Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Numerii 9.1-3)

Libertatea nu este absenţa regulilor, iar ordinea nu este absenţa libertăţii. (Antoine de Saint-Exupery)

Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu concepte şi reguli inventate în acest scop. (Eugene Wigner)

Matematica este un joc care se joacă după anumite reguli simple cu semne fără înţeles pe hârtie.

(David Hilbert)

Mândria ne face să ne amăgim întotdeuna. Dar adânc înăuntrul nostru, dincolo de suprafaţa conştiinţei

obişnuite, o voce mică şi liniştită ne spune “Ceva e în neregulă”. (Carl Gustav Jung, medic

psihiatru şi psiholog elveţian)

Ne putem sustrage, pentru o vreme, regulilor societăţii; nimic însă nu scapă legilor naturii.

(Marie d’Agoult)

Regula de bază a bucuriei autentice este să o împărtăşeşti cu cei din jur. (George Byron)

Regulă importantă a vieţii: nimic peste măsură. (Terenţiu)

Roagă-te în mod regulat. În felul acesta tu vorbeşti cu Dumnezeu şi Dumnezeu cu tine. (Sfântul Ciprian

al Cartaginei)

Să nu te apropii de femeie în timpul regulii ei, ca să-i descoperi goliciunea. (Leviticul 18.19)

Şi a grăit Domnul lui Moise şi a zis: "Grăieşte fiilor lui Israel şi le zi: Dacă femeia va zămisli şi va naşte

prunc de parte bărbătească, necurată va fi şapte zile, cum e necurată şi în zilele regulei ei. Iar în ziua

a opta se va tăia pruncul împrejur. Femeia să mai şadă treizeci şi trei de zile şi să se curăţe de sângele

său; de nimic sfânt să nu se atingă, şi la locaşul sfânt să nu meargă, până se vor împlini zilele curăţirii ei.

Iar de va naşte fată, necurată va fi două săptămâni, ca şi în timpul regulei ei; apoi să mai stea şaizeci

şi şase de zile pentru a se curăţi de sângele său. (Leviticul 12.1-5)

Şi acum, stăpâne, nu te război cu ei după regula războiului, şi nu va cădea nici un oştean de al tău, ci rămâi

în tabăra ta şi ţine toţi războinicii oştirii tale la adăpost. Însă robii tăi să pună stăpânire pe izvorul de apă

din poala muntelui, fiindcă de acolo vin să ia apă toţi locuitorii Betuliei. Setea îi va sili să predea cetatea.

Iar noi, împreună cu oastea noastră, ne vom sui pe vârfurile munţilor din apropiere şi vom aşeza tabăra

şi vom sta de strajă ca să nu iasă nimeni din cetate. (Iudita 7.11-13)

Tabla de şah este lumea, figurile sunt fenomenele din univers, regulile de joc sunt ceea ce noi numim legi

ale naturii. (Aldous Huxlay)

Relativitatea se aplică la fizică, nu la etică. (Albert Einstein)

Relativitatea/ Bucuria şi durerea noastră măsoară rău orele: prima le face secunde, cealaltă secole. (Victor Hugo)

De fapt, putem considera geometria cea mai veche ramură a fizicii … Fără ea n-aş fi putut formula

teoria relativităţii. (Albert Einstein)

Frumosul este superior sublimului pentru că este permanent şi nu satură; în timp ce sublimul este

relativ, trecător şi violent. (Henri-Frédéric Amiel)

Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut şi ţi se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră şi ţi se

va părea un minut. Asta e relativitatea. (Albert Einstein)

Teoria relativităţii a lui Einstein este probabil cea mai mare realizare sintetică a minţii umane până în

prezent. (Bertrand Russell)

Relaţia de iubire cu o altă persoană, divină sau umană, este cea care generează iubire. 11.19

Relaţia dintre ucenic şi duhovnic. 9.22

Relaţia este oglinda în care ne vedem pe noi înşine aşa cum suntem. (Krishnamurti, filosof indian)

Relaţia omului cu Dumnezeu: Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în

adevăr. 12.10

Relaţia/ A te iubi însemnă să te consideri în globalitate, să nu exagerezi într-o dimensiune unică, să nu te fărâmi, să

nu faci să devină totalizator un singur aspect al sinelui. A te iubi însemnă să vezi semnificaţia fiecărui

lucru în relaţie cu întreaga personă. Acelaşi lucru e valabil şi în iubirea faţă de celălalt.

(Teologul catolic Marko Rupnik)

Creştinismul nu este o religie sau o filosofie, ci o relaţie şi un mod de viaţă. (Rick Warren)

Dumnezeu ne vrea liberi în relaţia cu El. 1.11

Escrocheria şi linguşirea sunt relaţii de sânge. (Abraham Lincoln)

Mecanismele vieţii sunt structurate sub forma unor dispuneri atomice, în relaţie cu toate mişcările univer-

sului. (Louis Pasteur)

Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă decât relaţiile interumane. În lume va exista o

generaţie de idioţi. (Albert Einstein)

Omul nu este numai stăpân al lumii, ci este fiu al ei. El se naşte din pământ şi se întoarce în el. Acest fapt îl

încarcă pe om cu o responsabilitate maximă. Îndumnezeirea omului este legată, iată, nu numai de

relaţia cu semenii săi, ca persoane, ci ea se realizează în relaţie cu lumea, ca întreg.

(Teologul catolic Thomas Friedrich)

Problema cea mai grea pentru noi este relaţia cu aproapele. (Sfinţii Părinţi)

Raiul sau iadul încep din lumea aceasta în inima omului, potrivit relaţiei omului cu Dumnezeu, izvorul vieţii

veşnice, relaţii de credinţă şi iubire sau relaţii de necrediţă şi respingere a lui Dumnezeu. (Dostoievski)

Rugăciunea nu înseamnă altceva decât să fii într-o relaţie de prietenie cu Dumnezeu. (Sfânta Tereza de

Avila)

Spiritualitatea este poezia fiinţei, ritmul vieţii care se desfăşoară în fiecare persoană, în fiecare relaţie, în

fiecare comunitate. (Paul Ferrini)

Religia este baza existenţei omeneşti. (Karl Wilhelm Friedrich von Schlegel)

Religia este dialogul etern dintre omenire şi Dumnezeu. (Franz Werfel)

Religia este iubire; în niciun caz nu este logică. (Beatrice Webb)

Religia este recunoaşterea tuturor îndatoririlor noastre ca fiind porunci divine. (Immanuel Kant)

Religia este, ca să spunem aşa, adâncul liniştit al mării, care rămâne liniştit oricât de înalte ar fi valurile.

(Ludwig Wittgenstein)

Religia nu este o concluzie a raţiunii. (Lyman Abbott)

Religia şi ştiinţa naturii nu se exclud, cum cred sau se tem unii în ziua de astăzi, ci se întregesc şi se armonizează

împreună. (Max Planck)

Religia/ A fi religios înseamnă a găsi adevăratul sens al vieţii. (Albert Einstein)

Cea mai înaltă artă este întotdeuna cea mai religioasă, iar cel mai mare artist este întotdeauna o persoană

devotată credinţei. (Abraham Lincoln)

Cei patru stâlpi ai cârmuirii sunt: religia, justiţia, consiliul şi vistieria. (Francis Bacon)

Creştinismul este o religie absolută, dar, vorba lui Gandhi, are un cusur: e prea perfect! Poţi să-l imiţi, im-

perfect, dar una e imitarea şi alta e participarea care te face să te realizezi în tine, prin el, în mod total.

(Petre Ţuţea)

Creştinismul nu este o religie sau o filosofie, ci o relaţie şi un mod de viaţă. (Rick Warren)

Dacă vor să dea mărturie, ei ştiu despre mine, de mult, că am trăit ca fariseu, în tagma cea mai riguroasă a

religiei noastre. (Faptele Apostolilor 26.5)

Dar pârâşii care s-au ridicat împotriva lui nu i-au adus nici o învinuire dintre cele rele, pe care le bănuiam eu,

ci aveau cu el nişte neînţelegeri cu privire la religia lor şi la un oarecare Iisus mort, de Care Pavel zice

că trăieşte. Şi nedumerindu-mă cu privire la cercetarea acestor lucruri, l-am întrebat dacă voieşte să

meargă la Ierusalim şi să fie judecat acolo pentru acestea. (Faptele Apostolilor 25.18-20)

Din ce în ce mai mulţi oameni sunt preocupaţi de toleranţa religioasă şi din ce în ce mai puţini de religie.

(Alexander Chase)

Dispreţuirea credinţei prilejuieşte căderea popoarelor; necredinţa este ceva întâmplător. Numai credinţa re-

ligioasă costituie starea normală a omenirii. (Alexis de Tocqueille, gânditor şi istoric francez contem-

poran cu Napoleon Bonaparte)

E uşor să fii prieten cu cei amabili. Dar a fi prietenul celui ce se crede duşmanul tău este chintesenţa oricărei

religii. (Mahatma Gandhi)

Este temperamentul părţii înfierbântate şi superstiţioase a omenirii, în probleme de religie, să îndrăgească

misterele şi, din acest motiv, să le placă cel mai mult ceea ce înţeleg cel mai puţin.(Isaac Newton)

Idealul perfecţiunii religioase este un ideal al tuturor creştinilor. 1.8

În credinţă ne întâlnim cu Dumnezeu şi trăim cu El. Răsplata imediată a acestei trăiri este o bucurie sfântă,

religioasă. E bucuria unui dor împlinit, bucuria vederii fiinţei cele dragi, bucuria negrăită a întâlnirii cu

Dumnezeu. (Părintele Ilarion Felea)

„La un moment dat, Dumnezeu a venit să mă caute, iar eu L-am primit. Am pus în paranteză tot ce ştiam des-

pre religii şi I-am încredinţat existenţa mea. Am hotărât să devin creştin, dar creştin-ortodox, influenţat

de Lossky şi de Părinţi, pe care acesta îi preda cu o mare claritate“, mărturisea adesea Olivier Clément

studenţilor, prietenilor sau jurnaliştilor, dar fără să omită trecutul său. (Ziarul Lumina din 23.12.2014)

Nicăieri în Noul Testament creştinismul nu este prezentat ca un cult sau ca o religie. Religia e necesară

acolo unde e un zid despărţitor între Dumnezeu şi om. Hristos, care este Dumnezeu şi om, a dărâmat

zidul dintre om şi Dumnezeu. El a inugurat o nouă viaţă, nu o nouă religie. (Teologul Alexander

Schmemann)

Nici religie fără ştiinţă, nici ştiinţă fără religie. (Albert Einstein)

Nicio ştiinţă nu este la fel de bine atestată ca religia Bibliei! (Isaac Newton)

Nu este o coincidenţă că cei mai mari gânditori din toate timpurile au fost suflete profund religioase.

(Max Planck)

O minte religioasă este o minte echilibrată, sănătoasă, activă; ea înfruntă fapte, nu idei. (Krishnamurti,

filosof indian)

Ortodoxia nu este o religie, ci un mod de viaţă. 5.8

Preotul însă a răspuns lui David şi i-a zis: "Pâine obişnuită n-am la îndemână, dar este pâine sfinţită; dacă oa-

menii tăi s-au înfrânat de la femei, pot să mănânce". Iar David a răspuns preotului şi i-a zis: "Femei n-am

avut cu noi nici ieri, nici alaltăieri, de când am plecat, şi vasele (trupurile) oamenilor sunt curate; deşi călă-

toria nu este după orânduială religioasă, pâinea va rămâne curată în vasele (trupurile) lor". Şi i-a dat pre-

otul pâinea sfinţită, căci nu avea altă pâine, afară de pâinile punerii înainte, care fuseseră luate de la faţa

Domnului, ca să se pună în locul lor pâini proaspete. (I Regi 21.4-6)

Puţina filosofie duce sufletul la ateism, dar aprofundarea filosofiei îl duce spre religie. (Francis Bacon)

Savanţii serioşi sunt profund religioşi. (Albert Einstein)

Să ocupăm timpul cu rugăciuni religioase. 10.15

Secolul 21 va fi religios, sau nu va fi deloc. (André Malraux)

Ştiinţa este sediul utilului, arta este sediul plăcerii, iar religia este sediul adevărului. (Petre Ţuţea)

Ştiinţa fără religie este schioapă, religia fără ştiinţă este oarbă. (Albert Einstein)

Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile. (George Washington)

Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Publilius Syrus)

Remediul/ Nu remedia răul prin rău. (Herodot)

Uitarea este remediul nedreptăţilor suferite. (Publilius Syrus)

Uleiul de bici este cel mai bun remediu împotriva crampelor de lene. (Poetul american Robert Frost)

Un înţelept face din veninul său interior remediu pentru sine; sau precept de tămăduire pentru semeni…

Însă cine nu se luptă contra Răului, s-a şi predat inamicului. (Constantin Brâncuşi)

Repede/ Apoi s-a dus repede în cortul unde era sălaşul Iuditei, dar n-a găsit-o. Şi alergând apoi în mulţime, a strigat:

"O, roabe viclene! O singură femeie evreică a făcut de ocară casa regelui Nabucodonosor. Olofern zace

la pământ, cu capul retezat!" (Iudita 14.17, 18)

Cea mai puţină răbdare o am cu ceasul. Limbile sale se mişcă prea repede. (Thomas Alva Edison)

Cu cât eşti mai fericit, cu atât timpul trece mai repede. (Plinius cel Tânăr)

E mai uşor să te păzeşti de o femeie sau de un bărbat iute la mânie decât de un om viclean şi tăcut.

(Euripide)

Geniul trebuie să aibă răbdare cu oamenii mediocrii, căci el gândeşte mult prea repede şi mult prea

departe. (Michelle Rosenberg)

Inteligenţa nu înseamnă să nu faci greşeli, ci să vezi repede cum poţi să le îndrepţi. (Bertolt Brecht)

Învaţă repede din greşelile altora, că nu ai timp să le faci tu singur pe toate. (Sigmund Freud)

Jurnalismul este literatură la repezeală. (Matthew Arnold)

Măsurile cele mai bune, planurile cele mai bine concepute riscă să dea greş, dacă nu sunt puse îndată în

aplicare. (Oxenstierna)

Milostenia ajunge mai repede la Dumnezeu decât rugăciunea. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş. (Solomon 19.2)

Nu umbla după ştiri din viaţa lumească pentru că din aşa ceva nu vei avea niciun folos, după cum spune

psalmistul: “Să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti.” Căci cel căruia îi place să vorbească bucuros

despre treburile oamenilor păcătoşi, acela repede trezeşte în sine pofte spre plăceri. Mai curând fii

dornic să cunoşti viaţa oamenilor drepţi, căci aceasta îţi va fi de mare ajutor. (Sfântul Vasile cel Mare)

O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare. (Solomon 20.21)

Omul mândru nu atrage pe nimeni. Şi dacă atrage pe cineva, acela se va îndepărta repede! Legătura du-

hovnicească este indisolubilă numai atunci când există suflet de copil, nevinovăţie şi sfinţenie.

(Părintele Amfilohie Makris din Patmos)

Păcatele săvârşite cu trupul sunt împiedicate de multe pricini, dar cel ce păcătuieşte cu gândul, păcătuieşte

tot atât de repede pe cât a şi gândit. (Sfântul Vasile cel Mare)

Pe plan tehnologic, am progresat, am înaintat foarte repede, dar pe plan psihologic comportamentul nos-

tru, atitudinile, acţiunile noastre, au rămas mai mult sau mai puţin neevoluate. Suntem în continuare

agresivi, brutali, cruzi, smintiţi. (Krishnamurti, filosof indian)

Scapă repede de vină cel ce se căieşte sub apăsarea ei. (Publilius Syrus)

Suferinţa e o criză din care trebuie să ieşi cât mai rapid, adâcimile ei ne rătăcesc spiritul. (Marin Preda)

Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un

vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat,

împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au în-

ceput să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.(Faptele Apostolilor 2.1-4)

Şi cei doi alergau împreună, dar celălalt ucenic, alergând înainte, mai repede decât Petru, a sosit cel dintâi

la mormânt. (Ioan 20.4)

Şi sfinţii cad, numai că ei se ridică repede. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Viaţa noastră e scurtă, ca să ajungem mai repede în rai! (Răspunsul unui copil de clasa a 5-a)

Repetarea/ A repeta aceleaşi succese înseamnă a întârzia în dezvoltare. (Miroslav Bustruc)

Ajunge zilei răutatea ei. Aici se înţelege prin răutate grija, munca şi necazurile, care se repetă zilnic fără

încetare, destul deci pentru o singură zi, aşa ca să nu mai adăugăm şi grija zilei de mâine, s-o încăr-

căm prea mult încât să nu putem avea posibilitatea îndeletnicirii şi cu lucruri spirituale. Nu numai

vicleşugul este numit răutate, ci şi cele amintite mai sus (Teologul Teoclitos)

Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat. (Albert

Einstein)

Nu vorbi mult în adunarea bătrânilor şi nu repeta cuvintele tale în rugăciune. (Ecclesiasticul 7.15)

Orice plantăm în subconştientul nostru şi hrănim prin repetiţie şi emoţii va deveni într-o zi realitate.

(Earl Nightingale)

Raţionamentele minţii se fac din experienţe sigure şi repetate. (Mihail V. Lomonosov)

Succesul este suma unor eforturi mici, repetate zi de zi. (Robert Collier)

Suntem ceea ce facem în mod repetat. De aceea măiestria nu este un dat, ci o deprindere. (Aristotel)

Un om urâcios este ca o glumă proastă, repetată într-una de neghiobi. (Ecclesiasticul 20.20)

Reprezentarea/ A nu dori şi aştepta nimic pentru sine şi a avea o profundă înţelegere faţă de ceilalţi reprezintă o

autentică sfinţenie. (Ivan Turgheniev)

Arta nu urmăreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci frumoasa reprezentare a unui lucru.

(Immanuel Kant)

Asumarea suferinţei reprezintă jertfă şi cruce. (Părintele Constantin Coman)

Calomnia este flagelul cel mai de temut, pentru că ea reprezintă doi vinovaţi şi o victimă. (Herodot)

Dăruirea şi primirea reprezintă aspecte diferite ale fluxului de energie care curge prin univers.

(Rabindranath Tagore)

Extraordinarele progrese realizate în domeniul comunicaţiilor reprezintă o serioasă ameninţare la

adresa vieţii private. (Earl Warren)

Fericirea reprezintă trecerea spiritului la o stare mai perfectă. Durerea, dimpotrivă, este trecerea

la o stare inferioară. (Baruch Spinoza)

Fiecare treaptă urcată reprezintă un nou altar de jertfă. (Nicolae Iorga)

Gradometrul cultural al popoarelor e literatura, căci ea reprezintă averea sufletească a lor.

(Geoge Coşbuc)

Icoana, prin reprezentanţii ei, sfinţeşte pe cei care se închină la ea. 9.16

Inima reprezintă izvorul gândurilor. 2.3

În sine, teama nu este ceva rău – este normală şi reprezintă baza mecanismului nostru de supra-

vieţuire. (Colin Turner)

Literatura nu există fără virtute. Pentru că literatura îşi are rădăcinile în adevăr, iar adevărul repre-

zintă virtutea. (Bankim Chandra Chattopadhyay)

Mama reprezintă o adevărată comoară. (Anne Brontë)

Mintea reprezintă gândurile sau mentalul. 2.3

Pavel îl vede pe creştin ca un ins cu foarte multă statornicie. Iar statornicia i-o dă duhul şi prin aceas-

ta el devine om duhovnecesc. Duhul reprezintă permanenţa omului şi reprezintă mai cu seamă

etajul superior pe care el poate să intre în comunicare şi în comuniune cu Dumnezeu. De aceea

scările acestea terminologice ale Sfântului Apostol Pavel: este trupescul, la nivelul de jos, este

psihicul, deasupra, este duhovnicescul, deasupra, şi deasupra tuturor este noeticul, de la noos,

care este puţin convenţional tradus prin intelect, raţiune, inteligenţă. Este partea cea mai fină, cea

mai rafinată a sufletului, fără să fie altceva decât sufletul şi prin care omul duhovnicesc, în starea

de extaz, intră în comuniune cu Dumnezeu. Dar mai mult decât starea de extaz, pentru că exta-

zul este revărsarea insului în afara lui; în starea de entaz, care este înmănuncherea insului în interi-

orul său, în propriul său interior, aşa încât omul cu adevărat duhovnicesc, şi mă refer la categoria

sfântului de acuma, depăşeşte etajul şi al phisicului şi al duhovnicescului şi intră în acela al noeticu-

lui, în care sfera aceea foarte, foarte fină a sufletului poate să atingă starea aceea de entaz şi deci

de legătură imediată cu Dumnezeu. (Mitropolitul Bartolomeu Anania 12.19)

Scopul artei nu este să reprezinte aparenţa exterioară a lucrurilor, ci semnificaţia lor interioară.

(Aristotel)

Succesul reprezintă abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără să-ţi pierzi entuziasmul.

(Winston Churchill)

Timpul tău, orele pe care le petreci pe pământ, reprezintă cea mai importantă avere a ta. Este ire-

parabil şi de neînlocuit. (Herbert Harris)

Respiraţia/ A observa liniştea şi a respira profund şi calm este cel mai uşor mod de a-ţi deschide inima.

(Paul Ferrini)

A-ţi aduce aminte de Dumnezeu e mai necesar decât a respira. 6.5

Adevărul este aerul fără de care nu se poate respira. (Ivan Turgheniev)

Când vei dori înţelepciunea şi perspicacitatea la fel de mult precum doreşti să respiri, doar atunci le vei

avea. (Socrate)

Ci toţi aceştia sunt mai nebuni şi mai de plâns decât sufletul unui copil; sunt toţi duşmanii poporului tău şi

asupritorii lui; căci pe toţi idolii neamurilor i-au socotit drept dumnezei pe cei care nici cu ochii nu

văd, nici cu nasul nu respiră, nici cu urechile nu aud, nici cu degetele mâinilor nu pipăie, nici cu

picioarele nu umblă. (Solomon 15.14, 15)

În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spirit de nemul-

ţumire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, ne

oferă pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune smerită şi fierbinte. Din păcate, omul secu-

larizat a pierdut pacea şi bucuria sufletului, tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca respiraţie

a sufletului în prezenţa harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)

La bine nu poţi respira de prieteni, la greu rămâi doar cu Dumnezeu! (Vladimir Ghika)

Pentru a asigura o stare bună de sănătate mănâncă superficial, respiră adânc, fii moderat şi menţine un

interes în viaţă. (William Londen)

Poetul inspiră cuvinte şi expiră versuri. (David Boia)

Rugăciunea este respiraţia sufletului. (Ellen G. White)

Rugăciunea înseamnă a respira Duhul Sfânt. (Sfinţii Părinţi)

Şi după ce m-am născut, am respirat aerul obştesc şi pe pământul obşteştii pătimiri am căzut şi eu, şi gla-

sul meu dintâi, la fel ca la toată lumea, a fost plânsul meu. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.3)

Trebuie să pomenim pe Dumnezeu mai des decât respiraţia. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Reţinerea/ Arta este simbolul celor mai nobile eforturi umane de a construi şi a se reţine de la distrugere.

(Evelyn Waugh)

Cel ce cearcă toate şi reţine binele, va fugi pe urmă de tot răul. (Sfântul Marcu Ascetul)

Dar Pavel, cerând să fie reţinut pentru judecata Cezarului, am poruncit să fie ţinut până ce îl voi trimite

la Cezarul. Iar Agripa a zis către Festus: Aş vrea să aud şi eu pe acest om. Iar el a zis: Mâine

îl vei auzi. (Faptele Apostolilor 25.21, 22)

O soartă nefericită e mai de folos oamenilor decât o soartă fericită. Aceasta din urmă, totdeauna sub mas-

ca fericirii, când se arată, minte. Cea dintâi este însă totdeauna adevărată, când se arată nestatornică

prin schimbarea sa. Una înşeală, alta instruieşte. Una, sub masca unor bunuri mincinoase înlănţuie min-

ţile celor ce se bucură de ea, cealaltă, prin cunoaşterea fericirii fragile, eliberează. Astfel, pe una o vezi

alergând de ici colo şi totdeuna uitând de sine, pe alta o vezi sobră, reţinută şi prudentă în exercitarea

adversităţii sale. În sfârşit, soarta fericită, prin mângâierile ei abate şi pe cei slabi din calea adevăratului

bine, cea nefericită adesea târăşte cu sila la adevăratele bunuri pe cei rătăciţi.(Betius, scriitor bisericesc)

Postul presupune şi reţinerea de la băuturi alcoolice. 2.10

Revelaţia este intervenţia directă a Divinităţii. (Petre Ţuţea)

Revelaţia/ Arta este mai presus de orice, o revelaţie, o binecuvântare şi o sfinţire a vieţii omeneşti. (Michelangelo)

Arta nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har, luminată din interior. A revela

prezenţa lui Dumnezeu îndărătul oricărui obiect, aceasta este funcţia artei. (Hermann Hesse)

Ceea ce deosebeşte ştiinţa teologică de ştiinţa umană e tocmai caracterul nemodificabil al Revelaţiei,

care e obiectul ei. (Nichifor Cainic)

Credinţa e incidenţa divină care poate revela adevărul. (Petre Ţuţea)

Experinţa nu e revelaţie, ci o acumulare de date. (Petre Ţuţea)

„În urma unui accident suferit în 1654 pe podul de la Neuilly pe Sena, când caii, care trăgeau trăsura, au

sărit şi trăsura a rămas agăţată de pod, dar mai ales în urma unei revelaţii de pe 23 noiembrie 1654