Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte
Yüklə 7,81 Mb.
|
(Ecclesiasticul 9.17) Un lucru mic este un lucru mic, dar credinţa din lucrurile mici este un lucru mare. (Sfântul Grigorie de Nazianz) Un mormânt scump este imaginea unei averi prefăcute în piatră. (Anaxagora) Un nume bun este a doua moştenire. (Proveb american) Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept. (Solomon 20.1) Un om creativ este motivat de dorinţa de a realiza ceva, şi nu de dorinţa de a-i învinge pe ceilalţi. (Ayn Rand) Un om de geniu nu face greşeli. Erorile lui sunt voluntare şi sunt portaluri ale descoperirii. (James Joyce) Un om de spirit ar fi adeseori foarte încurcat lipsit de tovărăşia proştilor. (La Rochefoucauld) Un om de ştiinţă bun este o persoană cu ideii originale. Un inginer bun este o persoană care face un proiect care funcţionează cu cât mai puţine idei originale posibil. (Freeman Dyson) Un om deştept poate să înveţe şi de la un prost. Invers e mai greu. (François Rabelais) Un om inteligent pe un plan poate fi un prost pe altul. (Albert Camus) Un om împreună cu Dumnezeu este întotdeauna în majortitate. (John Knox) Un om nu este mediocru când are bun simţ şi sentimente bune. (Joseph Joubert) Un om nu este terminat atunci când este învins, ci atunci când renunţă. (Richard Nixon) Un om sărac nu este un om fără bani. Un om sărac este cel ce nu are niciun vis. (Henry Ford) Un om tare, când este lovit, îşi sporeşte puterea. (Seneca) Un om trebuie să fie destul de mare să-şi recunoască greşelile, suficient de deştept ca să înveţe din ele şi în- deajuns de tare ca să le îndrepte. (Alphonse Allais) Un om urâcios este ca o glumă proastă, repetată într-una de neghiobi. (Ecclesiasticul 20.20) Un orator bun dar cu viaţă imorală este un pericol social. (Cicero) Un plan fără acţiune nu este un plan. Este un discurs. (T. Boone Pickens) Un politician bun este la fel de neconceput ca un hoţ cinstit. (Scriitorul american Henry Louis Mencken) Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, ci complice. (George Orwel) Un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat. (Immanuel Kant) Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile. (George Washington) Un prieten de interes este mai primejdios decât un vrăjmaş. (Constantin Alexandru Rosetti) Un prieten, când e un om, întrece şi pe-un frate. (Homer) Un sac plin e greu, dar un sac gol e şi mai greu. (Proverb chinezesc) Un singur lucru e de invidiat şi de laudă, şi anume binele cel netrecător. Acesta constă în a fi în cinste înaintea lui Dumnezeu, pe când bunurile omeneşti sunt nestatornice şi mai înşelătoare decât visurile. (Sfântul Vasile cel Mare) Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. (Părintele Arsenie Boca) Un test de inteligenţă îi arată unui om ce deştept ar fi fost dacă nu l-ar fi dat. (Laurence J. Peter) Un zâmbet cald este limbajul universal al bunătăţii. (William Arthur Ward) Un zâmbet sau o vorbă bună spusă unui bătrân este a-i dărui o zi mai mult de viaţă. (Vasile Conta) Un ziar este cherestea făcută flexibilă. Este cerneală transformată în cuvinte şi imagini. Este conceput, se naşte, creşte şi moare de bătrâneţe într-o singură zi. (Jim Bishop) Un ziar este o bibliotecă de împrumut cu hipertensiune. (Bugs Baer) Un ziar este un mecanism pentru a-l face pe ignorant şi mai ignorant şi pe nebun mai nebun. (Scriitorul american Henry Louis Mencken) Una din etapele fericirii trebuie să fie absenţa gândurilor. (Liviu Rebreanu) Una din sursele fericirii mele este ca să nu doresc niciodată să aflu de treburile altor persoane. (Dolley Madison) Unde domneşte dreptatea, armele sunt zadarnice. (Jacques Amyot) Unde este crucea, de acolo fuge răutăciosul satana, ca un neputincios. (Avva Dorotei) Unde este Dumnezeu acolo este şi fiica Sa, răbdarea. (Tertulian) Unde nu e luptă, nu e nici geniu. (Baudelaire) Unde nu e milă, acolo e şi nedreptate. (Proverb turcesc) Unde nu este viziune, nu există nici speranţă. (George Washington Carver) Unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor. (Matei 18.20) Unde-i multă ezitare, este greu de ştiut momentul potrivit. (Pindar)
Uneori adevărul iese la suprafaţă şi fără să fie căutat. (Menandru) Uneori, când inventezi, faci şi greşeli. E cel mai bine să le recunoşti imediat şi să mergi mai departe îmbunătă- ţindu-ţi inovaţiile. (Steve Jobs) Uneori, fericire înseamnă… uitare. (Albert Schweitzer) Uneori, o greşeală poate fi tot ce e necesar pentru o realizare valoroasă. (Henry Ford) Unica nobleţe nu-i sub cer decât virtutea. (Juvenal) Unii înţelepţi au definit frumuseţea, ca fiind simetria şi armonia privirilor sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare) Unii numesc înţelepţi pe cei ce deosebesc lucrurile sensibile. Dar înţelepţi sunt cei ce stăpânesc voile lor. (Sfântul Marcu Ascetul) Unii oameni dispreţuiesc tot ce sunt incapabili să înţeleagă. (Alexandru Paleologu) Unii tac din înţelepciune, alţii din prostie. Oricum ar fi, tăcerea lor vorbeşte. (Dimitrie Cantemir) Universul este un gând al lui Dumnezeu. (Friedrich von Schiller) Universul nu trebuie să fie în armonie perfectă cu ambiţia umană. (Carl Sagan) Unul dă mereu şi se îmbogăţeşte, altul se zgârceşte afară din cale şi sărăceşte. Cel ce binecuvintează va fi
Ura este dragoste nereuşită. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez) Ura este mânia celui slab. (Alphonse Daudet) Ura este nebunia inimii. (George Byron) Ura este o temelie şubredă, iar faima clădită pe ea nu poate dăinui mult. (Hacob Paronian) Urâciunea nu e decât umbra frumuseţii. (Camil Petrescu) Urâtă este trufaşului smerenia; tot aşa şi bogatului îi este urât săracul. Pe bogat, când se clatină, îl reazimă prietenii; iar cel sărac, când cade, este respins de prietenii săi. (Ecclesiasticul 13.23, 24) Urechea este bulevardul către inimă. (Voltaire) Urgie mare este femeia beţivă şi ruşinea sa nu o va acoperi nimic. (Ecclesiasticul 26.9) Vai ce grea e apărarea faimei! (Publilius Syrus) Vai de aceia care portă crucea şi nu-I urmează lui Hristos. Cât de grea este crucea lor! (Sfântul Ioan Gură de Aur) Vai de cei care nu au fost niciodată înfrânţi! Nu vor învinge niciodată în viaţă. (Paulo Coelho) Vai de cel rău, că răutatea este a lui şi va fi judecat după faptele lui. (Isaia 3.11) Vai de feciorii răzvrătiţi, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fără Mine, care fac legăminte ce nu sunt în Duhul Meu, ca să grămădească păcate peste păcate. (Isaia 30.1) Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de necurăţia. Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi drepţi oamenilor, înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. (Matei 23.27, 28) Vai vouă celor ce sunteţi sătui acum, că veţi flămânzi. Vai vouă celor ce astăzi râdeţi, că veţi plânge şi vă veţi tângui. (Luca 6.25) Valoarea ta constă în ceea ce eşti şi nu în ceea ce ai. (Thomas Alva Edison) Vanitatea e o mitocănie de netăgăduit; nu există nobleţe a cărei calitate să n-o stigmatizeze. (Vladimir Ghika) Vanitatea omului este atât de mare încât şi ultimul prost se crede deştept. (Georges Clemenceau) Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale. (Solomon 29.15) Vârsta este doar experienţă, iar unii dintre noi au mai multă experienţă decât alţii. (Mickey Rooney) Vârsta este înţelepciune, dacă ţi-ai trăit viaţa cum trebuie. (Miriam Makeba) Vârsta este un preţ scump de plătit pentru maturitate. (Tom Stoppard) Vedeţi, vedeţi, dar, că Eu sunt şi nu este alt Dumnezeu afară de Mine: Eu omor şi înviez, Eu rănesc şi tămădu- iesc şi nimeni nu poate scăpa din mâna Mea! Eu ridic la cer mâna Mea şi Mă jur pe dreapta Mea şi zic: Viu sunt Eu în veac! (Deutoronomul 32.37, 38) Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţa- ţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară. (Matei 11.28-30) Viaţa e 90% cum ţi se dă şi 10% cum ţi-o faci. (Autorul cărţii Scrisori Caterinei, preotul ortodox american, Charlie W. Shedd) Viaţa e un dar al lui Dumnezeu dat nouă, oamenilor, pentru a ne curăţi sufletele de păcat şi a ne pregăti, prin Hristos, spre a primi viaţa veşnică. (Valeriu Gafencu) Viaţa este darul lui Dumnezeu pentru noi. Modul în care o trăim este darul pe care noi îl facem lui Dumnezeu. (Michelangelo) Viaţa este doar o clipă şi moartea la fel. (Friedrich von Schiller) Viaţa este minunată dacă nu te temi de ea. (Charlie Chaplin) Viaţa este o îndelungată lecţie de umilinţă. (James Matthew Barrie) Viaţa este plină de şanse, iar tu nu primeşti niciuna. (Charlie Brown) Viaţa este procesul viu al devenirii. (Douglas MacArthur) Viaţa este un proces chimic (Antoine Lavoisier) Viaţa este un trandafir la care fiecare petală este o iluzie şi fiecare spin, o realitate. (Alfred de Musset) Viaţa fără Hristos, moarte este, iar moartea pentru El înseamnă viaţă. (Sfântul Zenovie, episcopul Ciliciei, când i s-a cerut să se lepede de Hristos şi să aducă jertfă zeilor pentru a scăpa cu viaţă.) Viaţa fericită ne este arătată de porunci. (Cuviosul Clement Alexandrinul) Viaţa fiecărui om este un basm scris cu degetele lui Dumnezeu. (Hans Christian Andersen) Viaţa nu-i niciodată chiar atât de bună, dar nici chiar atât de rea pe cât pare. (Guy de Maupassant) Viaţa trăită în desfrâu este o ruşine, chiar dacă-i plăcută. (Menandru) Viaţa-i o taină. (Ion Agârbiceanu) Viciile sunt călăi care te omoară încet, ca o sabie neascuţită. (Nicolae Iorga) Viclenia este o faptă rea, săvârşită cu gând ascuns, care se oferă semenului sub chipul unor binefaceri. (Sfântul Vasile cel Mare) Viclenia, răutatea şi nebunia – surori sunt. (Proverb) Victoria aparţine celui mai perseverent. (Napoleon Bonaparte) Viaţa ar putea fi minunată dacă oamenii te-ar lăsa în pace. (Charlie Chaplin) Viaţa este un crâmpei din scânteia divină. (Valeria Mahok) Viaţa fără ambiţie e aproape imposibilă. (Lev Tolstoi) Viaţa fără Hristos, moarte este, iar moartea pentru El înseamnă viaţă. (Sfântul Zenovie, episcopul Ciliciei, când i s-a cerut să se lepede de Hristos şi să aducă jertfă zeilor pentru a scăpa cu viaţă.) Viaţa în acţiune este cel mai bun învăţător. (Nicolae Iorga) Viaţa noastră conştientă nu este decât o coajă de nucă plutind pe oceanul inconştientului nostru. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian) Viaţa nu are nicio valoare dacă nu poţi fi de folos altuia. (Louis Pasteur) Vieţile sfinţilor ne sunt puse înainte, ca să râvnim virtutea lor şi să imităm faptele lor mari. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Viitorul este suma paşilor pe care îi faci, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în râs. (Henri Coandă) Viitorul este trecutul care se întoarce pe altă poartă. (Arnold H. Glasow) Viitorul ni-l putem modela cum vrem. Viaţa este un lut căruia voinţa îi dă forma. (Liviu Rebreanu) Vinul este inocent, doar beţivul este vinovat. (Proverb francez) Vinul este poezie îmbuteliată. (Robert Louis Stevenson) Violenţa este arma celor slabi. (Mahatma Gandhi) Violenţa este replica incultului. (Alan Brien) Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei. (Isaac Asimov) Virtutea este perfecţiunea stării umane, iar nu absenţa defectelor. (Antoine de Saint-Exupéry ) Virtutea este sănătatea sufletului. (Joseph Joubert) Virtutea este ştiinţă. (Socrate) Virtutea este raţiune devenită energie. (Karl Wilhelm Friedrich von Schlegel) Virtutea nu este făcută să stea singură. Cel ce o practică va avea vecini. (Confucius) Viziunea este arta de a vedea lucruri invizibile. (Jonathan Swift) Viziunea fără acţiune este doar un vis. Acţiunea fără viziune este doar timp pierdut. Viziunea însoţită cu acţi- unea poate schimba lumea. (Joel Barker) Viziunile sunt percepţii ale unor stări de conştiinţă înalte. (Herbert Harris) Vocea interioară se va auzi doar dacă eşti tăcut. (Yoga Swami) Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. (Matei 5.14, 15) Voinţa poate fi mai mult decât talentul un motiv de mândrie. (Honoré de Balzac) Voluptatea este poarta prin care intră desfrâul. (Petre Ţuţea) Vorba a fost dată omului pentru a-şi ascunde gândurile. (Talleyrand)
Vorbăria multă este scaunul slavei deşarte. (Sfântul Ioan Scărarul) Vorbele celui înţelept spuse domol sunt mai ascultate decât strigătul unui stăpân între nebuni. (Ecclesiastul 9.17) Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniştea este misterul lumii ce va veni. (Sfântul Isaac Sirul) Vorbirea de rău este asemenea uciderii aproapelui. (Augustin Păunoiu) Vreau să mor creştin! (Sfântul Martir Matei Brâncoveanu, înainte de a fi decapitat. Era fiul cel mai mic al Sfântului Martir Constantin Vodă Brâncoveanu) Vrei să stii cine eşti? Nu întreba! Acţionează! Acţiunea te va delimita şi defini. (Witold Gombrowicz) Wagner este puternic, foarte puternic, pune mâna pe artă şi o răsuceşte cum vrea el. (Modest Musorgski) Zadarnic vei vrea să-l înveţi pe cel ce nu e dornic să fie învăţat, dacă nu-l vei fi făcut mai întâi dornic de a învăţa. (Jan Amos Comenius) Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău este trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti. (Mahatma Gandhi) Zâmbetele sunt sărutările sufletului. (Minna Thomas Antrim) Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău. (Tom Wilson) Zâmbim pentru că suntem fericiţi, dar zâmbetul în sine ne face totodată să ne simţim fericiţi. (Michael Lewis) Zeflemistul este omul care vede mereu lucrurile numai la suprafaţă; de aceea este crud. (Honoré de Balzac) Zgomotul nu dovedeşte nimic: uneori găina face un ou şi cotcodăceşte de parcă ar fi ouat o planetă întreagă. (Mark Twain) Ziariştii – oameni care gândesc toată viaţa la profesia pe care ar fi trebuit s-o înveţe. (Mark Twain) Ziarul nu este numai o ştire, telegramă, articol de fond, reportaj, numai politică şi informaţie… Ziarul e o stare sufletească. (Tudor Arghezi) Zic unii că nu e suflet, dar de ce mă doare? (Tudor Muşatescu) Zis-a Avva Petru: Nu se cade să ne înălţăm când Domnul va face ceva prin noi, ci mai degrabă să mulţumim că ne-am învrednicit să fim chemaţi de Dumnezeu. Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de toate în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot ceasul să fii smerit, şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai bun decât tine. Fără sme- renie nu e nicio nădejde în mântuire. Zis-a un bătrân: Toate cele peste măsură sunt de la draci. Ziua în care te decizi să faci un lucru important este ziua ta norocoasă. (Proverb japonez) A folosi/ A fi inteligent presupune a folosi şi inteligenţa altora. (Richard Aladjemoff) A şti la scară umană poate fi folositor, dar în niciun caz mântuitor. (Petre Ţuţea) Adu-ţi aminte de cele trecute, nădăjduieşte în Domnul pentru cele viitoare, foloseşte spre bine cele prezente. (Mitropolitul Filaret) Baza prudenţei constă în a înţelege bine ce e folositor şi ce e vătămător. (John Amos Comenius) Când ne spovedim e bine să folosim săpunul pocăinţei şi izvorul lacrimilor. (Sfântul Macarie Egipteanul) Ce câştig avem de pe urma vieţii acesteia, dacă nu ne folosim de ea ca să o câştigăm pe cea viitoare? (Sfântul Ioan Gură de Aur) Ce folos aduc banii în mâna celui nebun? Ar putea dobândi înţelepciune, dar nu are pricepere. (Solomon 17.16) Ce folos ai să cunoşti ce se află în afară, dacă pe tine însuţi nu te cunoşti? (Sfântul Isaac Sirul) Ce folos are păcătosul de curviile sale din tinereţe, dacă la bătrâneţe ajunge povară pentru copiii săi? (Părintele Savatie Baştovoi) Cel care a primit de la Dumnezeu darul cuvântului şi al învăţăturii, spre a fi de folos semenilor săi, dar nu se foloseşte de el, pierde darul; şi dimpotrivă, cel ce se sârguieşte să fie de folos semenilor cu darul acesta, capătă şi mai mult dar, după cum celălalt pierde şi ce a primit. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Cele două cuvinte “informaţie” şi “comunicare” sunt adesea folosite ca având acelaşi înţeles, deşi ele sem- nifică lucruri total diferite. Informaţia o primeşti, în timp ce comunicarea o dai. (Sydney J. Harris) Cunoaşterea de sine, cea mai grea şi cea mai folositoare cunoaştere. 6.6 Dacă vrei să te foloseşti de întâietate, cedeaz-o mereu altora. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Darul cu care fiecare a fost înzestrat să-l aibă de la Dumnezeu, să-l înmulţească spre facerea de bine, adu- când folos multora, căci nimeni nu este neîmpărtăşit de bunătatea lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare) De mare folos este pentru călugări postul. 11.11 Diavolul foloseşte Scriptura când vrea să-şi atingă scopul. (William Shakespeare) Diavolul se foloseşte de obicei de slăbiciunile noastre, adică de împătimirea noastră pentru cele pământeşti, atunci când ne întinde momeala ispitei. (Origen) Dumnezeu vrea să se folosească încă de sufletele alese, îi coboară pe treapta a doua şi-i menţine în har, pentru grija de fraţii lor mai slabi. 11.17 Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi sunt viaţă. (Ioan 6.63) Dumnezeu ţi-a dăruit 86.400 de secunde astăzi. Ai folosit vreuna pentru a spune “Mulţumesc?”. (William George Ward) E necesar să folosim ca reper, sfântul. 11.11 E util să devii înţelept prin durere. (Eschil) Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea. (Nelson Mandela) Folosirea greşită a gândurilor duce la întrebuinţarea greşită a lucrurilor. (Sfântul Maxim Mărturisitorul) Frica are folosul său, dar nu şi laşitatea. (Mahatma Ganhi) Gluma este o sare ce trebuie întrebuinţată cu economie. (Pitagora) Inteligenţa este ceea ce foloseşti când nu ştii ce să faci. (Jean Piaget) Invenţia este o combinaţie de creiere şi materiale. Cu cât foloseşti mai mult creierul, cu atât ai nevoie de mai puţin material. (Charles F. Kettering) Iubeşte-ţi sufletul tău şi-ţi mângâie inima ta şi departe de la tine goneşte întristarea, că pe mulţi i-a omorât
Înţelept nu este acela care ştie multe, ci acela ale cărui cunoştinţe sunt folositoare. (Eschil) Mai mult foloseşte tăcerea celui care a văzut taine, decât sfaturile meşteşugite ale celor ce iau aminte la oameni. (Părintele Savatie Baştovoi) Mânia este unealtă foarte folositoare pentru a trezi sufletul din lâncezeală şi a-i da vigoare. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Memoria scade dacă nu o foloseşti. (Cicero) Mintea are şi un organ de care se foloseşte, creierul. 2.1 Nici vrăjmaşul nu lucrează fără voia şi îngăduinţa lui Dumnezeu, ci doar atât cât ne este de folos. 2.3 Nu e de niciun folos înţelepciunea, dacă nu-i adaugi blândeţea. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Nu e îndeajuns să ai o minte bună, scopul principal e să o foloseşti bine. (René Descartes) Nu poţi epuiza creativitatea. Cu cât mai mult foloseşti, cu atât mai multă ai. (Maya Angelou) Roagă pe Dumnezeu să deschidă ochii inimii tale, şi vei vedea folosul rugăciunii tale şi al citirii. (Sfântul Marcu Ascetul) Rugăciunea este folosirea cea mai autentică şi mai bună a intelectului. (Evagrie Ponticul) Rugăciunea utilizează gândurile, puterea mentală şi inteligenţa creatoare de care dispunem împreună cu Inteligenţa Infinită a Spiritului Suprem. (Herbert Harris) Timpul liber petrecut fără frica de Dumnezeu este dascăl de păcate pentru cei ce nu ştiu să folosească timpul. (Sfântul Vasile cel Mare) Trebuie să ne folosim de fiecare întâmplare din viaţa noastră pentru a dobândi răsplata cea bună a alegerii pe care o facem. Este de neaparată trebuinţă să învăţăm cum să folosim fiecare din întâmplările care vin peste noi, pentru ca printr-o bună vieţuire raţională să ajungem la viaţa veşnică. (Cuviosul Clement Alexandrinul) Un om nu trebuie judecat după calităţile lui, ci după felul în care ştie să şi le folosească. (François de La Rochefoucauld) Viaţa fără cuvânt foloseşte mai mult decât cuvântul fără viaţă. Prima tace şi zideşte, al doilea strică şi tul- bură, dar când şi cuvântul şi viaţa merg împreună, alcătuiesc imagiea întregii filosofii. (Sfântul Isidor Pelusiotul) Viaţa nu are nicio valoare dacă nu poţi fi de folos altuia. (Louis Pasteur) Zis-a Avva Ilie: Ce poate păcatul unde este pocăinţă şi ce foloseşte dragostea unde este mândrie? Zis-a Avva Isidor: Viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără viaţă. Căci viaţa chiar şi în tăcere foloseşte. Cuvântul chiar şi strigând supără. Dar dacă şi cuvântul şi viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată înţelepciunea. A frânge/ Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat şi vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vân- dut, a luat pâine, şi, mulţumind, a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Asemenea şi paharul după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru sângele Meu. Aceasta să faceţi ori de câte ori veţi bea, spre pomenirea Mea. (I Corinteni 11.23-25) Dacă nu îi laşi speranţe, inima se poate frânge. (Thomas Fuller) Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la El şi I-au zis: Locul este pustiu şi vremea iată a trecut; deci, dă
zis: Aduceţi-Mi-le aici. Şi poruncind să se aşeze mulţimile pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind la cer, a binecuvântat şi, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii mulţimilor. Yüklə 7,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|