri interesante. (A. A. Milne)
Un om de geniu nu face greşeli. Erorile lui sunt voluntare şi sunt portaluri ale descoperirii.
(James Joyce)
Valoarea timpului, ca posibilitate a ridicării din păcat şi restabilirii comuniunii cu Dumnezeu, ni se des-
coperă mai ales în iconomia mântuirii. Fiecare clipă care trece, şi noi n-am luat în ea decizia pentru
realizarea sa în bine, este o clipă sau un timp pierdut. Clipa se prezintă astfel ca semn al unei
posibile mântuiri, dar şi ca semn al unei posibile căderi sau pierderi Ortodoxia …
(Patriarhul Daniel, vezi Clipa/ )
A deveni/ A fi e o ficţiune inventată de cei care suferă de devenire. (Coleman Dowell)
A persevera în făţărnicie devine un pericol mortal. 7.2
A sfinţi numele lui Dumnezeu, înseamnă a deveni sfânt. 12.13
Am fost instruit să devin electrician. Probabil că am încurcat firele undeva de-a lungul traseului.
(Elvis Presley)
Am să vă spun eu ce realizează pustnicii. Dacă mergi foarte departe, într-o pădure, şi devii foarte tăcut,
vei ajunge să înţelegi că eşti conectat la tot. (Alan Watts)
Ambiţia este un viciu, dar un viciu care poate deveni părintele unei virtuţi. (Quintilian)
Ca să devină stăpân, politicianul se preface că este servitor. (Charles de Gaulle)
Când atitudinile noastre ne depăşesc capacităţile, chiar şi imposibilul devine posibil. (John C. Maxwell)
Când cineva cade din măsura chibzuielii, devine atât fricos, cât şi îndrăzneţ cât sufletul său este slăbit.
Omul, când pierde echilibrul interior, nu se mai cunoaşte pe sine şi cade astfel în extreme.
(Sfântul Ioan Scărarul)
Când dezbaterea este pierdută, calomnia devine unealta ratatului. (Socrate)
Când nu ne ascultăm conştiinţa, aceasta devine oarbă. (Clive Staples Lewis)
Când pocăinţa este total asumată, ai devenit un pic mai înţelept. 9.2
Când voi renunţa la ceea ce sunt, voi deveni ceea ce aş putea fi. (Lao Tse)
Corectează-mă dacă greşesc, dar nu cumva linia dintre normalitate şi nebunie devine tot mai subţire?
(George Price)
Creativitatea înseamnă să vezi ceva ce încă nu există. Trebuie să afli cum s-o transpui în realitate şi astfel
să devii un partener cu Dumnezeu. (Michele Shea)
Dacă cezarul, sau împăratul am zice noi, te-ar înrudi cu el, şi te-ar ridica în rang, cine nu s-ar teme atunci
de persoana ta? Iar acum, când ai devenit fiul lui Dumnezeu, nu ai respect faţă de tine şi înalta ta va-
loare, călcând-o în picioare prin nesăbuitele tale îndemnuri dobitoceşti şi prin atracţiile păcătoase?
(Epictet)
De îndată ce tolerezi ceva, devine suportabil, iar după puţin timp va deveni normal. (Israel Zangwill)
Doar atunci când eşti la pământ realizezi ce forţe nebănuite ai. Abia atunci devii conştient de puterile tale.
(Pera Novacovici)
Duşmanul începe să devină periculos atunci când începe să aibă dreptate. (Jacinto Benavente)
E util să devii înţelept prin durere. (Eschil)
Eva dorea să devină savantă, că mărul dă ştiinţă! (Leon Shestov, filosof din prima jumătate a secolu-
lui 20, citat de părintele Constantin Galeriu)
Fapta bună devine păcat atunci când este aflată de alţii. (Părintele Savatie Baştovoi)
Ferice de acela care, pentru a deveni înţelept, trage învăţătură din păţania altuia. (Oxenstierna)
Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se îngustează şi devine infinit de mic, el se transformă în
punct şi atunci zice: “Acesta este punctul meu de vedere.” (David Hilbert, în Matematicienii
glumesc)
Gândul cel rău la început este ca o furnică şi, dacă-l laşi, creşte şi se întăreşte şi devine leu. 2.11
Geniul este abilitatea de a-ţi păstra viziunea neclintită până când devine realitate. (Benjamin Franklin)
Harul devine lucrător, atunci când se întâlneşte cu dorinţa omului. 1.11
Împărăţia lui Dumnezeu a devenit astăzi o necesitate ştiinţifică. Altfel, fără împărăţia lui Dumnezeu ne scu-
fundăm în nihilism. (Gânditorul francez René Girard)
Învăţându-l pe altul îl faci mai bogat, fără ca tu să devii mai sărac. (Proverb indian)
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. (Mihai Eminescu)
Laşitatea devine la apogeul ei cruzime. (Henrik Ibsen)
Literatura devine memoria vie a unei naţiuni. (Alexandr Soljeniţân)
Lucrurile care par imposibile devin posibile dacă le priveşti dintr-o altă lumină. (Hannibal)
Lumina care străluceşte în inimă descoperă o altă lumină, mai lăuntrică, mai tainică şi mai adâncă. În
această lumină, în această contemplare plină de dulceaţă, afundându-se, omul nu mai este stăpân pe si-
ne, devine ca un străin pentru lumea aceasta, iar lucrul acesta se face din cauza iubirii şi a plăcerii care-l
copleşeşte, datorită tainelor celor ascunse care i se descoperă. În acel timp, omul acela fiind eliberat de
povara celor trecătoare, ajunge la măsura desăvârşirii, curat şi liber de păcat. (Sf. Macarie Egipteanul)
Mama este exemplul viu pe care copiii îl au necontenit în faţa ochilor, pe care-l urmăresc şi pe care-l imită.
Obiceiurile mamei devin acelea ale copiilor, iar caracterul ei se reflectă vădit într-al lor. (Samuel Smiles)
Mintea devine oarbă prin aceste trei patimi: prin iubirea de argint, prin slava deşartă şi prin plăcere.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Muzica răscoleşte toate sentimentele; şi, ca şi după o furtună, sufletul, liniştindu-se, devine mai bun, mai
îngăduitor, mai nobil. (Vasile Conta)
Nimeni nu poate predica creştinismul, înainte de a deveni asemenea lui Hristos. Când voi, europenii, veţi
fi astfel, nu veţi mai propovădui creştinismul, ci dragostea lui Dumnezeu, pe care ne-o descoperă
Hristos. (Mahatma Ganhi)
Noi devenim cu adevărat fii ai lui Dumnezeu, numai prin unirea cu Hristos, în Biserica Sa.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nu-i suficient să fii botezat în Biserică, ci trebuie să devii mădular viu al lui Hristos. (Sadhu Sundar Singh,
un vestit hindus convertit la creştinism în secolul trecut)
Oamenii se nasc neînvăţaţi, nu proşti; ei devin proşti prin învăţătură. (Bertrand Russell)
Orice plantăm în subconştientul nostru şi hrănim prin repetiţie şi emoţii va deveni într-o zi realitate.(Earl
Nightingale)
Paradoxal, astăzi, când confortul şi siguranţa au devenit valori concrete, Europa este gata să nu
recunoască rădăcinile sale creştine, că de o viaţă creştină nici nu mai poate fi vorba. 7.7
Pentru a fi perfecte, rugăciunile tale trebuie să devină adevărate fapte, iar faptele tale – adevărate rugă-
ciuni. (Vladimir Ghika)
Pictura devine pentru Goya un mijloc de a atinge misterul, dar misterul este de asemenea pentru el mijlo-
cul de a atinge pictura. (André Malraux)
Pocăinţa e îndreptată mai mult spre bucurie decât spre întristare. Pocăinţa nu este un accent de remuş-
cări şi autocompătimiri, ci o convertire, o recentrare a întregii noastre vieţi pe Sfânta Treime. Căinţa
nu înseamnă privirea în jos la imperfecţiunile proprii, ci în sus spre iubirea lui Dumnezeu. Să priveşti nu
ceea ce n-ai reuşit să fii, ci ceea ce poţi încă deveni cu harul lui Hristos. (Mitropolitul Kallistos Ware)
Practică speranţa. Pe măsură ce a spera devine un obicei, poţi obţine o permanentă stare de fericire.
(Norman Vincent Peale)
Primii creştini au înţeles că, pentru a deveni Templu al Duhului Sfânt, trebuie să se înalţe la Cer, acolo un-
de S-a înălţat şi Hristos. Ei au mai înţeles că această înălţare este condiţia însăşi a misiunii lor în lume, a
slujirii de către ei a lumii. Pentru că acolo – în cer – ei erau cufundaţi în viaţa cea nouă a Împărăţiei; şi
atunci când, după această <>, ei se reîntorceau în lume, feţele lor reflectau lumina,
<< bucuria şi pacea>> acelei Împărăţii, şi erau cu adevărat martori ai ei.
(Teologul Alexander Schmemann)
Sângele martirilor a devenit sămânţa creştinilor. (Tertulian)
Smerenia devine virtute când îndreaptă slăbiciunile, nu când doar le afirmă şi le cocoloşeşte. 7.1
Şi zicând acestea şi luând pâine, a mulţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor şi, frângând, a început să mănân-
ce. Şi devenind toţi voioşi, au luat şi ei şi au mâncat. Şi eram în corabie, de toţi, două sute şaptezeci
şi şase de suflete. (Faptele Apostolilor 27.35-37)
Talentul nu devine geniu decât atunci când a atins punctul la care cele mai profunde forme de percepţie
ale sale ating extazul. (George Bernard Shaw)
Teama a ucis milioane de oameni. Faceţi astfel încât credinţa să devină mai puternică decât teama.
(Joseph Murphy)
Toleranţa devine o crimă atunci când este aplicată răului. (Thomas Mann)
Viaţa este procesul viu al devenirii. (Douglas MacArthur)
Virtutea este raţiune devenită energie. (Karl Wilhelm Friedrich von Schlegel)
Virtutea poate deveni viciu, dacă nu este cultivată cum trebuie. (Sfântul Ioan Casian)
Voinţa divină devine însăşi voinţa omului. 8.15
Voinţa lui Dumnezeu devine voinţa omului. 6.14
Un om se consideră cu adevărat liber, atunci când acceptă să devină robul lui Dumnezeu.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
A dezbina/ Căci Israeliţii se dezbinaseră de la casa lui David şi făcuseră rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat, Ierobo-
am a abătut pe Israeliţi de la Domnul şi i-a băgat în păcat mare. (IV Regi 17.21)
Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăţi din cauza ambiţiei. (Aristotel)
Dezbină şi stăpâneşte. (Proverb latin)
Iar cărturarii, care veneau din Ierusalim, ziceau că are pe Beelzebul şi că, cu domnul demonilor, alungă
demonii. Şi chemându-i la Sine, le-a vorbit în pilde: Cum poate satana să alunge pe satana? Dacă
o împărăţie se va dezbina în sine, acea împărăţie nu mai poate dăinui. Şi dacă o casă se va dez-
bina în sine, casa aceea nu va mai putea să se ţină. Şi dacă satana s-a sculat împotriva sa însuşi şi
s-a dezbinat, nu poate să dăinuiască, ci are sfârşit. (Marcu 3.22-26)
Iar faptele trupului sunt cunoscute, şi ele sunt: adulter, desfrânare, necurăţie, destrăbălare, închinare la
idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri, pizmuiri, ucideri, beţii,
chefuri şi cele asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am şi spus, că cei
ce fac unele ca acestea nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. (Galateni 5.19-21)
Invidia şi orgoliul dezbină de la cei mici la cei mari. (Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)
Nimiceşte-i, Doamne şi împarte limbile lor, că am văzut fărădelege şi dezbinare în cetate.(Psalmi 54.9)
Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prăbuşesc cele mai mari. (Sallustius)
Răutatea şi de la Dumnezeu pe oameni i-a îndepărtat şi pe unii de alţii ne-a dezbinat. De aceea, cu
toată osârdia să căutăm fapta cea bună, care şi la Dumnezeu ne aduce şi pe unii cu alţii ne
uneşte. (Avva Isidor)
Şi dacă satana s-a dezbinat în sine, cum va mai sta împărăţia lui? Fiindcă ziceţi că Eu scot pe demoni cu
Beelzebul. Iar dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi ju-
decători. Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe demoni iată a ajuns la voi împărăţia lui
Dumnezeu. (Luca 11.18-20)
Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dez-
binări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere. (I Corinteni 1.10)
A dezlega/ Cel ce face judecată celor năpăstuiţi, Cel ce dă hrană celor flămânzi. Domnul dezleagă pe cei ferecaţi
în obezi; (Psalmi 145.6)
Deci au mers şi au găsit mânzul legat la o poartă, afară la răspântie, şi l-au dezlegat. (Marcu 11.14)
Făţarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă, oare, sâmbăta boul său, sau asinul de la iesle, şi nu-l duce
să-l adape? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana de optsprezece ani, nu se
cuvenea, oare, să fie dezlegată de legătura aceasta, în ziua sâmbetei? Şi zicând El acestea, s-au ruşi-
nat toţi care erau împotriva Lui, şi toată mulţimea se bucura de faptele strălucite săvârşite de El.
(Luca 13.15 - 17)
Glasul Domnului dezleagă pântecele cerboaicelor, glasul Domnului despoaie cedrii şi în locaşul Lui,
fiecare va spune: Slavă! (Psalmi 28.9)
Învăţătura conform căreia cunoaşterea de sine sau după Dumnezeu, sau alt termen, precum osândirea de
sine şi plângerea de sine, asociate cu smerenia şi amintirea de Dumnezeu dezleagă deprimarea
şi dăruiesc pace şi alinare. (Sfântul Isihie)
Învierea dezleagă sufletul desăvârşit de moarte şi de necredinţă. 7.6
Moartea dezleagă sufletul de trup şi astfel sufletul ajunge la cunoaşterea nemuririi sale. 7.6
Păcatele dezlegate nu se mai au în vedere. 8.17
Părinte, care este întrebarea de care vă temeţi cel mai mult la Judecată? De ce ai legat când nu tre-
buia să legi şi de ce ai dezlegat când nu trebuia să dezlegi? (Părintele Paisie Olaru, în ultimele
clipe ale vieţii)
Părinte, care este întrebarea de care vă temeţi cel mai mult la Judecată? De ce n-ai lucrat tot ce ţi
s-a descoperit? (Părintele Arsenie Papacioc, în ultimele clipe ale vieţii)
Şi când l-au văzut cei de acolo, au ales treizeci de nuntaşi care să fie împrejurul lui. Iar Samson a zis că-
tre ei: "Am să vă spun o ghicitoare şi dacă mi-o veţi ghici în cele şapte zile ale ospăţului şi mi-o veţi dez-
lega, vă voi da treizeci de cămăşi şi treizeci de rânduri de haine. Iar dacă nu veţi putea s-o ghiciţi, a-
tunci să-mi daţi voi mie treizeci de cămăşi şi treizeci de rânduri de haine". Au zis aceia: "Spune ghicitoa-
rea ta, ca s-o auzim". Atunci le-a zis: "Din cel ce mănâncă a ieşit mâncare, şi din cel tare a ieşit dulcea-
ţă". Şi n-au putut să dezlege ghicitoarea în trei zile. Iar în ziua a şaptea au zis aceia către femeia lui
Dostları ilə paylaş: |