Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Romani 11.13, 14)

Căutaţi dragostea. Râvniţi însă cele duhovniceşti, dar mai ales ca să proorociţi. (I Corinteni 14.1)

Dorinţa săracilor a auzit-o Domnul; la râvna inimii lor a luat aminte urechea Ta. (Psalmi 9.37)

Iar ei, auzind, slăveau pe Dumnezeu, şi i-au zis: Vezi frate, câte mii de iudei au crezut şi toţi sunt

plini de râvnă pentru lege. (Faptele Apostolilor 21.30)

Iar Ilie a zis: "Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit

legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând

numai eu singur, dar caută să ia şi sufletul meu!" A zis Domnul: "Ieşi şi stai pe munte înaintea

feţei Domnului! Că iată Domnul va trece; şi înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica

munţii şi va sfărâma stâncile, dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi cutremur, dar

Domnul nu va fi în cutremur; după cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după

foc va fi adiere de vânt lin şi acolo va fi Domnul". (III Regi 19.10-12)

Mânia, râvna şi tulburarea, zbuciumul şi frica morţii, pizma şi cearta nu cruţă pe nimeni; şi în vre-

mea odihnei, întru aşternut, somnul nopţii gândul lui îl împovărează. (Ecclesiasticul 40.6)

Nu râvni la cei ce viclenesc, nici nu urma pe cei ce fac fărădelegea. Căci ca iarba curând se vor

usca şi ca verdeaţa ierbii degrab se vor trece. (Psalmi 36.1, 2)

Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul, căci dacă o

vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde. (Solomon 2.17)

Şi cine vă va face vouă rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine? (I Petru 3.13)

Şi s-a sculat proorocul Ilie ca focul şi cuvântul lui ca făclia ardea. El a adus peste ei foamete şi cu

râvna sa i-a împuţinat. Cu cuvântul Domnului a oprit cerul şi de trei ori a pogorât foc. Cât te-ai

mărit, Ilie, întru minunile tale! Şi cine este asemenea ţie, ca să se laude? (Ecclesiasticul 48.1-4)

Toţi au nevoie de Tine, chiar cei ce nu ştiu. Cei ce nu ştiu, mai amarnic decât cei ce ştiu. Flămândul

îşi închipuie că umblă după pâine, dar îi este foame de Tine. Însetatul crede că vrea să bea apă,

dar îi este sete de Tine. Bolnavul se mângâie că râvneşte sănătate, dar boala lui nu-i dă nicio

şansă. În momentul în care Îl găsesc pe Hristos, toate îşi găsesc rezolvare. (Giovanni Papini)

Vieţile sfinţilor ne sunt puse înainte, ca să râvnim virtutea lor şi să imităm faptele lor mari.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Râzi cu cei care râd şi plângi cu cei care plâng, căci ăsta-i semnul curăţiei. (Sfântul Isaac Sirul)

Recunoştinţa 7.16

Recunoştinţa e o stare de smerenie. (Sfinţii Părinţi)

Recunoştinţa este memoria inimii. (Honoré de Balzac)

Recunoştinţa este o virtute a sufletelor nobile. (Esop)

Recunoştinţa i-a adus vindecarea sufletească, adevărata minune. (Vindecarea celor zece leproşi) 7.16

Recunoştinţa/ Când cineva ne dovedeşte recunoştinţa el ne dăruieşte mai mult decât i-am dat.

(Vladimir Ghika)

Două categorii de oameni se vor mântui: cei care păcătuiesc şi sunt suficient de puternici încât

să se căiască şi cei care sunt prea slabi să se căiască cu adevărat, dar sunt pregătiţi cu răb-

dare, smerenie şi recunoştinţă să îndure toată povara consecinţelor păcatelor lor. În smere-

nia lor, Dumnezeu îi va primi şi pe aceştia. (Părintele Ambrozie de la Optina, unul dintre

ultimii stareţi ruşi de dinainte de venirea comunismului)

Dumnezeu ţi-a dăruit 86.400 de secunde astăzi. Ai folosit vreuna pentru a spune “Mulţu-

mesc?”. (William George Ward)

Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a

căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Şi

răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit să

se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt neam? Şi i-a

zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit. (Luca 17.15-19)

În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spi-

rit de nemulţumire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creato-

rul şi Mântuitorul lumii, ne oferă pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune

smerită şi fierbinte. Din păcate, omul secularizat a pierdut pacea şi bucuria sufletului, toc-

mai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca respiraţie a sufletului în prezenţa harică a iu-

birii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)

Înainte de a ne ridica de la rugăciune să înălţăm imnuri, asezând-o înaintea

Stăpânului a toate. (Origen)

Între mândrie sau vanitate, pe de o parte, şi smerenie, despre care nici tu nici eu nu ştiu nimic,

deci nu te pot învăţa, se află un adăpost la jumătatea drumului. Acest loc, situat la jumăta-

tea drumului dintre mândrie şi smerenie, poartă numele de recunoştinţă. (Episcopul

ortodox Antonie Blum din Londra)

Marea asceză înseamnă a răbda bolile şi a aduce cântări de mulţumire lui Dumnezeu.

(Amma Sincletica)

Nebunul va zice: N-am nici un prieten şi faptele mele cele bune nu primesc nici o

recunoştinţă. (Ecclesiasticul 20.16)

Omul nu este creat doar pentru a îngriji şi conduce lumea, ci şi pentru a o transfigura, pentru

a o transforma în lumină şi a o aduce ca ofrandă de mulţumire Creatorului. 6.3

Pace în suflet nu poate avea omul care este veşnic nemulţumit de cele ce i se întâmplă în via-

ţă, ci numai acela care cu recunoştinţă mulţumeşte lui Dumnezeu pentru toate.

(Nicolae Cabasila)

Să-i mulţumeşti făcliei pentru lumina sa, dar nici pe cel din umbră ce-o ţine nu-l uita.

(Rabindranath Tagore)

Şi pentru boală mulţumiţi Domnului. 10.2

Zis-a Avva Petru: Nu se cade să ne înălţăm când Domnul va face ceva prin noi, ci mai degra-

bă să mulţumim că ne-am învrednicit să fim chemaţi de Dumnezeu.

Renunţarea la voia proprie. 5.1

Respectul/ A nu-ţi respecta duşmanul înseamnă a pierde o şansă de a-l învinge. (Lucian Blaga)

Ca să fii respectat, începe prin a te respecta. (Tudor Arghezi)

Cu cât creşti şi devii mai mare şi mai important prin creaţiile tale, cu atât îi priveşti cu mai mult

respect şi cu mai mare smerenie pe creatorii dinaintea ta. La vârsta voastră (a studenţilor

cărora le vorbea), ziceam: Eu. Eu eram cel mai mare. Când am împlinit vârsta de 25 de

ani, am început să zic: Eu şi Mozart. Astăzi, pot să spun doar: Mozart.

(Charles François Gounod)

Cum să respecţi valorile naţionale dacă nu le cunoşti? (Nicolae Manolescu)

Dacă cezarul, sau împăratul am zice noi, te-ar înrudi cu el, şi te-ar ridica în rang, cine nu s-ar

teme atunci de persoana ta? Iar acum, când ai devenit fiul lui Dumnezeu, nu ai respect faţă

de tine şi înalta ta valoare, călcând-o în picioare prin nesăbuitele tale îndemnuri dobitoceşti

şi prin atracţiile păcătoase? (Epictet)

Dezvaţă-te să respecţi faţada, până n-ai văzut interiorul. (Tudor Arghezi)

Fără voinţa omului, Dumnezeu nu face nimic, din respect faţă de liberul arbitru. (Sfântul

Macarie Egipteanul)

Oare nu i-a făcut El ca să fie o singură făptură cu trup şi suflet? Şi această făptură întrunită ce

năzuieşte ea? Urmaşi de la Dumnezeu! Păstraţi-vă deci viaţa voastră; iar tu nu fi viclean eu

femeia tinereţilor tale. Căci Eu urăsc alungarea femeii", zice Domnul Dumnezeul lui Israel,

"şi ca cineva să întindă nedreptatea pe veşmântul său", zice Domnul Savaot. "Deci aveţi

respect pentru viaţa voastră, şi nu mai săvârşiţi această viclenie! (Maleahi 2.15, 16)

Rugăciunea corectă nu este deci rugăciunea de cerere, ci rugăciunea de recunoştinţă.

(Neale Donald Walsch)

Tăcerea femeilor le aduce respect. (Sofocle)

Toate popoarele civilizate au respectat femeia. (Jean-Jacques Rousseau)

Rezistenţa/ Binele poate rezista înfrângerilor. Răul nu. (Rabindranath Tagore)

Curajul este rezistenţa în faţa fricii, meşteşugul de a domina frica, şi nu absenţa fricii.

(Mark Twain)

Ispitelor şi primejdiilor morale nu li se rezistă cu cunoştinte şi cu teorii ştiinţifice, ci li se rezistă

cu curajul credinţei. 9.23

Înţelepciunea ne ajută să rezistăm, pasiunile ne ajută să trăim. (Nicolas Chamfort)

Nimic nu rezistă voinţei omului care ştie adevărul şi vrea binele. (Eliphas Levi)

Nu-i forţă să reziste în faţa iscusinţei. (Phaedrus)

Răul nu poate rezista într-un monolog. El urmăreşte întotdeauna un dialog. (Maica Gavrilia

Papaiannis)

Sunt oameni care execută munci foarte grele, dar care nu pot să reziste unei ispite. 9.23

Rugăciune şi credinţă. 9.3

Rugăciune, credinţă, smerenie. 3.5

Savanţii serioşi sunt profund religioşi. (Albert Einstein)

Să fim o mică reflexie a unei mari lumini. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Să fugim de desfătare, de beţia pricinitoare de mult râs şi maică a desfrânării. 2.9

Să îndurăm suferinţele, căci nimeni nu se încununează dacă n-a fost rănit în luptă şi n-a fost acoperit de

praf. (Sfântul Vasile cel Mare)

Să ne arătăm mâncând pentru a trăi, nu trăind pentru a mânca. 5.10

Să nu ascundem credinţa! 12.7

Să nu îndepărtăm mintea de la Dumnezeu. 8.15

Să nu ne socotim mai mici pentru că nu facem minuni. N-am avea niciun câştig de-am face minuni, după

cum nu pierdem nimic dacă nu facem, dacă ducem o viaţă virtuoasă. Dacă facem minuni, noi suntem

datornicii lui Dumnezeu. Dacă însă ducem o viaţă virtuoasă, plină de fapte bune, atunci Dumnezeu ne

este dator. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Să văd lucrurile prin Dumnezeu. 11.6

Săpaţi adânc! (Mitropolitul Hristodoulos)

Sărăcia nu-i răpeşte nimănui nobleţea, însă bogăţia da. (Boccaccio)

Săvârşirea la timp a faptelor bune constituie cel mai mare bine al vieţii omeneşti. Este cu adevărat singurul

bine, bucurie neîntreruptă pe care ţi-o dau faptele bune. Căci împlinirea poruncilor bucură

întru nădejde pe făcătorul faptelor bune. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Sârguinţa/ Căci întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău; iar întris-

tarea lumii aduce moarte. Că iată, însăşi aceasta, că v-aţi întristat după Dumnezeu, câtă

sârguinţă v-a adus, ba încă şi dezvinovăţire şi mâhnire şi teamă şi dorinţă şi râvnă şi ispă-

şire! Întru totul aţi dovedit că voi înşivă sunteţi curaţi în acest lucru. (II Corinteni 7.10, 11)

Cel care a primit de la Dumnezeu darul cuvântului şi al învăţăturii, spre a fi de folos semenilor

săi, dar nu se foloseşte de el, pierde darul; şi dimpotrivă, cel ce se sârguieşte să fie de

folos semenilor cu darul acesta, capătă şi mai mult dar, după cum celălalt pierde şi ce a

primit. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dacă avem slujbă, să stăruim în slujbă; dacă unul învaţă, să se sârguiască în învăţătură; Dacă

îndeamnă, să fie la îndemnare; dacă împarte altora, să împartă cu firească nevinovăţie;

dacă stă în frunte, să fie cu tragere de inimă; dacă miluieşte, să miluiască cu voie bună!

(Romani 12.7, 8)

De ai primit a fi creştin, sârguieşte-te să te faci asemenea cu Dumnezeu, îmbracă-te în Hristos.

(Sfântul Vasile cel Mare)

De nu se va ţine cineva pe sine cu sârguinţă în frica Domnului, curând se va nărui casa lui.

(Ecclesiasticul 27.3)

Eram tatăl celor neputincioşi şi cercetam cu sârguinţă pricinile care îmi erau necunoscute.

(Iov 29.16)

Este necesară multă atenţie şi multă sârguinţă pentru a alunga gândurile pe care ni le trimite

vicleanul pentru a ne fura de la rugăciune. 2.13

Eu pe câţi îi iubesc îi mustru şi îi pedepsesc; sârguieşte dar şi te pocăieşte. Iată, stau la uşă şi

bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu

Mine. Celui ce biruieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu, precum şi Eu am biruit

şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui. Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice

Bisericilor. (Apocalipsa 3.19-22)

La sârguinţă, nu pregetaţi; cu duhul fiţi fierbinţi; Domnului slujiţi. Bucuraţi-vă în nădejde; în

suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi. (Romani 12.11)

Nu cu poruncă o spun, ci încercând şi curăţia dragostei voastre, prin sârguinţa altora.

(II Corinteni 8.8)

Pentru aceea, iubiţilor, aşteptând acestea, sârguiţi-vă să fiţi aflaţi de El în pace, fără prihană

şi fără vină. (II Petru 3.14)

Sârguiţi-vă, dar, să vă adunaţi mai des pentru Euharistia lui Dumnezeu şi spre slava Lui. Când

vă adunaţi des sunt nimicite puterile satanei, iar prin unirea credinţei voastre se risipeşte

prăpădul lui. (Sfântul Ignatie Teoforul)

Scara desăvârşirii. 3.3

Secretul vieţii duhovniceşti este să faci toate la timpul lor şi după măsurile cuvenite. (Evagrie Ponticul)

Seriozitatea este în stare să înlăture pornirile spre obrăznicie, numai din privire. (Cuviosul Clement

Alexandrinul)

Seriozitatea este singurul refugiu al celui cu o inteligenţă redusă. (Oscar Wilde)

Seriozitatea este singurul refugiu al celui superficial. (Oscar Wilde)

Seriozitatea o numim mai bună decât gluma şi veselia. (Aristotel)

Seriozitatea/ Ai fete? Veghează la curăţia lor Şi să le arăţi o faţă serioasă. Mărită-ţi fata şi mare lucru vei

face, dar dă-o după un bărbat înţelept. (Ecclesiasticul 7.25, 26)

În Biblie sunt scrise multe, dar nimeni nu le ia în serios. (Harriet Beecher Stowe)

Divinitatea nu glumeşte! Universul nu a fost creat în glumă, ci cu mare seriozitate de către o

Putere care este fără măsură de tainică, sfântă şi primitoare. (Annie Dillard)

Savanţii serioşi sunt profund religioşi. (Albert Einstein)

Sfinţenia este excluderea şi părăsirea răutăţii şi a păcatului. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Sfinţenia este împlinirea umanului. (Nichifor Crainic)

Sfinţenia nu are formule sau, pentru a spune mai bine, ea le are pe toate. (Scriitorul francez

Georges Bernanos)

Sfinţenia vine din dragoste. Toţi cei care cred şi iubesc pe Dumnezeu cu adevărat, sunt sfinţi.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Sfinţenia/ A nu dori şi aştepta nimic pentru sine şi a avea o profundă înţelegere faţă de ceilalţi reprezintă o

autentică sfinţenie. (Ivan Turgheniev)

Arta este mai presus de orice, o revelaţie, o binecuvântare şi o sfinţire a vieţii omeneşti.

(Michelangelo)

Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că am umblat în lume, şi mai ales la

voi, în sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască, nu în înţelepciune trupească, ci în harul lui

Dumnezeu. (II Corinteni 1.12)

Cântaţi Domnului cei cuvioşi ai Lui şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui. (Psalmi 29.4)

Ceea ce are preţ înainte lui Dumnezeu este frumuseţea sfinţeniei, un duh blând şi liniştit.

(Ellen G. White)

Civilizaţia cucereşte, Biserica sfinţeşte. (Părintele Arsenie Papacioc)

Culmea umanului rămâne sfântul, geniul. (Nichifor Cainic)

De asemenea şi Duhul vine în ajutor slăbiciunii noastre, căci noi nu ştim să ne rugăm cum trebuie,

ci Însuşi Duhul Se roagă pentru noi cu suspine negrăite. Iar Cel ce cercetează inimile ştie care

este dorinţa Duhului, căci după Dumnezeu El Se roagă pentru sfinţi. (Romani 8.26, 27)

Din confruntările cu crucea apar atâtea comportamente ce indică o spiritualitate tulbure, de-a

dreptul nesănătosă. Se poate crede că omul este obligat, pentru a atinge sfinţenia, să aleagă

în viaţă calea cea mai marcată de cruce. Se poate crede că putem să fim mai dom al lui Hris-

tos căutând suferinţa, dar astfel cădem în orgoliu spiritual. (Teologul catolic Marko Rupnik)

Divinitatea nu glumeşte! Universul nu a fost creat în glumă, ci cu mare seriozitate de către o

Putere care este fără măsură de tainică, sfântă şi primitoare. (Annie Dillard)

Doamne, cine este asemenea Ţie între dumnezei? Cine este asemenea Ţie preaslăvit în sfinţe-

nie, Minunat întru slavă Şi făcător de minuni? Întins-ai dreapta Ta Şi i-a înghiţit pământul!

Călăuzit-ai cu mila Ta acest popor şi l-ai izbăvit; Tu îl povăţuieşti cu puterea Ta, Spre

locaşul sfinţeniei Tale. [Ieşirea 15.11(10) – 13(12)]

Dumnezeu a creat lumea din nimic. Minunat, vei spune. Fii sigur că e aşa, dar face lucruri şi mai

minunate: face sfinţi din păcătoşi. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Iubirea adevărată impune, ca şi monahismul, asceză şi sfinţenie. (Paul Evdokimov)

Îi cinstim pe sfinţi, imitându-i. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

În anul morţii regelui Ozia, am văzut pe Domnul stând pe un scaun înalt şi măreţ şi poalele haine-

lor Lui umpleau templul. Serafimi stăteau înaintea Lui, fiecare având câte şase aripi: cu două îşi

acopereau feţele, cu două picioarele, iar cu două zburau şi strigau unul către altul, zicând:

"Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui!" Din pricina a-

cestor strigăte, porţile se zguduiau din ţâţânele lor, iar templul s-a umplut de fum. (Isaia 6.1-4)

Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte. Am spus prietenie?

E totuşi un cuvânt destul de slab, mai potrivit ar fi termenul unire duhovnicească cu Dumne-

zeu, asemenea legăturii dintre soţ şi soţie. La o aşa unire sunt chemaţi toţi oamenii, fiindcă aşa

cum zice Scriptura, suntem neam sfânt, neamul lui Dumnezeu şi al Celui Preaînalt prin harul Lui.

Dacă nu voim să pierdem acest dar, trebuie să-l păzim prin sfinţenia vieţii noastre. (Seneca)

Nenorocirile scot la iveală oameni mari şi sfinţi, aşa cum războiul îi naşte pe eroi. (Mitropolitul

Filaret)

O dată m-am jurat pe sfinţenia Mea: Oare, voi minţi pe David? Seminţia lui în veac va rămâne

şi scaunul lui ca soarele înaintea Mea şi ca luna întocmită în veac şi martor credincios în cer.

(Psalmi 88.35, 36)

Omul mândru nu atrage pe nimeni. Şi dacă atrage pe cineva, acela se va îndepărta repede! Legă-

tura duhovnicească este indisolubilă numai atunci când există suflet de copil, nevinovăţie şi

sfinţenie. (Părintele Amfilohie Makris din Patmos)

Părintele duhovnicesc nu este decât un om, pe care Dumnezeu ţi-l dăruieşte pentru

sfinţenia ta. 9.22

Păzeşte ziua odihnei, ca să o ţii cu sfinţenie, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.

(Deutoronomul 5.12)

Poate că definiţia eroismului şi a sfinţeniei nu este decât aceasta: să faci imposibilul posibil.

(Părintele Nicolae Steinhardt)

Sacralitatea şi sfinţenia vieţii umane. 5.17

Să-I slujim în sfinţenie şi în dreptate, înaintea feţei Sale, în toate zilele vieţii noastre. (Luca 1.75)

Semnul sfinţeniei este inima compătimitoare. (Sfântul Isaac Sirul)

Sfânt este acela care s-a curăţit lăuntric cu desăvârşire. (Sfântul Macarie Egipteanul)

Sfânt este ceva ce întrece în sfinţenie orice necurăţie. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Şi sfinţii cad, numai că ei se ridică repede. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău; (Matei 6.9)

Simplitatea este cel mai dificil lucru de asigurat în lume, este ultima limită a experienţei şi ultimul efort al

geniului. (George Sand)

Simplitatea este în sine o complexitate – şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi înţelegi valoarea.

(Constantin Brâncuşi)

Simplitatea în artă este în general o complexitate rezolvată. (Constantin Brâncuşi)

Simplitatea spiritului este lucrul cel mai mare şi mai greu de dobândit; pentru a fi simplu trebuie să fi trecut

prin mari experienţe. (Krishnamurti, filosof indian)

Simplitatea/ Am o concepţie simplă despre viaţă: ţine-ţi ochii deschişi şi mergi înainte. (Laurence Olivier)

Am văzut oameni simpli smerindu-se cu fapta şi s-au făcut mai înţelepţi decât înţelepţii.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Binele nu este o simplă calitate etică sau aptitudine morală, ci un reflex al harului, o “rază ară-

tătoare de Dumnezeu”, o lucrare îndumnezeitoare care vine în om din Binele ultim,

suprem, care este Dumnezeu. (Calist Catafygiotul)

Care este prima datorie a omului? Răspunsul este simplu: să fie el însuşi. (Henrik Ibsen)

Cea mai subtilă viclenie este să te porţi simplu şi firesc. (Dostoievski)

Cel iscusit vede nenorocirea şi se ascunde, cei simpli trec mai departe şi suferă.

(Solomon 22.3)

Copilul învaţă fără strădanie prin simpla imitaţie, ca şi cum ar primi învăţătura prin porii pielei.

(Samuel Smiles)

Creativitatea înseamnă pur şi simplu conectarea unor lucruri. (Steve Jobs)

Dacă eşti iubitor de învăţătură, fă-te iubitor şi de osteneală. Căci simpla cunoştinţă îngâmfă

pe om. (Sfântul Marcu Ascetul)

Deşi sunt simplu şi smerit, pentru credinţa şi mărturisirea lui Hristos sunt mai presus şi mai pu-

ternic decât împăraţii lumii. (Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Ancirei. A fost

chinuit cumplit şi decapitat, în timpul împăratului Diocleţian)

Esenţa matematicii nu este aceea de a face lucrurile mai complicate, dar de a face lucrurile

complicate mai simple. (S. Gudder)

Eşecul este pur şi simplu ocazia de a începe din nou, de data aceasta cu mai multă inteligenţă.

(Henry Ford)

Fericirea poate fi întâlnită într-un simplu grăunte de nisip din deşert. (Paulo Coelho)

Fericiţi sunt cei care nu citesc ziare, analfabeţii, neimplicaţii, căci au bun-simţ. Pentru a ne simţi

deplin mulţumiţi, trebuie să trăim mai simplu. Lectura ziarelor a făcut să crească numărul

proştilor. (Lev Tolstoi)

Fiindcă dacă vei binecuvânta cu duhul, cum va răspunde omul simplu "Amin" la mulţumirea ta,

de vreme ce el nu ştie ce zici? (I Corinteni 4.16)

Fugi de purtarea cu multe feţe, urmăreşte adevărul, sinceritatea şi simplitatea.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Geometria este cea mai bună şi mai simplă dintre toate logicile, cea mai potrivită să dea infle-

xibilitate judecăţii şi raţiunii. (Denis Diderot)

Imaginaţia nu este o simplă închipuire. (Maurice Leblanc)

În popor se spune că nu există om care să nu aibă duşman. Pentru că dacă n-am avea duş-

mani, înseamnă că în noi n-ar străluci darurile lui Dumnezeu. Se spune în popor foarte sim-