Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 12.17)

Ascultarea cultivă în noi şi înfrângerea mâniei, şi lipsa de păcat, şi paza curăţiei trupeşti

şi sufleteşti. 9.15

Binele poate rezista înfrângerilor. Răul nu. (Rabindranath Tagore)

Cel mai mare test de curaj de pe pământ este să suporţi înfrângerea fără să te descurajezi.

(Robert G. Ingersoll)

Crucea este făcută din slăbiciunile şi înfrângerile noastre, însă chemarea este clară: Să ne iubim crucea!

Poate că acesta să fie actul cel mai dificil, să te accepţi aşa cum eşti. (Teologul Paul Evdochimov)

Curajul poate înfrânge nenorocul. (Proverb englezesc)

Dacă ai învăţat ceva din înfrângeri, înseamnă că nu ai fost învins cu adevărat. (Zig Ziglar)

Doar cel ce şi-a înfrânt egoismul este imun la umilinţă. (Georges Barbarin)

Insulta e declaraţia înfrângerii. (Nicolae Iorga)

Înfrângerea nu ne face pe noi mai slabi: ne arată doar cât suntem de slabi. (Abraham Lincoln)

Multe victorii sunt mai amare decât înfrângerea. (George Eliot)

Nicio victorie nu e dată fără înfrângere şi nicio cădere nu e dată fără speranţă. (Andrei Pleşu)

Se cuvine să te mărturiseşti fără ruşinare, căci ruşinarea pe care o înfrângi când te mărturiseşti îţi

aduce mărire şi dar de la Dumnezeu. (Sfântul Nicodim Aghioritul)

Strategia fără tactică este cel mai lung drum spre victorie. Tactica fără strategie este zgomotul de

dinaintea înfrângerii. (Lao Tse)

Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă. (Nicolae Iorga)

Vai de cei care nu au fost niciodată înfrânţi! Nu vor învinge niciodată în viaţă. (Paulo Coelho)

Victoria vine după multe lupte şi nenumărate înfrângeri. (Og Mandino)

A înfrunta/ Atunci Saul şi ei şi toţi Israeliţii se aflau în Valea Stejarului şi se pregăteau de luptă cu Filistenii. S-a sculat

deci David dis-de-dimineaţă şi, încredinţând oile unui păstor, a luat sacul şi a plecat, cum îi zisese Iesei,

şi a ajuns în tabără când oştirea era aşezată în linie de bătaie şi se gătea cu strigăte de război. Şi şi-au a-

şezat Israeliţii şi Filistenii rândurile unii în faţa altora. Iar David, lăsându-şi lucrurile unei străji din tabără,

a alergat între rânduri şi, ajungând, a întrebat pe fraţii săi de sănătate. Şi iată, pe când vorbea el cu ei,

luptătorul cu numele de Goliat, filistean din Gat, a ieşit din rândurile Filistenilor şi a spus aceste cuvinte,

şi David le-a auzit. Toţi Israeliţii, văzând pe omul acela, fugeau de el, temându-se foarte tare; şi ziceau

Israeliţii: "Vedeţi pe omul acesta care a ieşit înainte? Iese ca să înfrunte pe Israel. De l-ar ucide cineva,

regele ar răsplăti pe acela cu mari bogăţii şi ar da pe fiica sa după el, iar casa tatălui aceluia ar ajunge

liberă în Israel". (I Regi 17.19-25)

Când nu poţi ocoli primejdia, nu-ţi rămâne decât s-o înfrunţi curajos. (Friedrich Rückert)

Dă-mi credinţă în Dumnezeu şi voi înfrunta tancurile cu praştie şi pietre. (Gavriil Stiharul)

Iar când Chefa a venit în Antiohia, pe faţă i-am stat împotrivă, căci era vrednic de înfruntare. Căci îna-

inte de a veni unii de la Iacov, el mânca cu cei dintre neamuri; dar când au venit ei, se ferea şi se ose-

bea, temându-se de cei din tăierea împrejur. Şi, împreună cu el, s-au făţărnicit şi ceilalţi iudei, încât şi

Barnaba a fost atras în făţărnicia lor. Dar când am văzut că ei nu calcă drept, după adevărul Evan-

gheliei, am zis lui Chefa, înaintea tuturor: Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca păgânii şi nu ca iudeii,

de ce sileşti pe păgâni să trăiască ca iudeii? (Galateni 2.11-14)

Iar un iudeu, cu numele Apollo, alexandrin de neam, bărbat iscusit la cuvânt, puternic fiind în Scripturi, a

sosit la Efes. Acesta era învăţat în calea Domnului şi, arzând cu duhul, grăia şi învăţa drept cele despre

Iisus, cunoscând numai botezul lui Ioan. Şi el a început să vorbească, fără sfială, în sinagogă. Auzindu-l,

Priscila şi Acvila l-au luat cu ei şi i-au arătat mai cu de-amănuntul calea lui Dumnezeu. Şi voind el să

treacă în Ahaia, l-au îndemnat fraţii şi au scris ucenicilor să-l primească. Şi sosind (în Corint), a ajutat

mult cu harul celor ce crezuseră; căci cu tărie şi în faţa tuturor, el înfrunta pe iudei, dovedind din

Scripturi că Iisus este Hristos. (Faptele Apostolilor 18.24-28)

Înţeleptul înfruntă soarta, prostul doar se plânge-ntruna. (Shota Rustaveli)

Nu înfrunta pe omul care se leapădă de păcat, adu-ţi aminte că toţi suntem vinovaţi.

(Ecclesiasticul 8.5)

O minte religioasă este o minte echilibrată, sănătoasă, activă; ea înfruntă fapte, nu idei. (Krishnamurti,

filosof indian)

Pe cel bătrân să nu-l înfrunţi, ci să-l îndemni ca pe un părinte; pe cei tineri, ca pe fraţi. Pe femeile bătrâ-

ne îndeamnă-le ca pe nişte mame, pe cele tinere ca pe surori, în toată curăţia. Pe văduve cinsteşte-

le, dar pe cele cu adevărat văduve. (I Timotei 5.1-3)

Şi de este cineva din voi lipsit de înţelepciune, să o ceară de la Dumnezeu, Cel ce dă tuturor fără deose-

bire şi fără înfruntare; şi i se va da. (Evrei 1.5)

Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi cei ce caută sufletul meu; să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce gân-

desc rău de mine. (Psalmi 34.4)

Şi va zice: "Numai în Domnul este dreptatea şi virtutea! Către Dânsul vor veni şi înfruntaţi vor fi cei ce

sunt întărâtaţi împotriva Lui. Întru Domnul se vor îndrepta şi va fi preaslăvită toată seminţia lui Israel!"

(Isaia 45.24, 25)

Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este şi ruşinea obrazului meu m-a acoperit, de către glasul ce-

lui ce ocărăşte şi cleveteşte, de către faţa vrăjmaşului şi prigonitorului. (Psalmi 43.17, 18)

Toate câte le-ai spus îi vor face pe oameni să tacă şi vei râde de ei, fără ca nimeni să te înfrunte?

(Iov 11.3)

Trăieşte ca un om curajos; iar dacă nu ai noroc, înfuntă-i loviturile cu o inimă curajoasă. (Cicero)

Un om poate înfrunta nespus de multe, câtă vreme se poate înfrunta pe el însuşi. (Axel Munthe)

A îngădui/ De aceea, cel căruia i se pare că stă neclintit să ia seama să nu cadă. Nu v-a cuprins ispită care să fi fost

peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult

decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda.

(I Corinteni 10.12, 13)

De ce Dumnezeu, care este dragoste, îngăduie suferinţa şi boala? 10.2

Diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie.

(Sfântul Isaac Sirul)

Doamne, Părintele şi Stăpânul vieţii mele, nu mă lăsa să mă ducă gura mea cum va vrea ea şi nu îngădui

să alunec din pricina ei! (Ecclesiasticul 23.1)

Dragostea însemnă a fi aspru cu tine, dar îngăduitor cu ceilalţi. (Sfântul Serghie de Radonej)

Dumnezeu îngăduie durerea şi suferinţa în timpul vieţii. 7.14

Dumnezeu nu ispiteşte, dar îngăduie ispita, fie pentru mântuirea sufletelor noastre, fie spre a ne da prilej

să dovedim tăria credinţei noastre şi astfel să avem dreptul la răsplătire, căci ispitele ce se întâmplă

drepţilor sunt pentru încercare şi au şi plată. (Sfântul Simeon al Tesalonicului)

E mai bine să fie ţinuţi în frâu copiii prin sentimentul ruşinii şi prin îngăduinţă decât prin frică. (Terenţiu)

Fii îngăduitor, căci toţi avem nevoie de iertare. (Seneca)

Fiţi îngăduitori cu neputinţele oamenilor. (Părintele Arsenie Boca)

În toate lucrurile tale fii tu stăpânul şi nu îngădui asupra cinstei tale nici o pată. (Ecclesiasticul 33.27)

În urma unei adevărate nevoi, monahului îi este îngăduit să bea vinul cu măsură (cumpătat), ca vinul să

lucreze în stomac, nu şi în cap. (Avva Xoie)

Îngăduirea suferinţei 10.2

Înţelegerea te face îngăduitor. (Doamna de Staël)

Mergând deci Iosif a vestit pe Faraon, zicând: "Tatăl meu şi fraţii mei, cu vitele lor mărunte şi mari şi cu

toate câte au, au venit din pământul Canaan şi iată sunt în ţinutul Goşen!" Luând apoi pe cinci dintre

fraţii săi, i-a înfăţişat lui Faraon. Iar Faraon a zis către fraţii lui Iosif: "Cu ce vă îndeletniciţi voi?" Şi ei

au răspuns lui Faraon: "Robii tăi sunt un neam de păstori de oi, din tată în fiu". Apoi au zis iarăşi către

Faraon: "Am venit să locuim în pământul acesta, căci nu se găseşte păşune pentru vitele robilor tăi,

pentru că în ţara Canaan e foamete mare. Îngăduie dar robilor tăi să se aşeze în ţinutul Goşen!"

(Facerea 47.1-4)

Modestia este singura strălucire pe care ne este îngăduit să o adăugăm gloriei. (Charles Pinot Duclos)

Muzica răscoleşte toate sentimentele; şi, ca şi după o furtună, sufletul, liniştindu-se, devine mai bun, mai

îngăduitor, mai nobil. (Vasile Conta)

Nevoile, îngăduite de Dumnezeu pentru binele nostru.. 5.18

Nici vrăjmaşul nu lucrează fără voia şi îngăduinţa lui Dumnezeu, ci doar atât cât ne este de folos. 2.3

Nu îngădui gurii tale să tragă spre păcat trupul tău şi înaintea trimisului lui Dumnezeu nu spune: "A fost

o rătăcire!" Pentru ce să Se mânie Dumnezeu de cuvântul tău şi să nimicească lucrul mâinilor tale?

(Ecclesiastul 5.5)

Nu îngădui un râs nesocotit şi nu suferi cuvântul obraznic; unul vine de la un prost, celălalt de la un

nebun. (Socrate)

Nu-ţi îngădui nici o minciună, căci din ea nu poate ieşi nimic bun. (Ecclesiasticul 7.14)

Numai în situaţii deosebit de grele, dar şi atunci numai cu învoirea lui Dumnezeu ca şi în cazul lui Iov, is-

pitele îngăduite de Dumnezeu pot depăşi cu puţin puterile noastre. Dar şi în astfel de cazuri pu-

terea binelui biruieşte până la urmă, chiar dacă fizic nu ar părea evident, ca în cazul martirilor.

(Părintele Teodor Bodogae)

Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le în-

găduie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau. (Marcu 6.56)

Şi socoteşti tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci şi tu, că tu vei scăpa

de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngăduinţei şi a îndelungii

Lui răbdări, neştiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? (Romani 2.3, 4)

Şi strigând ei şi aruncând hainele şi azvârlind pulbere în aer, comandantul a poruncit să-l ducă în fortărea-

ţă, spunând să-l ia la cercetare, cu biciul, ca să cunoască pentru care pricină strigau aşa împotriva lui.

Şi când l-au întins ca să-l biciuiască, Pavel a zis către sutaşul care era de faţă: Oare vă este îngăduit

să biciuiţi un cetăţean roman şi nejudecat? (Faptele Apostolilor 22.23-25)

Tot ce se întâmplă în lume nu vine de la Dumnezeu, dar nici nu se întâmplă fără ştirea Lui. Căci

Dumnezeu nu numai că nu împiedică puterile vrăjmaşe şi potrivnice în planurile lor, ci chiar le

îngăduie în anumite timpuri, faţă de anumite persoane. (Origen, despre Sfântul şi Dreptul Iov)

A îngriji/ A te îngriji de aranjatul părului şi de haine mai mult decât este necesar, este sau o faptă de om necugetat

sau o faptă de om ticălos. (Diogene din Sinope, citat de Sfântul Vasile cel Mare)

Atunci a grăit Isaac lui Avraam, tatăl său, şi a zis: "Tată!" Iar acesta a răspuns: "Ce este, fiul meu?" Zis-a

Isaac: "Iată, foc şi lemne avem; dar unde este oaia pentru jertfă?" Avraam însă a răspuns: "Fiul meu,

va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale!" Şi s-au dus mai departe amândoi împreună.

(Facerea 22.7, 8)

Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul meu; iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au

întărit mai mult decât mine şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept. (Psalmi 37.17, 18)

Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. 12.15, Matei 6.34

Omul nu este creat doar pentru a îngriji şi conduce lumea, ci şi pentru a o transfigura, pentru a o

transforma în lumină şi a o aduce ca ofrandă de mulţumire Creatorului. 6.3

Să învăţăm ce înseamnă să mergi la Liturghie pentru că vrei să te întâlneşti cu Hristos, nu să îi judeci pe cei

mai slabi ca tine şi să învăţăm ce înseamnă să te întorci în lume cu aceeaşi gingăşie cu care Dumnezeu

are grijă de ea. (Teologul Alexander Schmemann)

A înlătura/ Atunci se va socoti cineva că are pacea şi liniştea, când va înlătura gândurile deşarte. (Sfântul Ambrozie

al Mediolanului)

Ca să înlături mândria, trebuie să te rogi cu lacrimi, să nu dispreţuieşti pe nimeni şi să primeşti necazurile

cele fără de voie. (Sfântul Talasie Libianul)

Calomnia este o patimă ciudată; încercarea de a o înlătura o face să trăiască; indiferenţa o distruge în

mod inevitabil. (Thomas Paine)

Când se va elibera mintea, se va înlătura tot ce e la mijloc între ea şi Dumnezeu. (Sfântul Isaia Pustnicul)

Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură

mari neajunsuri. (Ecclesiastul 10.4)

E mai bine să taci din gură şi să-i laşi pe ceilalţi să creadă că eşti prost, decât să vorbeşti şi să înlături

orice îndoială. (Mark Twain)

El va înlătura moartea pe vecie! Şi Domnul Dumnezeu va şterge lacrimile de pe toate feţele şi ruşinea

poporului Său o va îndepărta de pe pământ, căci Domnul a grăit! (Isaia 25.8)

Înlăturarea pasiunilor este liniştea şi seninătatea sufletului, iar liniştea sufletului este izvorul cel mai pro-

ductiv de virtuţi. (Sfântul Vasile cel Mare)

Pentru că este cu neputinţă ca sângele de tauri şi de ţapi să înlăture păcatele. (Evrei 10.4)

Seriozitatea este în stare să înlăture pornirile spre obrăznicie, numai din privire. (Cuviosul Clement

Alexandrinul)

Şi orice preot stă şi slujeşte în fiecare zi şi aceleaşi jertfe aduce de multe ori, ca unele care niciodată nu

pot să înlăture păcatele. (Evrei 10.11)

Şi vreme de patruzeci de ani i-a hrănit în pustie. Şi nimicind şapte neamuri în ţara Canaanului, pământul

acela l-a dat lor spre moştenire. Şi după acestea, ca la patru sute cincizeci de ani, le-a dat judecători,

până la Samuel proorocul. Şi de acolo au cerut rege şi Dumnezeu le-a dat, timp de patruzeci de ani,

pe Saul, fiul lui Chiş, bărbat din seminţia lui Veniamin. Şi înlăturându-l, le-a ridicat rege pe David,

pentru care a zis, mărturisind: "Aflat-am pe David al lui Iesei, bărbat după inima Mea, care va face

toate voile Mele". (Faptele Apostolilor 13.18-22)

A înmulţi/ Că ai înmulţit mila Ta, Dumnezeule, iar fiii oamenilor în umbra aripilor Tale vor nădăjdui. (Psalmi 35.7)

Când îţi aduci aminte de Dumnezeu înmulteşte rugăciunea, ca atunci când Îl uiţi, Domnul să-Şi aducă

aminte de tine. (Sfântul Marcu Ascetul)

Darul cu care fiecare a fost înzestrat să-l aibă de la Dumnezeu, să-l înmulţească spre facerea de bine,

aducând folos multora, căci nimeni nu este neîmpărtăşit de bunătatea lui Dumnezeu.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de grâu, de vin şi de untdelemn ce

s-a înmulţit. (Psalmi 4.7)

Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea; mulţi zic sufletului meu:

"Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! " (Psalmi 3.1, 2)

Dumnezeu dă daruri şi unii chiar le multiplică…. Cred că sunt unul dintre ei! (Niccolò Paganini)

Gura ta a înmulţit răutate şi limba ta a împletit vicleşug. (Psalmi 49.20)

Îmbrăcatu-s-au păşunile cu oi şi văile vor înmulţi grâul; vor striga şi vor cânta. (Psalmi 64.14)

În biserică trebuie să stăm cu toată evlavia, pentru ca nu cumva să ne înmulţim păcatele, în loc să le

scădem. (Mitropolitul Filaret)

Înmulţirea binelui în viaţa noastră poate duce la stârpirea răului. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Înmulţirea pâinilor 2.2

Înmulţirea talanţilor 1.10

Înmulţitu-s-au mai mult decât perii capului meu cei ce mă urăsc pe mine în zadar. (Psalmi 68.5)

Înmulţitu-s-au slăbiciunile celor ce aleargă după alţi dumnezei. Nu voi lua parte la adunările lor cu jertfe

de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele. (Psalmi 15.4)

Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă. Vezi smerenia mea şi osteneala mea

şi-mi iartă toate păcatele mele. Vezi pe vrăjmaşii mei că s-au înmulţit şi cu ură nedreaptă m-au urât.

(Psalmi 24.18-20)

Prin dorinţele sale omul îşi înmulţeşte suferinţa. (Părintele Savatie Baştovoi)

A însoţi/ Apoi ei au ales o sută de inşi care s-o însoţească pe ea şi pe roaba ei şi să le conducă la cortul lui Olofern.

Şi s-a iscat un freamăt în tabără, căci vestea despre sosirea ei pătrunsese în corturi. şi au venit şi au în-

conjurat-o, fiindcă ea stătea afară în faţa cortului lui Olofern, până să-i dea de ştire despre ea. Şi ei se

minunau de frumuseţea ei uimitoare, şi pentru ea ei se minunau de fiii lui Israel şi ziceau unii către alţii:

"Cine poate să dispreţuiască un astfel de popor care are în el asemenea femei? Nu este cu cale să sca-

pe nici unul din ei, fiindcă dacă ar scăpa, ar putea să amăgească o lume întreagă!" (Iudita 10.17-19)

Cel care se atinge de smoală se va mânji şi cel care se însoţeşte cu cel trufaş asemenea lui va fi.

(Ecclesiasticul 13.1)

Cel ce se însoţeşte cu cei înţelepţi ajunge înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu cei nebuni se face rău.

(Solomon 13.20)

Creştini suntem şi un Dumnezeu avem Care este în ceruri, pe Acela Îl cinstim, iar idolilor nu jerfim. (Sfinţii

Mucenici Dionisie Areopagitul şi însoţitorii săi: Luchian episcopul; Rustic preotul şi Elefterie

diaconul. Pentru aceasta li s-au tăiat lor capetele.)

Dacă capacitatea de a gândi nu este însoţită de capacitatea de a acţiona, mintea superioară este torturată.

(Benedetto Croce)

Drumul spre pierzanie a fost întotdeauna însoţit de lipsa unui ideal. (Proverb englezesc)

Gloria însoţeşte virtutea asemenea unei umbre. (Cicero)

Nu vă înjugaţi la jug străin cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce îm-

părtăşire are lumina cu întunericul? (II Corinteni 6.14)

Oare se va însoţi lupul cu mielul? Aşa şi cel păcătos cu cel cuvios. (Ecclesiasticul 13.20)

Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele. Să nu abaţi inima mea spre

cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac fărădelege

nu mă voi însoţi cu aleşii lor. (Psalmi 140.3, 4)

Şi a dat Faraon poruncă oamenilor săi pentru Avram, ca să-l petreacă pe el şi pe femeia lui şi toate câte

avea şi pe Lot, care îl însoţea. (Facerea 12.19)

Şi intrând, le-a zis: De ce vă tulburaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme. Şi-L luau în râs. Iar El, sco-

ţându-i pe toţi afară, a luat cu Sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce îl însoţeau şi a intrat unde

era copila. Şi apucând pe copilă de mână, i-a grăit: