Platon este prietenul meu, Aristotel este prietenul meu, dar cel mai bun prieten al meu este adevărul.
(Isaac Newton)
Postul, bun păzitor al sufletului, întemeiere împreună lucrătoare a trupului. 2.9
Pot dărui creierilor mei altceva mai bun decât alcool. Băutura este pentru creier ceea ce este nisipul pentru
rulmenţii unei maşinării. (Thomas Alva Edison)
Pot trăi două luni de pe urma unui compliment bun. (Mark Twain)
Practica este cel mai bun profesor. (Publius Syrus)
Preferă să ai un nume bun decât bogăţie. Este greu de purtat o faimă rea şi este greu să scapi de ea. (Hesiod)
Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte şi prin ştiinţă se umplu cămările ei de tot
felul de avuţie scumpă şi plăcută. (Solomon 24.3, 4)
Profesorul mediocru spune. Profesorul bun explică şi demonstrează. Profesorul perfect inspiră.
(William George Ward)
Profesorul mediocru vorbeşte. Profesorul bun explică. Profesorul foarte bun demonstrează. Profesorul
eminent inspiră. (William Arthur Ward)
Punându-le înaintea fraţilor acestea, vei fi bun slujitor al lui Hristos Iisus, hrănindu-te cu cuvintele credinţei şi
ale bunei învăţături căreia ai urmat; iar de basmele cele lumeşti şi băbeşti, fereşte-te şi deprinde-te cu
dreapta credinţă. Căci deprinderea trupească la puţin foloseşte, dar dreapta credinţă spre toate este
de folos, având făgăduinţa vieţii de acum şi a celei ce va să vină. (I Timotei 4.6-8)
Rău este că generozitatea poate fi şi o bună afacere. (Ugo Ojetti)
Răzbunarea cea mai cruntă este când duşmanul tău e silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsul e rău. (Bogdan
Peticeicu Haşdeu)
Rugăciunea este folosirea cea mai autentică şi mai bună a intelectului. (Evagrie Ponticul)
Să fii bun şi blând la toate, după cum se poate. (Tudor Arghezi)
Sănătatea şi buna tărie este mai bună decât tot aurul, şi trupul sănătos şi eu putere, decât avuţia nenumărată.
Nu este mai bună avuţia decât sănătatea trupului şi nu este bucurie mai mare decât bucuria inimii.
(Ecclesiasticul 30.15, 16)
Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile grele să ţi se pară uşoare. (Grigore Moisil)
Seriozitatea o numim mai bună decât gluma şi veselia. (Aristotel)
Sfatul bun la timpul potrivit este o milostenie mai mare decât sumele de bani, pentru că este sfatul Cuvântului
spre folos pentru mântuire. (Patriarhul Daniel)
Simţul umorului face parte din arta de a conduce, de a te înţelege cu oamenii, de a duce lucrurile la bun sfârşit.
(Dwight David Eisenhower)
Smerenia este singura faptă bună care nu poate fi imitată de diavol. (Sfinţii Părinţi)
Speranţa este singurul bun comun tuturor oamenilor; cei care nu posedă nimic au totuşi speranţa. (Thales)
Sufletul care a ales cea mai bună vieţuire schimbă pământul cu cerul. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Suportă-ţi cu inimă bună necazul; atunci vei vedea singur pentru ce ţi-a fost trimis. (Mitropolitul Filaret)
Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru. (Nicolae Iorga)
Şi am zis: "Mai bună este înţelepciunea decât puterea; dar înţelepciunea celui sărac este urgisită, şi cuvintele
lui nu sunt luate în seamă". (Ecclesiastul 9.16)
Şi când a ajuns la Ierusalim, toţi s-au închinat lui Dumnezeu, iar după ce poporul s-a curăţit, a adus arderi de
tot, prinoasele lor de bună voie şi darurile lor. Şi Iudita a afierosit lui Dumnezeu ca dar, toate lucrurile
lui Olofern, câte i le dăduse poporul, precum şi perdeaua pe care ea o ridicase de la patul lui, a dat-o
ca afierosire pentru Domnul. (Baruh 16.18, 19)
Şi când nunul a gustat apa care se făcuse vin şi nu ştia de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa
ştiau, a chemat nunul pe mire, şi i-a zis: Orice om pune întâi vinul cel bun şi, când se ameţesc, pune
pe cel mai slab. Dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum. (Ioan 2.9, 10)
Şovăiala nu e bună în nimic, ci doar în mânie. (Publilius Syrus)
Ştim că cel mai bun lucru este cercetarea unită cu credinţa care, pe temelia credinţei, zideşte cunoaşterea
cea măreaţă a adevărului. (Cuviosul Clement Alezandrinul)
Timpul este cel mai bun profesor. Din păcate, el îşi omoară toţi elevii. (Hector Berlioz)
Trebuie să ne folosim de fiecare întâmplare din viaţa noastră pentru a dobândi răsplata cea bună a alegerii pe
care o facem. Este de neaparată trebuinţă să învăţăm cum să folosim fiecare din întâmplările care vin peste
noi, pentru ca printr-o bună vieţuire raţională să ajungem la viaţa veşnică. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Trebuie să nu pierdem din vedere nicio clipă ţelurile şi principiile esenţiale şi să ştim unde suntem şi unde vrem
să ajungem. Astfel ne vom menţine pe drumul cel bun al pozitivităţii. (Colin Turner)
Tu pe cei trei tineri în Babilon care de bună voie şi-au dat focului viaţa lor, ca să nu se închine celor deşarte,
răcorind cuptorul cel aprins, i-ai izbăvit, păzindu-le şi părul nevătămat, trimiţând para focului asupra tutu-
ror vrăjmaşilor; Tu pe Daniel, cel de învinuirile cele pline de pizmă, aruncat în groapă spre mâncare
leilor, nevătămat l-ai scos la lumină. (III Macabei 6.6, 7)
Ţine dreptarul cuvintelor sănătoase pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi cu iubirea ce este în Hristos
Iisus. Comoara cea bună ce ţi s-a încredinţat, păzeşte-o cu ajutorul Sfântului Duh, Care sălăşluieşte
întru noi. (II Timotei 1.13, 14)
Uitarea este cel mai bun medicament. (Proverb)
Uitarea este cel mai bun remediu pentru injurii. (Seneca)
Un cap bun şi o inimă bună sunt întotdeauna o formidabilă combinaţie. (Nelson Mandela)
Un nume bun este a doua moştenire. (Proveb american)
Un om bun poate face dintr-o zi întunecată o zi luminată. (Sfinţii Părinţi)
Un om de ştiinţă bun este o persoană cu ideii originale. Un inginer bun este o persoană care face un proiect
care funcţionează cu cât mai puţine idei originale posibil. (Freeman Dyson)
Un om deştept găseşte să înveţe ceva bun şi de la un prost. (Profesorul Oscar Kreindler)
Un om nu este mediocru când are bun simţ şi sentimente bune. (Joseph Joubert)
Un orator bun dar cu viaţă imorală este un pericol social. (Cicero)
Un politician bun este la fel de neconceput ca un hoţ cinstit. (Scriitorul american Henry Louis Mencken)
Un zâmbet sau o vorbă bună spusă unui bătrân este a-i dărui o zi mai mult de viaţă. (Vasile Conta)
Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă,
bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească, şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci
să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi
desăvârşit. (Romani 12.1, 2)
Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţa-
ţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e
bun şi povara Mea este uşoară. (Matei 11.28-30)
Viaţa în acţiune este cel mai bun învăţător. (Nicolae Iorga)
Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie
aruncată afară şi călcată în picioare de oameni. (Matei 5.13)
Vrei ca oamenii să gândească lucruri bune despre tine? Nu te lăuda. (Blaise Pascal)
Zis-a Avva Macarie: Prin cuvânt rău şi pe cei buni îi faci răi, iar prin cuvânt bun şi pe cei răi îi faci buni.
Zis-a Avva Sisoe: Orice fel de ispită va veni omului, să zică: Pentru păcatele mele s-a întâmplat aceasta. Iar
dacă vreun lucru bun se va întâmpla lui, să zică: Din mila lui Dumnezeu este aceasta.
Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de toate în
smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot ceasul să fii smerit,
şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai bun decât tine. Fără
smerenie nu e nicio nădejde în mântuire.
Bunăvoinţa după putere este bine plăcută lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)
Bunăvoinţa Domnului este în cei ce se tem de El şi în cei ce nădăjduiesc în mila Lui. (Psalmi 146.11)
Bunăvoinţa/ Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, întru bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău; cercetează-ne pe noi cu
mântuirea Ta, ca să vedem întru bunătăţi pe aleşii Tăi, să ne bucurăm de veselia poporului Tău şi
să ne lăudăm cu moştenirea Ta. (Psalmi 105.4, 5)
Căci dacă este bunăvoinţă, bine primit este darul, după cât are cineva, nu după cât nu are.
(II Corinteni 8.12)
Cel care slujeşte lui Dumnezeu, cu bunăvoinţă va fi primit şi rugăciunea lui până la nori va ajunge. Ru-
găciunea celui smerit va pătrunde norii şi nu se va mângâia până nu va ajunge acolo.
(Ecclesiasticul 35.17, 18)
Cine vrea, poate să se ridice de la pământ la cer. Nu are nevoie pentru aceasta decât de bunăvoinţă
şi de virtute. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Dragostea nu se arată cu sărutarea, ci cu bunăvoinţa. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Fraţilor, bunăvoinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu, pentru Israel, este spre mântuire.
(Romani 10.1)
Mila şi adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; atunci
vei afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. (Solomon 3.3, 4)
Să izgonim invidia din sufletul nostru, ca să atragem asupra noastră bunăvoinţa lui Dumnezeu.
(Sfântul Vasile cel Mare)
Unii, e drept, vestesc pe Hristos din pizmă şi din duh de ceartă, alţii însă din bunăvoinţă.
(Filipeni 1.15)
Buruienile/ Cei pe care adevărul şi înţelepciunea îi conduc în viaţă, pot aduna miere şi de buruieni.
(William Cowper)
Iar unul dintr-înşii, ieşind la câmp să adune verdeţuri, a găsit o buruiană sălbatică, agăţătoare, a cules din
ea roade o poală plină şi, venind, le-a aruncat în căldarea cu fiertură, fără să le cunoască. Apoi le-a
dat să mănânce. Dar îndată ce au început a mânca, au strigat: "Omul lui Dumnezeu, în căldare este
moarte!" şi n-au mai putut să mănânce. Iar el a zis: "Aduceţi făină!" Şi a presărat-o în căldare şi a
zis către Ghehazi: "Dă oamenilor să mănânce!" şi n-a mai rămas în căldare nimic vătămător.
(IV Regi 4.39-41)
Ironia nu ofileşte: ea arde numai buruienile. (Jules Renard)
Ispitele nu sunt lecuire pentru cel trufaş, că buruiană rea s-a înrădăcinat în inima lui.
(Ecclesiasticul 3.27)
Papura care creşte lângă apă şi lângă ţărmurile râului, mai înainte de toată buruiana se smulge.
(Ecclesiasticul 40.18)
Pe când încă este în floare şi nu este tăiat, el se usucă, mai înainte decât orice buruiană. (Iov 8.11)
Precum grădinarul, dacă nu pliveşte buruienile îneacă legumele, aşa şi mintea, dacă nu curăţeşte gân-
durile pierde cunoştinţa adevărului. (Sfântul Talasie Libianul)
Butoiul/ Butoaiele goale fac gălăgie multă. (Sofocle)
Când văd proştii locuind în cele mai strălucitoare palate, înţeleg de ce Diogene locuia într-un butoi.
(Traian Demetrescu)
Diogene a fost întrebat: Ce-ai să faci dacă ţi se sparge butoiul în care trăieşti? Nu mă frământă, răs-
punse filosoful. Locul pe care îl ocup eu nu se poate sparge. (Diogene din Sinope)
Buzele care spun adevărul vor dăinui totdeauna, iar limba grăitoare de minciună numai pentru o clipă.
(Solomon 12.19)
Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni. (Ecclesiasticul 21.27)
Buzele celui drept călăuzesc pe mulţi oameni, iar cei nebuni mor din pricină că nu sunt pricepuţi. (Solomon 10.21)
Buzele/ Cel ce voieşte să iubească viaţa şi să vadă zile bune să-şi oprească limba de la rău şi buzele sale să nu
grăiască vicleşug. (I Petru 3.10)
Cine îşi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul său; cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui.
(Solomon 13.3)
Cum lacrima iese din ochi, astfel iese gândirea pe buze. (Mihai Eminescu)
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile
de tot nu le vei binevoi. (Psalmi 50.16, 17)
Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineaţă. Însetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a
după Tine trupul meu, în pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă. Aşa în locul cel sfânt m-am arătat Ţie,
ca să văd puterea Ta şi slava Ta. Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele mele Te vor lăuda. Aşa
Te voi binecuvânta în viaţa mea şi în numele Tău voi ridica mâinile mele. Ca de seu şi de grăsime să se
sature sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea. (Psalmi 62.1-6)
Greşalele drepţilor sunt împrejurul buzelor, iar ale păcătoşilor izvorăsc din tot trupul. Pentru aceea cântă
David: “Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele, şi: zis-am,
păzi-voi căile Tale, ca să nu greşesc cu limba mea!” (Sfântul Epifanie, episcopul Ciprului)
În gura celui nebun este varga mândriei lui; buzele pe cei înţelepţi îi păzesc. (Solomon 14..3)
Închide uşa chiliei tale oamenilor, uşa buzelor tale cuvintelor, şi uşa gândurilor tale duhurilor necurate. 3.1
Înmulţitu-s-au slăbiciunile celor ce aleargă după alţi dumnezei. Nu voi lua parte la adunările lor cu jertfe
de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele. (Psalmi 15.4)
Întărâtarea ta împotriva Mea, trufia ta au ajuns până la urechile Mele. De aceea voi pune belciug în nările
tale şi frâul Meu buzelor tale şi te voi întoarce pe calea pe care ai venit! (Isaia 37.29)
Lucrul să fie în mâini şi rugăciunea pe buze. 4.2
Mântuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuţinat adevărul de la fiii oamenilor. Deşertăciuni a
grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă şi în inimă rele au grăit. Pierde-va Domnul toate
buzele cele viclene şi limba cea plină de mândrie. (Psalmi 11.1-3)
Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor.
(Romani 3.13)
Nu te făţărnici înaintea oamenilor, şi buzelor tale ia aminte. Nu te înălţa, ca să nu cazi şi să aduci necinste
sufletului tău. (Ecclesiasticul 1.28)
Nu te lăuda cu ziua de mâine, că nu ştii la ce poate da naştere. Să te laude altul şi nu gura ta, un străin şi nu
buzele tale. (Solomon 27.1, 2)
Nu te uita la femeia linguşitoare, căci buzele celei străine picură miere şi cerul gurii sale e mai alunecător
decât untdelemnul, dar la sfârşit ea este mai amară decât pelinul, mai tăioasă decât o sabie cu două
ascuţişuri. (Solomon 5.3)
Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea; toiagul este pentru spatele celui lipsit de chibzuinţă.
(Solomon 10.13)
Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene şi limba cea plină de mândrie. (Psalmi 11.3)
"Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lor este departe de Mine. Şi zadarnic Mă cinstesc ei,
învăţând învăţături ce sunt porunci ale oamenilor". (Matei 15.8, 9)
Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele. Să nu abaţi inima mea spre
cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac fărădelege
nu mă voi însoţi cu aleşii lor. (Psalmi 140.3, 4)
Treptele rugăciunii (rugăciunea cu buzele, cu gândul, cu mintea coborâtă în inimă). 3.1
Calea către Paradis are doar lărgimea unei persoane şi înăţimea unei cruci (Vladimir Ghika)
Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înţelept ascultă de sfat. (Solomon 12.15)
Calea drepţilor e ca zarea dimineţii ce se măreşte mereu până se face ziua mare; iar calea celor fără de lege e ca
întunericul şi ei nici nu bănuiesc de ce se pot împiedica. (Solomon 4.18, 19)
Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate. (Sfântul Isaac Sirul)
Calea păcătoşilor este netezită cu pietre, la sfârşitul ei este groapa iadului. (Ecclesiasticul 21.11)
Calea providenţei (+) şi calea judecăţii (-) 7.14
Calea smereniei este pavată cu pietrele răbdării. (Părintele Dumitru Păduraru)
Calea/ A poseda un mare intelect nu este o cale spre fericire. (Stephen Fry)
A rezolva o problemă înseamnă a găsi o cale de a ocoli un obstacol. (George Polya)
Astfel, pe una o vezi alergând de ici colo şi totdeuna uitând de sine, pe alta o vezi sobră, reţinută şi prudentă
în exercitarea adversităţii sale. În sfârşit, soarta fericită, prin mângâierile ei abate şi pe cei slabi din calea
adevăratului bine, cea nefericită adesea târăşte cu sila la adevăratele bunuri pe cei rătăciţi.
(Betius, scriitor bisericesc)
Aşadar noi am rătăcit de la calea adevărului şi lumina dreptăţii n-a strălucit pentru noi şi nouă soarele nu
ne-a răsărit. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 5.6)
Boala poate fi un prilej de asceză, de apropiere de Dumnezeu. Este o transformare, o transfigurare chiar
a urmării păcatului, care este boala, într-un instrument de curăţire de patimi şi de înţelegere a lui Dum-
nezeu. Răbdarea şi încrederea în Dumnezeu pot fi calea către unirea cu Acesta. (Amma Sincletica)
Că lesne este înaintea Domnului, în ziua sfârşitului, să dea omului după căile lui. (Ecclesiasticul 11.28)
Când căile omului sunt plăcute înaintea Domnului, chiar şi pe vrăjmaşii lui îi sileşte la pace. (Solomon 16.7)
Când te afli în lărgime să nu te bucuri şi când te afli în necazuri să nu te întristezi şi să nu le socoteşti pe aces-
tea ca străine de calea lui Dumnezeu, căci pe calea Lui se umblă din veac şi din neam în neam, prin
cruce şi moarte. (Sfântul Isaac Sirul)
Cea mai lungă cale este calea de la minte la inimă. (Părintele Arsenie Boca)
Ceea ce urăşti tu însuţi, aceea nimănui să nu faci. Vin până la îmbătare să nu bei şi beţia să nu călătorească
cu tine pe cale! (Tobit 4.15)
Cei care au ajuns la această treaptă a posului (a patra), pot stăpâni cu uşurinţă trupul şi gândurile, şi pot
spori mult pe calea rugăciunii. 11.11
Cel ce rătăceşte pe cei drepţi pe o cale rea va cădea în groapa (pe care a săpat-o); cei fără prihană vor fi
fericiţi. (Solomon 28.10)
Cel ce umblă întru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.
(Solomon 14.2)
Cuvintele noastre sunt cărările faptelor noastre. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Da, avem mulţi savanţi şi oameni de ştiinţă, dar atât de ignoranţi în realităţile divine; avem o mulţime de filo-
sofi, dar atât de puţini oameni ai lui Dumnezeu, pentru care Hristos este totul şi care pot să arate
semenilor drumul drept spre mântuire. (Sadhu Sundar Singh, un vestit hindus convertit
la creştinism în secolul trecut)
De aceea vă voi judeca pe voi din casa lui Israel, pe fiecare după căile sale, zice Domnul Dumnezeu: pocăiţi-
vă şi vă întoarceţi de la toate nelegiuirile voastre, ca necredinţa să nu vă fie piedică. (Iezechiel 18.30)
Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea Ta din pricina duşmanilor mei! Îndreptează înaintea mea calea Ta.
(Psalmi 5.8)
El a zis: Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie: "Îndreptaţi calea Domnului", precum a zis Isaia proorocul.
(Ioan 1.23)
Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. (Ioan 14.6)
Evangheliile sunt calea tămăduirii de orice boală, luptă împotriva amintirilor prin cultivarea virtuţilor.
(Cuviosul Talasie)
Fie găsim o cale, fie ne facem una. (Hannibal)
Fiecare om trebuie să-şi inventeze propriul drum. (Jean-Paul Sartre)
Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le urăsc eu.
(Solomon 8.13)
Frica ta de Dumnezeu nu-ţi dă încredere şi desăvârşirea căilor tale nu-ţi dă nădejde? (Iov 4.6)
Iar eu, întru mulţimea milei Tale, voi intra în casa Ta, închina-mă-voi spre sfânt locaşul Tău, întru frica Ta.
Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea Ta din pricina duşmanilor mei! Îndreptează înaintea
mea calea Ta. (Psalmi 5.7, 8)
Iar Saul - care se numeşte şi Pavel - plin fiind de Duh Sfânt, a privit ţintă la el, şi a zis: O, tu cel plin de toată
viclenia şi de toată înşelăciunea, fiule al diavolului, vrăjmaşule a toată dreptatea, nu vei înceta de a
strâmba căile Domnului cele drepte? Şi acum, iată mâna Domnului este asupra ta şi vei fi orb, ne-
văzând soarele până la o vreme. Şi îndată a căzut peste el pâclă şi întuneric şi, dibuind împrejur,
căuta cine să-l ducă de mână. (Faptele Apostolilor 13.9-11)
Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. (Ioan 14.6)
Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care
o află. Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află.
Dostları ilə paylaş: |