Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

Samson: "Ademeneşte pe bărbatul tău să dezlege ghicitoarea; altfel te vom arde cu foc pe tine şi casa

tatălui tău; ne-aţi chemat, oare, ca să ne jefuiţi?" Şi a plâns femeia lui Samson înaintea lui, zicând: "Tu

mă urăşti şi nu mă iubeşti; ai dat o ghicitoare fiilor poporului meu, iar mie nu mi-o dezlegi". Şi a zis el

către ea: "Eu n-am dezlegat-o tatălui meu şi mamei mele şi să ţi-o dezleg ţie?" (Judecători 14.11-16)

Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.

Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei

dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri. (Matei 16.18, 19)

A dezvolta/ A repeta aceleaşi succese înseamnă a întârzia în dezvoltare. (Miroslav Bustruc)

Adevărul este cel care-l satisface pe om în adâncul sufletului, îi dezvoltă forţele, îi înseninează zilele şi-i

procură ani de fericire. (Pedagogul Johann Heinrich Pestalozzi)

Atât optimistul, cât şi pesimistul şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii. Optimistul a inventat

avionul şi pesimistul paraşuta. (Gladys Bronwyn Stern)

Biserica este una singură, care se extinde prin dezvoltarea sa îmbrăţişând mulţimea credinciosilor.

(Sfântul Ciprian al Cartaginei)

Bucuria este starea de spirit normală a omului. Cu cât dezvoltarea intelectuală şi morală a omului este

mai ridicată, cu atât omul este mai liber şi viaţa îi dă mai multă satisfacţie. (Anton Pavlovici Cehov)

Cei care au succes în viaţă sunt cei puţini care sunt eficienţi. Sunt cei puţini care au ambiţia şi puterea

necesară pentru a se dezvolta. (Herbert N. Casson)

Cei care nu se amăgesc cu vorbe deşarte vor trebui să se întoarcă la Evanghelie şi, sprijiniţi pe experi-

enţa vieţii, să mărturisească cinstit rolul ei unic în dezvoltarea societăţii omeneşti. (William James,

fiziolog, psiholog şi unul dintre cei mai vestiţi pedagogi de peste ocean)

Cultura înseamnă dezvoltarea perfectă şi egală a omului în toate privinţele. (John Burroughs)

Dezvoltă-ţi obiceiul de a fi în permanenţă focalizat asupra unui scop. (Herbert Harris)

Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică

dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani, viitorul ei. (Mihai Eminescu)

Luând în considerare starea actuală a programelor noastre, dezvoltarea software este clar magie nea-

gră şi nu poate fi numită ştiinţă inginerească. (Bill Clinton)

Prin procesul citirii se dezvoltă inteligenţa. (Herbert Harris)

Scopul vieţii este dezvoltarea sinelui. (Oscar Wilde)

Ştiinţa este ultimul pas în dezvoltarea mentală a omului şi poate fi considerată ca cea mai mare realizare

a culturii umane. (Ernst Cassirer)

Teama de critică este de obicei fatală dezvoltării personale. (Herbert Harris)

A distruge/ Arta este simbolul celor mai nobile eforturi umane de a construi şi a se reţine de la distrugere.

(Evelyn Waugh)

Calomnia este o patimă ciudată; încercarea de a o înlătura o face să trăiască; indiferenţa o distruge în

mod inevitabil. (Thomas Paine)

Casa celor fără de lege va fi distrusă, iar cortul celor drepţi va înflori. (Solomon 14.11)

Dacă ai păcate, ele se vor arde şi se vor distruge uşor prin necazuri. Dacă ai virtuţi, prin necazuri ele se

vor face mai luminoase şi mai strălucitoare. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dumnezeu nu comunică la nivel de superficial cu omul, ci la nivelul adâncului, la rădăcină. Ori boala, ori-

care ar fi ea, nu distruge adâncul. (Episcopul ortodox Antonie Blum din Londra; formaţia lui de

bază: medic.)

E mai ieftin să salvăm planeta decât să o distrugem. (Oscar Arias Sanchez)

Ei vor zidi pe vechile ruine, vor ridica dărâmăturile de altădată, vor reface cetăţile distruse, pustiite din

neam în neam. (Isaia 61.4)

Iată ochii Domnului Dumnezeu privesc spre împărăţia cea păcătoasă şi Eu o voi nimici de pe faţa pă-

mântului! Dar nu voi distruge casa lui Iacov, zice Domnul! (Mihea 9.8)

Invidia roade pe invidios precum rugina roade fierul. (Antistene)

Mândria este un cancer al sufletului: distruge posibilitatea iubirii, sau a fericirii sau chiar a bunului simţ.

(Clive Stamples Lewis)

Mi-am distrus toţi duşmanii, făcându-i prietenii mei, prin iertare. (Abraham Lincoln)

Nimic nu este mai puternic decât Biserica, o, omule! Opreşte războiul împotriva Bisericii, pentru a nu-ţi

distruge puterile tale. Nu transpune acest război până în ceruri. Dacă te vei lupta cu un om, ori îl vei

învinge, ori te va învinge. Dacă însă te lupţi cu Biserica, îţi va fi cu neputinţă să învingi, întrucât

Dumnezeu este mai puternic decât toţi. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu îmi distrug oare duşmanii când mi-i fac prieteni? (Abraham Lincoln)

Orgoliul poate conduce la autodistrugere. (Esop)

Şi a pătruns Iona în cetate, zicând: "Patruzeci de zile mai sunt, şi Ninive va fi distrusă!" Atunci Ninivite-

nii au crezut în Dumnezeu, au ţinut post şi s-au îmbrăcat cu sac, de la cei mai mari şi până la cei

mai mici. Şi a ajuns vestea până la regele Ninivei. Acesta s-a sculat de pe tronul său, şi-a lepădat

veşmântul lui cel scump, s-a acoperit cu sac şi s-a culcat în cenuşă. (Iona 3.4-6)

Şi a zis Domnul către mine: "Ce vezi tu Amos?" Şi am zis: O cumpănă de plumb. Şi mi-a răspuns Dom-

nul: "Iată Eu voi pune cumpăna cea de plumb în mijlocul poporului Meu Israel şi de aici încolo nu-l

voi mai cruţa. Înălţimile lui Isaac vor fi distruse, şi capiştile lui Israel vor fi dărâmate, iar împotriva

casei lui Ieroboam Mă voi scula cu sabie". (Amos 7.8, 9)

Şi cu aceasta se potrivesc cuvintele proorocilor, precum este scris: "După acestea Mă voi întoarce şi voi

ridica iarăşi cortul cel căzut al lui David şi cele distruse ale lui iarăşi le voi zidi şi-l voi îndrepta, ca

să-L caute pe Domnul ceilalţi oameni şi toate neamurile peste care s-a chemat numele Meu asupra

lor, zice Domnul, Cel ce a făcut acestea". (Faptele Apostolilor 15.15-17)

Umpleţi prăpastia ignoranţei şi veţi distruge cuibul de criminalitate. (Victor Hugo)

Zis-a Avva Pimen: A te justifica pe tine însuţi este lucru material. Asemenea lucruri îl distrug pe

cel care le are.

A dobândi/ Adevărata ignoranţă nu este absenţa cunoaşterii, ci refuzul de a o dobândi. (Karl Raimund Popper)

Adună înţelepciune, dobândeşte pricepere! Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele gurii mele!

(Solomon 4.5)

Agonisindu-şi lor bună temelie în veacul viitor, ca să dobândească, cu adevărat, viaţa veşnică.

(II Timotei 6.19)

Alte roade pe care le dobândim în urma postului sunt tainice. (Sfântul Vasile cel Mare)

Ce folos aduc banii în mâna celui nebun? Ar putea dobândi înţelepciune, dar nu are pricepere.

(Solomon 17.16)

Cel bun dobândeşte har de la Domnul, iar pe omul viclean îl osândeşte Domnul. (Solomon 12.2)

Cine va căuta să-şi scape sufletul, îl va pierde; iar cine îl va pierde, acela îl va dobândi. (Luca 17.33)

Cine vrea să dobândească o memorie bună trebuie s-o cultive, s-o întărească prin exerciţiu zilnic.

(Denis Diderot)

Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii.

(Solomon 21.6)

Cu oricâtă dibăcie te vei război, biruinţa se dobândeşte cu mulţi sfătuitori. (Solomon 24.6)

Cultura nu este urmare a şcolii, ci a dorinţei de o viaţă de a o dobândi. (Albert Einstein)

Dacă vom avea necazuri puţine, atunci şi puţin vom dobândi, puţin vom şi învăţa.

(Sfântul Anatolie de la Optina)

Dăruind vei dobândi. (Părintele Nicolae Steinhardt)

Dobândeşte pacea în inima ta şi mii de oameni din jurul tău se vor mântui. (Sfântul Serafim de Sarov)

Dobândirea vieţii vesnice. 9.8

Există trei metode de a dobândi înţelepciunea. Cea dintâi este reflecţia, care este cea mai înaltă. A do-

ua este imitaţia, care este cea mai uşoară. A treia este experienţa, care este cea mai amară.

(Confucius)

Fără de filosofie şi fără de raţiunea cea dreaptă, nimeni nu poate dobândi înţelepciunea.

(Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful)

Fericirea este un bun pe care dacă-l dobândeşti, nu mai poţi dori nimic altceva.

(Berţius, scriitor bisericesc)

Fericirea nu poate fi cumpărată cu bani şi dragostea nu poate fi dobândită cu forţa. (Emile Zola)

Fiul meu, mănâncă miere, căci e bună şi un fagure de miere este dulce gurii tale. Să ştii că înţelepciunea

este la fel pentru sufletul tău; dacă o dobândeşti, ai un viitor, iar nădejdea ta nu este pierdută.

(Solomon 24.13, 14)

Împărăţia lui Dumnezeu nu se dobândeşte cu uşurinţă, însă puţin i se cere inimii omului pentru ea. 9.8

Începutul mântuirii este cunoaşterea de sine. Această cunoaştere se dobândeşte prin examinarea me-

todică a conştiinţei. (Sfântul Efrem Sirul)

Înţelepciunea l-a sprijinit când a fost să-l jecmănească stăpânii hrăpăreţi şi l-a ajutat să dobândească

mari averi. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 10.11)

Nu putem dobândi înţelepciunea, dacă nu trăim în mod înţelept. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Perseverenţa este obiceiul succesului dobândit prin muncă susţinută. (Herbert Harris)

Prin înviere, trupul dobândeşte această cunoaştere a nemuririi. 7.6

Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre. (Luca 21.19)

Prin smerenie dobândim veşnicia raiului. (Sfinţii Părinţi)

Purificarea de patimi (dobândirea de virtuţi). 7.15

Să fi fost oare nişte nebuni toţi cei care prin mila lui Dumnezeu avem azi înţelegerea şi cunoaşterea lui

Dumnezeu? Că ne-a lipsit oare credinţa şi dreptatea tocmai nouă, celor care prin darul lui

Hristos am dobândit dreptatea şi urmăm ei? (Origen)

Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta, pătrun-

zând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă.

(Solomon 1.5, 6)

Scopul vieţii omeneşti este dobândirea Duhului Sfânt. (Sfântul Serafim de Sarov)

Simplitatea spiritului este lucrul cel mai mare şi mai greu de dobândit; pentru a fi simplu trebuie să fi

trecut prin mari experienţe. (Krishnamurti, filosof indian)

Socoteşte milostenia, nu ca pe o cheltuială, ci ca pe un venit, nu ca o pierdere, ci ca pe un câştig, fiindcă

tu, prin ea, dobândeşti mai mult decât ai dat. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Toţi am fost creaţi capabili să dobândim virtutea, dar prin învăţătură şi exerciţiu unul se apropie mai

mult de ea, altul mai puţin . De aceea unii ajung până la o virtute desăvârşită, alţii ajung până

la o oarecare virtute, iar alţii, pentru că nu şi-au dat niciun interes, deşi prin firea lor erau în

stare, s-au îndreptat spre fapte contrarii. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Trebuie să ne folosim de fiecare întâmplare din viaţa noastră pentru a dobândi răsplata cea bună a

alegerii pe care o facem. Este de neaparată trebuinţă să învăţăm cum să folosim fiecare din

întâmplările care vin peste noi, pentru ca printr-o bună vieţuire raţională să ajungem la viaţa

veşnică. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Uşor dobândeşti ceea ce cauţi; îţi fuge din mâini însă lucrul pe care îl neglijezi. (Sofocle)

A dojeni/ Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă

în ştiinţă. (Solomon 21.11)

Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune.

Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi.

(Solomon 15.32, 33)

Celui batjocoritor nu-i place dojana; de aceea el nu se îndreaptă spre cei înţelepţi. (Solomon 15.12)

Cercatu-i-ai pe unii ca un părinte care dojeneşte, iar pe ceilalţi i-ai pedepsit ca un împărat aspru care

osândeşte. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 11.10)

Deci, dar, Dumnezeu pe cine voieşte îl miluieşte, iar pe cine voieşte îl împietreşte. Îmi vei zice deci: De ce

mai dojeneşte? Căci voinţei Lui cine i-a stat împotrivă? (Romani 9.18, 19)

Este mult mai bine să dojeneşti decât, tăcând, să fierbi de mânie, şi cel care se mărturiseşte va fi apărat

de pagubă. (Ecclesiasticul 202.1, 2)

Luaţi aminte la voi înşivă. De-ţi va greşi fratele tău, dojeneşte-l şi dacă se va pocăi, iartă-l. Şi chiar dacă

îţi va greşi de şapte ori într-o zi şi de şapte ori se va întoarce către tine, zicând: Mă căiesc, iartă-l.

(Luca 17.3, 4)

Mai înainte de a cerceta, nu huli; cunoaşte întâi şi atunci dojeneşte. Mai înainte de a nu auzi, nu răspunde;

şi nu tăia nimănui şirul cuvintelor. Pentru lucrul care nu-ţi este de folos, nu te certa şi la judecata păcă-

toşilor să nu stai împreună cu ei. (Ecclesiasticul 11.7-9)

Mai mult preţuieşte o dojană pe faţă decât o dragoste ascunsă. (Solomon 27.5)

Nebunul scoate ochii cu dojenile lui şi darul celui pizmaş face ochii să lăcrimeze. Mai înainte ca să vor-

beşti, învaţă, şi mai înainte de boală te îngrijeşte. (Ecclesiasticul 18.18)

Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc, ca pe nişte copii ai mei iubiţi.

(I Corinteni 4.14)

Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept, şi el te va iubi. (Solomon 9.8)

Şi Petru, luându-L la o parte, a început să-L dojenească, zicându-I: Fie-Ţi milă de Tine să nu Ţi se în-

tâmple Ţie aceasta. Iar El, întorcându-se, a zis lui Petru: Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală

Îmi eşti; că nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. (Matei 16.22, 23)

Toţi ne pricepem să dojenim, dar nu ne dăm seama când greşim noi înşine. (Menandru)

Urechea care ascultă o dojană folositoare vieţii îşi are locaşul printre cei înţelepţi. (Solomon 15.31)

Vă rugăm însă, fraţilor, dojeniţi pe cei fără de rânduială, îmbărbătaţi pe cei slabi la suflet, sprijiniţi pe cei

neputincioşi, fiţi îndelung-răbdători faţă de toţi. (I Tesaloniceni 5.14)

A domoli/ Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură mari

neajunsuri. (Ecclesiastul 10.4)

Dimpotrivă, mi-am smerit şi mi-am domolit sufletul meu, ca un prunc înţărcat de mama lui, ca răsplată a

sufletului meu. (Psalmi 130.2)

Întărâtarea regelui este ca vestitorii morţii, dar omul înţelept o domoleşte. (Solomon 16.14)

Înţelepciunea domoleşte mânia omului şi faima lui este iertarea greşelilor. (Solomon 19.11)

Omul mânios aţâţă cearta, pe când cel domol linişteşte aprinderea. (Solomon 15.18)

Pentru că orice fel de fiare şi de păsări, de târâtoare şi de vietăţi din mare se domoleşte şi s-a domolit

de firea omenească, dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără

astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte. (Iacob 3.7, 8)

Un răspuns blând domoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia. (Solomon 15.1)

Vorbele celui înţelept spuse domol sunt mai ascultate decât strigătul unui stăpân între nebuni.

(Ecclesiastul 9.17)

A duce/ Activitatea duce la mai multe împliniri decât prudenţa. (Vauvenargues)

Aflând Iacov că este grâu în Egipt, a zis către fiii săi: "Ce vă uitaţi unul la altul? Iată, am auzit că este grâu în

Egipt. Duceţi-vă acolo şi cumpăraţi puţine bucate, ca să trăim şi să nu murim!" Atunci cei zece din fraţii

lui Iosif s-au dus să cumpere grâu din Egipt,iar pe Veniamin, fratele lui Iosif, nu l-a trimis Iacov cu

fraţii lui, căci zicea: "Nu cumva să i se întâmple vreun rău!" (Facerea 42.1-4)

Au venit cei şapte ani de foamete, după cum spusese Iosif. Atunci s-a făcut foamete în tot pământul, dar în

toată ţara Egiptului era pâine. Când însă a început să sufere de foame şi toată ţara Egiptului, atunci po-

porul a început a cere pâine la Faraon, iar Faraon a zis către toţi Egiptenii: "Duceţi-vă la Iosif şi faceţi

cum vă va zice el!" (Facerea 41.54, 55)

Bătutul laptelui dă untul, lovitura peste nas face să ţâşnească sângele, iar întărâtarea mâniei duce la ceartă.

(Solomon 30.33)

Credinţa e începutul care duce la înţelegere şi deschide mintea spre primirea luminii dumnezeieşti.

(Sfântul Chiril al Alexandriei)

Cu ajutorul lui Dumnezeu, să duceţi până la capăt crucea căsătoriei. (Părintele Paisie Olaru)

Dacă cunoaşterea creează probleme, nu ignoranţa va duce la rezolvarea acestora. (Isaac Asimov)

Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. (John F. Kennedy)

Dar pentru că firea omenescă este trândavă şi se îndreaptă mai degrabă spre tihnă şi plăceri, de aceea

Stăpânul cel iubitor de oameni, ca un Tată iubitor a dat leacul postului, ca să ne desprindă şi de plă-

ceri şi să ne şi ducă de la grijile lumeşti la lucrarea celor duhovniceşti. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Doamne, L-a întrebat Simon-Petru, unde Te duci? Răspuns-a Iisus: Unde Mă duc Eu, tu nu poţi să urmezi

Mie acum, dar mai târziu Îmi vei urma. (Ioan 13.36)

Dumnezeu nu dă omului mai mult decât poate duce. 9.14

Duşmanii noştri se bucură, bat din palme şi se veselesc atunci când, din pricina mulţimii necazurilor, ne pier-

dem nădejdea, nu mai putem judeca şi renunţăm să ducem mai departe lupta. (Sfântul Vasile cel Mare)

E bine să încercăm cât mai mult să păstrăm legăturile cu prietenii noştri sau legăturile cu părinţii sau cu

duhovnicii noştri, pentru că izolarea într-o astfel de afecţiune duce la pierderea oricărei speranţe.

(vezi Tristeţea)

Energia urii n-o să te ducă nicăieri, dar energia iertării, care apare prin dragoste, va reuşi să-ţi transforme

viaţa în mod pozitiv! (Paulo Coelho)

Frica de Dumnezeu duce la viaţă şi ne îndestulăm fără să fim loviţi de nenorocire. (Solomon 19.23)

Gândeşte-te să duci o viaţă binecredinciosă şi aşa crezând, te vei împărtăşi cu binecuvântarea care

alungă nu numai moartea, ci şi bolile din noi, căci venind Hristos în noi slăbeşte legea care stăpâ-

neşte în mod sălbatic în mădularele trupului nostru, înviorează evlavia faţă de Dumnezeu şi omoa-

ră patimile, neţinând seama de păcatele în care ne aflăm, ci videcându-ne mai degrabă ca pe niş-

te bolnavi. Căci întăreşte pe cel zdrobit, ridică pe cel căzut ca un păstor bun care-Şi pune sufletul

pentru oile Sale. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Iar vânzătorul le dăduse semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este. Prindeţi-L şi duceţi-L cu pază.

(Marcu 14.44)

Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei

care o află. Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află.

(Matei 7.13, 14)

În ce te găseşte moartea, în aceea te duci în lumea cealaltă. (Patericul)

În sufletul nostru este ascunsă scara care duce la împărăţia lui Dumnezeu. (Sfântul Isaac Sirul)

Înmulţirea binelui în viaţa noastră poate duce la stârpirea răului. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos.

(Solomon 15.24)

Logica te va duce de la A la Z. Imaginaţia te va purta dincolo de limite. (Albert Einstein)

Niciun drum înflorit nu duce spre glorie. (Jean de La Fontaine)

O mică doză regulată de lumesc poate acţiona asemenea unui vaccin care să ducă în cele din urmă la

imunitate faţă de atracţiile lumeşti. (Părintele Serafim Rose)

Ocultarea cu bună ştiinţă sau din ignoranţă a acestei dimensiuni a creştinismului, duce la o diluare a

acestuia şi la transformarea sa dintr-un mod de viaţă, într-o simplă ideologie. 8.20

Pocăinţa este scara care ne duce acolo de unde am căzut. (Sfântul Efrem Sirul)Scopul vieţii creştine 6.8

Puţina filosofie duce sufletul la ateism, dar aprofundarea filosofiei îl duce spre religie. (Francis Bacon)

Puţina ştiinţă duce la îndepărtarea de Dumnezeu. Multa ştiinţă duce la apropierea de Dumnezeu.

(Albert Einstein)

Să nu ne socotim mai mici pentru că nu facem minuni. N-am avea niciun câştig de-am face minuni, după

cum nu pierdem nimic dacă nu facem, dacă ducem o viaţă virtuoasă. Dacă facem minuni, noi suntem

datornicii lui Dumnezeu. Dacă însă ducem o viaţă virtuoasă, plină de fapte bune, atunci Dumnezeu ne

este dator. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Să nu te duci la rugăciune cu conştiinţa rea. (Din “Învăţăturile celor 12 Apostoli”)

Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înantea ta; nu mai sunt

vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. (Luca 15.17-19)

Şi nu ne duce pe noi în ispită. 12.17

Simţul umorului face parte din arta de a conduce, de a te înţelege cu oamenii, de a duce lucrurile la bun

sfârşit. (Dwight David Eisenhower)

Toată lumea are talent, ceea ce este special e curajul de a-ţi urma talentul spre zonele întunecate în care te

poate duce. (Scriitoarea americană Erica Jong)

Un lucru mărunt poate duce la o cădere cruntă. (Dintr-un comentariu la pilda Fiului Risipitor)

Zis-a Avva Isidor: Mulţi oameni poftesc fapta cea bună, dar pe calea ce duce spre dânsa pregetă să

meargă.

A evita/ Arta vieţii este arta de a evita durerea. (Thomas Jefferson)

Dezordinile spirituale se traduc inevitabil în suflet şi trup prin tulburări patologice. 4.12

Laşitate înseamnă nu numai să eviţi sau să fugi, tot laşitate e şi dacă nu-ţi pasă. (Octavian Paler)

Un alt criteriu al spiritualităţii autentice este înţeleapta raportare a omului la cruce. E vorba desigur de cru-

cea ca atitudine existenţială în faţa necazului şi a suferinţei. Viaţa spirituală include înţelegerea spirituală

a crucii, care inevitabil e întâlnită în viaţă. Să ai un raport echilibrat cu crucea e într-adevăr o artă spi-

rituală. (Teologul catolic Marko Rupnik)

A exista/ Acolo unde interesul dictează, acolo nu există adevăr. (Mihai Eminescu)

Adevărul trebuie să existe undeva: doar nu noi l-am inventat. (Carmen Sylva, poetă şi prima regină a

României)

Atenţia umanităţii trebuie să treacă de la maşini şi lumea fizică la corpul şi spiritul omenesc, la acele pro-

cese fiziologice şi spirituale, fără de care Universul lui Newton şi Einstein nu ar exista. (Alexis Carrel,

medic chirurg şi biolog francez)

Atingerea de Dumnezeu este o trezire, trezire la sine, trezire la El. Nu există atingere de Dumnezeu în afa-

ra acestei treziri. Nu există Dumnezeu-pentru-mine în afara acestei treziri. (Henri Le Saux)

Bucuria trebuie să existe, chiar şi în întristări. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Caută fericirea în propria-ţi inimă. Nu căuta nimic în afară de suflet, totul se află întrânsul. Dacă acolo ferici-

rea nu există, atunci nu o vei găsi nicăieri. (Mitropolitul Filaret)

Cea mai mare viclenie a diavolului este aceea de a ne face să credem că nu există. 9.11

Cea mai înaltă formă a gândirii pure există în matematică. (Platon)

Cea mai mare artă a diavolului este să ne convingă că nu există. (Charles Baudelaire)

Creativitatea înseamnă să vezi ceva ce încă nu există. Trebuie să afli cum s-o transpui în realitate şi astfel

să devii un partener cu Dumnezeu. (Michele Shea)

Dacă există în lume o forţă, care poate să depăşească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să ră-

mână nepăsătoare la orice pagubă până pe patul de moarte, această forţă este iubirea. (Poetul

bengalez Rabindranath Tagore)

Dacă Dumnezeu există, şi eu cred, câştig viaţa veşnică, supunându-mă Bisericii. Dacă Dumnezeu nu

există, nu am pierdut nimic. (Blaise Pascal)

Dacă Dumnezeu nu există, agnosticul pierde prea puţin crezând în el şi câştigă la fel de puţin necrezând.

Dacă însă Dumnezeu există, agnosticul câştigă viaţa veşnică crezând în El şi pierde un bine infinit

dacă nu crede. (Pariul lui Blaise Pascal)

Dacă Dumnezeu nu există, totul este permis. (Dostoievski)

Dacă nu ar exista Dumnezeu, nu ar exista nici atei. (G. K. Chesterton)

Dacă nu crezi în Dumnezeu, şi nu există, nu ai pierdut nimic. Dacă nu crezi în Dumnezeu, şi există,

diavolul te-a luat! (Blaise Pascal)

Dacă s-ar baza toţi pe premiza că lucrurile acceptate ca adevărate sunt într-adevăr adevărate nu ar mai