Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Faptele Apostolilor 20.9, 10)

Dar, venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame!

Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înantea ta; nu mai

sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. (Luca 15.17-19)

De cele mai multe ori, slava se cumpără cu preţul fericirii, plăcerea cu preţul sănătăţii, milostenia celor

cu nume mare cu preţul neatârnării, banii cu preţul conştiinţei. (Mitropolitul Filaret)

Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău; vie împărăţia Ta; facă-

se voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă

nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne iz-

băveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin! (Matei 6.9-13)

Deşi fărădelegile noastre mărturisesc împotriva noastră, dar Tu, Doamne, fă milă cu noi pentru numele

Tău! Mare este abaterea noastră şi am păcătuit înaintea Ta. (Ieremia 14.7)

Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta,

mai presus de ceruri. (Psalmi 8.1)

Doamne, numele Tău este în veac şi, pomenirea Ta în neam şi în neam. (Psalmi 134.13)

Dumnezeu este Domnul Savaot, Domnul este numele Lui. (Osea 12.6)

Esenţa Creaţiei este una singură, iar această esenţă se numeşte Dragoste. (Paulo Coelho)

Eu cred că Dumnezeu este adevăratul nume şi adevăratul izvor al inconştientului colectiv şi de aceea este

suprema autoritate morală din univers. (Stephen R. Covey)

Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda

numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. (Luca 6.22)

Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se îngustează şi devine infinit de mic, el se transformă în

punct şi atunci zice: “Acesta este punctul meu de vedere.” (David Hilbert, în Matematicienii

glumesc)

Gândurile potrivnice se numesc şi furnică-leu. 2.11

Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi,

şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi

îşi vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi. (Luca 16.17, 18)

Iar El a zis: Vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a

apropiat. Nu mergeţi după ei. (Luca 21.8)

Iar îngerul a zis: "Să se păzească el de toate cele ce am spus eu femeii; să nu mănânce nimic din câte ro-

deşte viţa de vie; să nu bea vin, nici sicheră şi să nu mănânce nimic necurat şi să păzească toate câte i-

am poruncit ei". … Şi a născut femeia un fiu şi i-au pus numele Samson. Şi a crescut copilul şi l-a

binecuvântat Domnul. (Judecători 13.13-24)

Iar pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonul cel mare, mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului.

(Apocalipsa 17.5)

Iar Saul - care se numeşte şi Pavel - plin fiind de Duh Sfânt, a privit ţintă la el, şi a zis: O, tu cel plin de

toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiule al diavolului, vrăjmaşule a toată dreptatea, nu vei înceta de

a strâmba căile Domnului cele drepte? Şi acum, iată mâna Domnului este asupra ta şi vei fi orb, nevă-

zând soarele până la o vreme. Şi îndată a căzut peste el pâclă şi întuneric şi, dibuind împrejur, căuta

cine să-l ducă de mână. (Faptele Apostolilor 13.9-11)

Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu

vă va vătăma. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele

voastre sunt scrise în ceruri. (Luca 10.19, 20)

Iisus Hristos este numit cu două nume: cu numele Iisus, pentru că mântuieşte, şi cu numele Hristos,

pentru că este mare Preot. (Sfântul Chiril al Alezandriei)

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele, căci prin ele am ajuns la mine însămi, la El, şi am pu-

tut să dau la iveală opera mea. [Scriitoarea americană Helen Keller (1880-1968). Când avea 19 luni, a

rămas fără auz şi văz, în urma unei boli, pierzându-şi apoi şi capacitatea de a vorbi. Cinci ani mai târziu

şi-a început educaţia cu Anne Sullivan, care a învăţat-o numele obiectelor prin apăsarea în palmă a alfa-

betului surdo-muţilor. În cele din urmă, Keller a învăţat să citească şi să scrie în alfabetul Braille. A scris

mai multe cărţi, printre care şi Povestea vieţii mele.]

Îl numesc liber pe acela care este condus numai de raţiune. (Baruch Spinoza)

În topitoare se lămureşte argintul şi în cuptor aurul, iar omul se preţuieşte după numele cel bun.

(Solomon 27.21)

In vest, se numeşte lobby, în est, corupţie. (Alex Dospian)

Între mândrie sau vanitate, pe de o parte, şi smerenie, despre care nici tu nici eu nu ştiu nimic, deci nu te

pot învăţa, se află un adăpost la jumătatea drumului. Acest loc, situat la jumătatea drumului dintre mân-

drie şi smerenie, poartă numele de recunoştinţă. (Episcopul ortodox Antonie Blum din Londra)

Întreg consumismul, care mişcă mecanismul economic global, speculează chiar aceste slăbiciuni ale omului,

pe care părinţii bisericii le numesc patimi. 8.20

La Dumnezeu ajungem printr-un anumit mod de viaţă, nu printr-un anume fel de a gândi.

(Christos Yanaras)

Luaţi, fraţilor, pildă de suferinţă şi de îndelungă răbdare pe proorocii care au grăit în numele Domnului.

(Iacob 5.10)

Luând în considerare starea actuală a programelor noastre, dezvoltarea software este clar magie neagră şi

nu poate fi numită ştiinţă inginerească. (Bill Clinton)

Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul cel binemirositor şi ziua morţii decât ziua naşterii.

(Ecclesiastul 7.1)

Matematica este un joc care se joacă după anumite reguli simple cu semne fără înţeles pe hârtie.

(David Hilbert)

Norocul este o altă denumire pentru tenacitatea voinţei. (Ralph Waldo Emerson)

Nu o anumită societate îmi pare ridicolă, ci omenirea. (Eugen Ionescu)

Numesc merit îmbinarea unui talent adevărat cu o inimă bună. (Jose Cadalso)

Oare, Te-ai mâniat spre noi, ca să ne pierzi încât să nu rămână rădăcină şi sămânţă, nici numele nostru?

(III Ezdra 8.90)

Obraznicul nu piere, dar nici nume bun nu are. (Proverb)

Orice bărbat, orice femeie sunt conectaţi la energia pe care mulţi o numesc iubire, dar care, în realitate,

este materia primă din care a fost construit universul. (Paulo Coelho)

Până când omul nu va duplica un fir de iarbă, natura poate râde în hohote la aşa numita lui cunoştinţă

ştiinţifică. (Thomas Alva Edison)

Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema

numele lui Emanuel. (Isaia 7.14)

Pomenirea celui drept este spre binecuvântare, iar numele celor nelegiuiţi va fi blestemat. (Solomon 10.7)

Preferă să ai un nume bun decât bogăţie. Este greu de purtat o faimă rea şi este greu să scapi de ea.

(Hesiod)

Prima cauză de prăbuşire a diavolului a fost trufia, prin care a meritat să fie numit şarpe, iar prăbuşirea a

doua a urmat din cauza invidiei. Între cele două prăbuşiri el încă putea să se ridice şi să vorbească cu

oamenii în tovărăşie cu ei, dar hotărârea dreaptă a Domnului l-a aruncat atât de jos, încât de aici înco-

lo n-a mai putut să privească în sus şi nici să meargă cu statura dreaptă, ci să se târască pe pământ u-

milit şi să se hrănească din lucrarea viciilor pământeşti. La început era vrăjmaş ascuns al omului, dar

Dumnezeu l-a dat pe faţă ca fiind duşman primejdios, să nu mai poată face rău omului prin prietenii

înşelătoare. (Sfântul Ioan Casian)

Răsplata muncii noastre pentru Domnul este mare şi ea se numeşte fericire. (Tertulian)

Să nu te faci vrăjmaş în loc de prieten, că numele rău ruşine şi ocară va moşteni; aşa este păcătosul cel

cu două limbi. (Ecclesiasticul 6.1)

Seriozitatea o numim mai bună decât gluma şi veselia. (Aristotel)

Spune înţelepciunii: "Tu eşti sora mea!", şi numeşte priceperea prietena ta, ca ea să te păzească de feme-

ia străină, de femeia altuia, ale cărei cuvinte sunt ademenitoare. (Solomon 7.4, 5)

Stima valorează mai mult decât celebritatea, consideraţia valorează mai mult decât renumele. (Nicolas

Chamfort)

Şi aceasta o făcea timp de multe zile. Iar Pavel mâniindu-se şi întorcându-se, a zis duhului: În numele lui

Iisus Hristos îţi poruncesc să ieşi din ea. Şi în acel ceas a ieşit. Şi stăpânii ei, văzând că s-a dus nădej-

dea câştigului lor, au pus mâna pe Pavel şi pe Sila şi i-au în piaţă înaintea dregătorilor.

(Faptele Apostolilor 16.18, 19)

Şi cel ce va da de băut unuia dintre aceştia mici numai un pahar cu apă rece, în nume de ucenic, adevărat

grăiesc vouă: nu va pierde plata sa. (Matei 10.42)

Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logod-

nica sa. Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut,

Căruia I-a pus numele Iisus. (Matei 1.24, 25)

Şi Moise a zis: "Arată-mi slava Ta! " Zis-a Domnul către Moise: "Eu voi trece pe dinaintea ta toată slava

Mea, voi rosti numele lui Iahve înaintea ta şi pe cel ce va fi de miluit îl voi milui şi cine va fi vrednic de

îndurare, de acela Mă voi îndura". (Ieşirea 33.18, 19)

Şi strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te jur pe

Dumnezeu să nu mă chinuieşti. Căci îi zicea: Ieşi duh necurat din omul acesta. Şi l-a întrebat: Care îţi

este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi. (Marcu 5.7-9)

Şi va da frate pe frate la moarte şi tată pe copil şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi îi vor ucide.

Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până la urmă, acela se va mântui.

(Marcu 13.12, 13)

Şi venind în patria Sa, îi învăţa pe ei în sinagoga lor, încât ei erau uimiţi şi ziceau: De unde are El înţelepciu-

nea aceasta şi puterile? Au nu este Acesta fiul teslarului? Au nu se numeşte mama Lui Maria şi fraţii (ve-

rii) Lui: Iacov şi Iosif şi Simon şi Iuda? Şi surorile (verişoarele) Lui au nu sunt toate la noi? Deci, de unde

are El toate acestea? Şi se sminteau întru El. Iar Iisus le-a zis: Nu este prooroc dispreţuit decât în patria

lui şi în casa lui. Şi n-a făcut acolo multe minuni, din pricina necredinţei lor. (Matei 13.54-58)

Şi vorbind El, iată o mulţime şi cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea în fruntea lor. Şi

s-a apropiat de Iisus, ca să-L sărute. Iar Iisus i-a zis: Iuda, cu sărutare vinzi pe Fiul Omului?

(Luca 22.47, 48)

Templul acesta, asupra căruia s-a chemat numele Meu, n-a ajuns el oare, în ochii voştri peşteră de tâlhari?

Iată, Eu am văzut aceasta, zice Domnul. (Ieremia 7.11)

Turn puternic este numele Domnului; cel drept la el îşi află scăparea şi este la adăpost. (Solomon 18.10)

Ţi se pare puţin lucru mângâierile în numele lui Dumnezeu şi cuvintele spuse cu blândeţe? (Iov 15.11)

Un nume (bun) este mai de preţ decât bogăţia; cinstea este mai preţioasă decât argintul şi decât aurul.

Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar Cine i-a făcut este Domnul. (Solomon 22.1, 2)

Un nume bun este a doua moştenire. (Proveb american)

Unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor. (Matei 18.20)

Unii numesc înţelepţi pe cei ce deosebesc lucrurile sensibile. Dar înţelepţi sunt cei ce stăpânesc voile lor.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc

amarul dulce şi dulcele amar! (Isaia 5.20)

Vai omului aceluia, care are numele mai mare decât fapta! (Avva Siluan)

Vicleşugul este mai rău decât răutatea pentru că răul se numeşte acela care face prost răul, iar viclean se

numeşte acela ce face rău cu amăgire şi cu adâncă socotinţă. (Teofilact, un alt învăţat al Bisericii)

Nunta/ Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te aşeza în locul cel dintâi, ca nu cumva să fie chemat de el altul

mai de cinste decât tine. Şi venind cel care te-a chemat pe tine şi pe el, îţi va zice: Dă acestuia locul. Şi

atunci, cu ruşine, te vei duce să te aşezi pe locul cel mai de pe urmă. Ci, când vei fi chemat, mergând

aşează-te în cel din urmă loc, ca atunci când va veni cel ce te-a chemat, el să-ţi zică: Prietene, mută-te

mai sus. Atunci vei avea cinstea în faţa tuturor celor care vor şedea împreună cu tine. Căci, oricine se

înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa. (Luca 14.8-11)

Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s-a închis.

Iar mai pe urmă, au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă.

(Matei 25.10, 11)

Evanghelia Duminicii a 14-a după Rusalii (Matei 22.2-14), ne vorbeşte despre pilda nunţii fiului de împărat

şi ea ne arată în esenţă că haina de nuntă cerească este lumina sufletului curat. (Patriarhul Daniel)

Haina de nuntă din Evanghelia de astăzi (Matei 22.2-14) este veşmântul credinţei şi al faptelor bune, care

luminează sufletul. (Patriarhul Daniel)

Haina de nuntă este nepătimirea sufletului raţional care s-a lepădat de poftele lumeşti. (Evagrie Ponticul)

Împărăţia cerurilor asemănatu-s-a omului împărat care a făcut nuntă fiului său. Şi a trimis pe slugile sale ca

să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n-au voit să vină.(Matei 22.2, 3)

Regele Solomon şi-a făcut tron de nuntă din lemn de cedru din Liban. (Cântări 3.9)

Şi a treia zi s-a făcut nuntă în Cana Galileii şi era şi mama lui Iisus acolo. Şi a fost chemat şi Iisus şi ucenicii

Săi la nuntă. Şi sfârşindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai au vin. A zis ei Iisus: Ce ne priveş-

te pe mine şi pe tine, femeie? Încă n-a venit ceasul Meu. Mama Lui a zis celor ce slujeau: Faceţi orice vă

va spune. Şi erau acolo şase vase de piatră, puse pentru curăţirea iudeilor, care luau câte două sau trei ve-

dre. Zis-a lor Iisus: Umpleţi vasele cu apă. Şi le-au umplut până sus. Şi le-a zis: Scoateţi acum şi aduceţi

nunului. Iar ei i-au dus. Şi când nunul a gustat apa care se făcuse vin şi nu ştia de unde este, ci numai sluji-

torii care scoseseră apa ştiau, a chemat nunul pe mire, şi i-a zis: Orice om pune întâi vinul cel bun şi, când

se ameţesc, pune pe cel mai slab. Dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum. (Ioan 2.1-10)

Şi i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut. Atunci împăratul a zis slugilor: Lega-

ţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea

dinţilor. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi. (Matei 22.12-14)

Oasele/ Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păca-

tele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. (Psalmi 50.9, 10)

Bastonul rupe oasele, dar nu atinge viciul niciodată. (Proverb african)

Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele. (Psalmi 21.14)

Ca să-i ferească sufletul de prăpastie şi viaţa lui de calea mormântului; de aceea, prin durere, omul este

mustrat în patul lui şi oasele lui sunt zguduite de un cutremur neîntrerupt. (Iov 33.18, 19)

Că Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor; ruşinatu-s-au, că Dumnezeu i-a urgisit pe ei.

(Psalmi 52.7)

Ci a dus Dumnezeu poporul împrejur, pe calea pustiului, către Marea Roşie. Şi fiii lui Israel au ieşit în bună

rânduială din pământul Egiptului. Atunci a luat Moise cu sine oasele lui Iosif; căci Iosif legase pe fiii

lui Israel cu jurământ, zicând: "Are să vă cerceteze Dumnezeu şi atunci să luaţi cu voi şi oasele mele

de aici!" (Ieşirea 13.18, 19)

Copiii voştri vor rătăci prin pustie patruzeci de ani şi vor suferi pedeapsă pentru desfrânarea voastră, până

vor cădea toate oasele voastre în pustie. (Numerii 14.33)

Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi,

speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela, s-a atins de oasele lui Elisei

şi a înviat şi s-a sculat pe picioarele sale. (IV Regi 13.21)

De-ar fi să-mi zdrobeşti toate oasele, nu voi înceta să mărturisesc că numai credinta în Hristos duce pe

oameni la mântuire. (Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Chiriniei)

Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi. Miluieşte-mă, Doamne, că ne-

putincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele; şi sufletul meu s-a tulburat foarte

şi Tu, Doamne, până când? (Psalmi 6.1-3)

Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi. Moartea păcătoşilor este cumplită şi cei

ce urăsc pe cel drept vor greşi. (Psalmi 33.19, 20)

În orice zi Te voi chema, degrabă auzi-mă! Că s-au stins ca fumul zilele mele şi oasele mele ca uscăciunea

s-au făcut. Rănită este inima mea şi s-a uscat ca iarba; că am uitat să-mi mănânc pâinea mea. De glasul

suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea. (Psalmi 101.3-6)

Lovitura biciului face vânătaie, iar lovitura limbii frânge oasele. Mulţi au pierit de ascuţişul sabiei, dar mai

mulţi de uneltirile limbii. (Ecclesiasticul 28.18, 19)

Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la faţa păcatelor mele.

Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea apăsat-au peste mine. (Psalmi 37.3, 4)

Nu fii înţelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu şi fugi de rău; aceasta va fi sănătate pentru trupul tău şi

o înviorare pentru oasele tale. (Solomon 3.7, 8)

O inimă fără patimă este viaţa trupului, pe când pornirea pătimaşă este ca un cariu în oase.

(Solomon 14.30)

Prin răbdare se poate îndupleca un om mânios şi o limbă dulce înmoaie oase. (Solomon 25.15)

Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine.

Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. (Psalmi 21.18-20)

Şi pe când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă. Iar ei, înspăimântându-se şi

înfricoşându-se, credeau că văd duh. Şi Iisus le-a zis: De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel

de gânduri în inima voastră? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi

vedeţi, că duhul nu are carne şi oase, precum Mă vedeţi pe Mine că am. (Luca 24.36-39)

Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată

frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de necurăţia. Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi

drepţi oamenilor, înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. (Matei 23.27, 28)

Obiceiul/ Copilul imită tot ceea ce vede. Totul îi este pildă în formarea obiceiurilor, gesturilor, apucăturilor, vorbirii

şi caracterului său. (Samuel Smiles)

De obicei oamenii care ştiu puţin sunt foarte vorbăreţi, în timp ce aceea care ştiu multe spun puţin. (Jean

Jeacques Rousseau)

Dezvoltă-ţi obiceiul de a fi în permanenţă focalizat asupra unui scop. (Herbert Harris)

Diavolul se foloseşte de obicei de slăbiciunile noastre, adică de împătimirea noastră pentru cele pămân-

teşti, atunci când ne întinde momeala ispitei. (Origen)

Iar pe la amiază, Ilie a început să râdă de ei şi zicea: "Strigaţi mai tare, căci doar este dumnezeu! Poate

stă de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceşte cu ceva, sau este în călătorie, sau poate doarme; strigaţi

tare să se trezească!" Şi ei strigau cu glas mai tare şi se înţepau după obiceiul lor cu săbii şi cu lănci,

până ce curgea sânge. (III Regi 18.27, 28)

Lipsa mustrărilor de conştiinţă, în tot ce facem, e semnul unei inimi învârtoşate, al unui obicei al omului de

a se îndreptăţi pe sine însuşi, şi de a-l critica pe aproapele sau pe Dumnezeu. 9.14

Mama este exemplul viu pe care copiii îl au necontenit în faţa ochilor, pe care-l urmăresc şi pe care-l imită.