Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Ecclesiasticul 28.15-17)

Mândria ne face să ne amăgim întotdeuna. Dar adânc înăuntrul nostru, dincolo de suprafaţa conşti-

inţei obişnuite, o voce mică şi liniştită ne spune “Ceva e în neregulă”. (Carl Gustav Jung,

medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Mulţi sunt lacomi să ştie când va avea loc următoarea eclipsă de lună, sau să afle ce este cu petele

din soare, dar de norii păcatului din viaţa lor nu se neliniştesc deloc. (Sadhu Sundar Singh,

un vestit hindus convertit la creştinism în secolul trecut)

Muzica răscoleşte toate sentimentele; şi, ca şi după o furtună, sufletul, liniştindu-se, devine mai

bun, mai îngăduitor, mai nobil. (Vasile Conta)

Nimic nu aduce atâta odihnă şi linişte sufletului nostru, ca bunătatea şi smerenia.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nimic nu este mai preţios decât liniştea sufletului. (Sfântul Ioan Casian)

Nu începe o duşmănie cu el care e mai puternic decât tine! Găseşte-ţi liniştea doar atunci când ai

învins pe cel care e duşmanul din tine. (Kabus)

Pacea e mai de preţ decât orice avere. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Pacea gândurilor este mai scumpă decât orice înţelepciune. (Părintele Savatie Baştovoi)

Pentru a avea o viaţă fericită trebuie să ai o minte liniştită. (Cicero)

Primii creştini au înţeles că, pentru a deveni Templu al Duhului Sfânt, trebuie să se înalţe la Cer, aco-

lo unde S-a înălţat şi Hristos. Ei au mai înţeles că această înălţare este condiţia însăşi a misiunii lor

în lume, a slujirii de către ei a lumii. Pentru că acolo – în cer – ei erau cufundaţi în viaţa cea nouă

a Împărăţiei; şi atunci când, după această <>, ei se reîntorceau în lume, feţe-

le lor reflectau lumina, << bucuria şi pacea>> acelei Împărăţii, şi erau cu adevărat martori ai ei.

(Teologul Alexander Schmemann)

Religia este, ca să spunem aşa, adâncul liniştit al mării, care rămâne liniştit oricât de înalte ar fi

valurile. (Ludwig Wittgenstein)

Rugăciunea isihastă 2.7

Să dormim liniştiţi somnul credinţei şi să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze. (Richard Wurmbrand)

Sileşte-te să te cunoşti pe tine însuţi, că atunci vei cunoaşte multe. Cine-şi vede păcatele va

vedea pacea. Mulţi vor să ştie ce se petrece în ţările străine, dar ce se găseşte în

sufletul lor nu vor să caute. (Sfântul Macarie Egipteanul, 6.6)

Taie prieteşugul celor mulţi, ca să nu se ridice război asupra minţii tale şi va tulbura chipul liniştii.

(Avva Dula)

Trebuie să învăţăm muzica pentru împodobirea şi liniştirea caracterului.

(Cuviosul Clement Alexandrinul)

Un arbore mi-e mai drag decât un om, în pădure mă simt fericit – ferict în pădure unde fiecare co-

pac grăieşte prin tine. Doamne ce minunăţie! În păduri, pe dealuri e linişte, linişte spre a

Te slăvi! (Ludwig van Beethoven)

Unde este pace, acolo este Hristos, fiindcă Hristos este pace. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniştea este misterul lumii ce va veni.

(Sfântul Isaac Sirul)

Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai

ales de toate în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot

ceasul să fii smerit şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai

bun decât tine. Fără smerenie nu e nicio nădejde în mântuire.

Linişteşte-ţi inima mânioasă şi înfuriată, sileşte-ţi mânia să asculte de raţiune, ca şi calul de frâu. 12.2

Liniştirea 3.1

Lipsa de răutate. 1.10, 10.3

Literatura nu există fără virtute. Pentru că literatura îşi are rădăcinile în adevăr, iar adevărul reprezintă virtutea. (Bankim Chandra Chattopadhyay)

Luarea crucii. 2.5, 8.9, 10.2, 1017

Lucrurile adevărate sunt cele care au permanenţă dincolo de moarte. 1.10

Lupta cu gândurile ispititoare. 5.11

Lupta cu patimile. 8.20, 11.5, 12.4, 12.5

Lupta cu tine însuţi. 8.12

M-am făcut văzătorul unor realitatăţi, ce-mi depăşeau înţelegerea. 12.1

M-am scăpat de fărădelegi şi m-am vindecat. (Sfântul Nicolae Cabasila)

Mărturisirea credinţei. 12.7

Mărturisirea credinţei creştine. 4.15

Mântuirea, desăvârşirea, îndumnezeirea. 8.13

Meditaţia este eliberarea de gândire şi o mişcare înspre extazul adevărului. Meditaţia este explozia

înteligenţei. (Krishnamurti, filosof indian)

Meditaţia este înţelegerea întregii structuri a “eului”, a sinelui, prilej de a vedea dacă este cu putinţă să fii

totalmente liber de eu şi să nu cauţi vreun supra-eu. Supra-eul este eul. (Krishnamurti, filosof indian)

Meditaţia/ În faţa naturii nu te crede nici mare, nici mic, meditează. (Victor Hugo)

Înţeleptul adevărat are trupul drept sală de meditaţie şi de locuinţă sigură a sufletului.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Meditează mai des asupra morţii, şi nu vei mai dori nici cinste, nici slavă, nici bogăţie, nici alte

întâietăţi şi plăceri lumeşti. (Ignatie, episcopul Caucazului)

Tristeţea se vindecă prin meditaţia inimii curate. 11.15

Vom putea goni din noi patima ucigătoare numai dacă, susţinuţi de speranţa celor viitoare şi de

contemplarea fericirii făgăduite, vom păstra mintea noastră stăpânită de o necontenită

meditaţie spirituală. (Sfântul Ioan Casian)

Mie îmi este mare câştig chiar şi numai a-mi aminti de Sfântul Antonie.(Sfântul Atanasie cel Mare,

ucenicul Sfântului Antonie cel Mare)

Mila 4.5

Mila este contrariul contabilităţii, care-i treaba demonului. 9.20

Mila este desigur şi o ieşire din sine. 9.2

Mila este întristarea de bunăvoie pentru necazurile străine. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Mila este toată Sciptura. (Alexandru Vlahuţă)

Mila şi adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; atunci vei

afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. (Solomon 3.3, 4)

Mila, opusul contabilităţii, este mereu gata să uite, să ierte. 9.20

Mila/ Atunci bărbaţii aceia au venit în număr mare şi au aflat pe Daniel rugându-se şi cerând mila lui

Dumnezeu. (Daniel 6.12)

Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe

Tine şi dreptatea Ta celor drepţi la inimă. (Psalmi 35.9, 10)

Căci judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Şi mila biruieşte în faţa judecăţii.

(Iacob 2.13)

Cât este de mare milostivirea Domnului şi mila spre cei care se întorc la El! (Ecclesiasticul 17.24)

Celui ce este în suferinţă i se cuvine mila prietenului său, dar el uită teama de Cel Atotputernic.

(Iov 6.14)

Dacă avem slujbă, să stăruim în slujbă; dacă unul învaţă, să se sârguiască în învăţătură; Dacă îndeam-

nă, să fie la îndemnare; dacă împarte altora, să împartă cu firească nevinovăţie; dacă stă în frunte,

să fie cu tragere de inimă; dacă miluieşte, să miluiască cu voie bună! (Romani 12.7, 8)

Dacă ştiaţi ce înseamnă: Milă voiesc iar nu jertfă, n-aţi fi osândit pe cei nevinovaţi. (Matei 12.7)

Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci

pe păcătoşi la pocăinţă. (Matei 9.13)

De asemenea, Mântuitorul Hristos ne dăruieşte harul, mila şi iertarea păcatelor, ca medicamente

contra sentimentelui de vinovăţie şi izbăvirea de greutatea copleşitoare a conştiinţei vinovate, tutu-

ror celor care cu pocăinţă se apropie de Dumnezeu şi de tainele Sale în Sfânta Biserică. Împotri-

va tristeţii mai putem lupta prin pocăinţă, unul din cele mai puternice mijloace de vindecare a

acestei boli spirituale. (vezi Tristeţea/ )

Deci, dar, Dumnezeu pe cine voieşte îl miluieşte, iar pe cine voieşte îl împietreşte. Îmi vei zice deci:

De ce mai dojeneşte? Căci voinţei Lui cine i-a stat împotrivă? (Romani 9.18, 19)

Doamne, în cer este mila Ta şi adevărul Tău până la nori. (Psalmi 35.5)

Iubeşte milostenia şi judecata, Domnul; de mila Domnului plin este pământul. (Psalmi 32.5)

În necazuri e ascunsă mila lui Dumnezeu. (Sfântul Marcu Ascetul)

Însă cu cel smerit fii îngăduitor şi nu întârzia a face milă cu el. (Ecclesiasticul 29.11)

Însă el, omul, poate să aleagă bine sau poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai

exact de simţurile sufletului său, deoarece potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă

cele cinci simţuri ale sufletului şi anume: inteligenţa, cunoaşterea, discernământul, răbdarea şi

mila, primesc harul cel de sus şi sfinţirea duhului sunt cu adevărat fecioare înţelepte, iar dacă se

mărginesc la firea lor sunt cu adevărat fecioare neînţelepte şi fiice ale acestei lumi.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Întoarce-Te, Doamne; izbăveşte sufletul meu, mântuieşte-mă, pentru mila Ta. (Psalmi 6.4)

Judeca-va pe săracii poporului şi va milui pe fiii săracilor şi va umili pe clevetitor. (Psalmi 71.4)

Milă fie-vă de mine, aveţi milă de mine, o, voi, prietenii mei, căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit! De

ce mă prigoniţi cu urgia lui Dumnezeu şi nu vă mai săturaţi de carnea mea? (Iov 19.21, 22)

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădele-

gea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădele-

gea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. (Psalmi 50.1-4)

Omul milostiv îşi face bine sufletului său, pe când cel fără milă îşi chinuieşte trupul său.

(Solomon 11.17)

Precum este multă mila Lui, aşa este multă şi certarea Lui; pe om după faptele lui îl judecă.

(Ecclesiasticul 16.14)

Să fi fost oare nişte nebuni toţi cei care prin mila lui Dumnezeu avem azi înţelegerea şi cunoaşterea

lui Dumnezeu? Că ne-a lipsit oare credinţa şi dreptatea tocmai nouă, celor care prin darul

lui Hristos am dobândit dreptatea şi urmăm ei? (Origen)

Seamănă milostenie cu smerenie şi vei secera milă la Judecată. (Sfântul Isaac Sirul)

Şi iată o femeie cananeiancă, din acele ţinuturi, ieşind striga, zicând: Miluieşte-mă, Doamne, Fiul

lui David! Fiica mea este rău chinuită de demon. (Matei 15.22)

Şi să nu zici: Mila Lui este mare, va curăţi mulţimea păcatelor mele. Că mila şi mânia de la El sunt

şi peste cei păcătoşi va odihni mânia Lui. Nu întârzia a te întoarce la Domnul şi nu amâna

din zi în zi. (Ecclesiasticul 5.6-8)

Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine şi dreptatea Ta celor drepţi la inimă. (Psalmi 35.10)

Unde nu e milă, acolo e şi nedreptate. (Proverb turcesc)

Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar

aţi lăsat părţile mai grele ale Legii: judecata, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi

şi pe acelea să nu le lăsaţi. (Matei 23.32)

Zis-a Avva Sisoe: Orice fel de ispită va veni omului, să zică: Pentru păcatele mele s-a întâmplat

aceasta. Iar dacă vreun lucru bun se va întâmpla lui, să zică: Din mila lui Dumnezeu este aceasta.

Milostenia 4.8, 6.11

Milostenia ajunge mai repede la Dumnezeu decât rugăciunea. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Milostenia este mama tuturor virtuţilor. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Milostenia este uşurare de păcat. (Sfântul Clement Romanul)

Milostenia omului preţuieşte la Domnul ca un inel cu pecete şi binefacerile omului el le păstrează ca lumina

ochiului. (Ecclesiasticul 17.17)

Milostenia schimbă bunurile materiale în bunătate sufletească. (Patriarhul Daniel)

Milostenia şi filantropia. 8.16

Milostenia, unită cu postul, izbăveşte de moarte. 10.11

Milostenia/ Aţi auzit de răbdarea lui Iov şi aţi văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnul; că mult-milostiv este

Domnul şi îndurător. (Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob 5.11)

Bună este milostenia ca pocăinţă a păcatului. (Sfântul Clement Romanul)

Căci milostenia izbăveşte de la moarte şi curăţă orice păcat. Cei ce fac milostenie şi drepta-

te vor trăi mult. (Tobit 12.9)

Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptăţii mele! Întru necaz m-ai desfătat! Milosti-

veşte-Te spre mine şi ascultă rugăciunea mea. (Psalmi 4.1)

Cât este de mare milostivirea Domnului şi mila spre cei care se întorc la El!

(Ecclesiasticul 17.24)

Cel care face milostenie împrumută pe aproapele său; şi cel care dă din punga sa, ţine porun-

cile. Împrumută pe aproapele tău în vremea lipsei lui; şi iarăşi înapoiază aproapelui la

vremea sa. (Ecclesiasticul 29.1, 2)

Cel ce nu poartă grijă după puterea lui de toate virtuţile, săvârşeşte un păcat anevoie de iertat;

dar rugăciunea şi milostenia întorc pe cel ce nu poartă de grijă. (Sfântul Marcu Ascetul)

Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti; îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi a-

devărat. Caută spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi mântuieşte pe fiul

slujnicei Tale. (Psalmi 85.14, 15)

De cele mai multe ori, slava se cumpără cu preţul fericirii, plăcerea cu preţul sănătăţii, miloste-

nia celor cu nume mare cu preţul neatârnării, banii cu preţul conştiinţei.(Mitropolitul Filaret)

De faci bine, să ştii cui faci, şi vei avea mulţumire pentru fapta ta bună. Fă bine celui binecredin-

cios şi vei afla răsplătire, dacă nu de la el, de la Cel Preaînalt. Nu este bine pentru cel care

pururea petrece în răutăţi şi nu dă milostenie. Dă celui binecredincios, şi să nu ajutorezi

pe cel păcătos. (Ecclesiasticul 12.1-4)

Deci, lepădarea de sine înseamnă o trăire în iubirea lui Dumnezeu, care apoi trebuie arătată în

iubire milostivă, în iubire smerită, generoasă faţă de familie, faţă de semenii noştri, faţă

de oamenii, mai ales, care au nevoie de iubirea şi ajutorul nostru. (Patriarhul Daniel)

Dumnezeu este îndelung-răbdător şi mult-milostiv. 9.21

Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi şi ne binecuvintează, luminează fa?a Ta spre noi şi ne

miluieşte! (Psalmi 66.1)

După mulţi ani, am venit ca să aduc neamului meu milostenii şi prinoase, când nişte iudei din

Asia m-au găsit, curăţit, în templu, dar nu cu mulţime, nici cu gâlceavă. (Faptele

Apostolilor 24.17, 18)

Fără milostenie nu poţi intra în împărăţia cerurulor. 6.7

Focul arzător îl va stinge apa, şi milostenia va curăţi păcatele. (Ecclesiasticul 3.29)

Grămădeşte milostenii în cămările tale şi ele te vor scoate din orice nenorocire.

(Ecclesiasticul 29.15)

Harul este ca un rai plin de binecuvântări; şi milostenia în veac rămâne.(Ecclesiasticul 40.19)

Hristos este prezent în potirul din Sfântul Altar, dar şi în fiecare om sărac, umilit, în fiecare om

care suferă şi aşteaptă de la noi un semn al iubirii frăţeşti milostive.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând:

Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului. (Luca 18.13)

Iubeşte milostenia şi judecata, Domnul; de mila Domnului plin este pământul. (Psalmi 32.5)

Iubirea aproapelui izvorăşte din iubirea de Dumnezeu. Iubirea de Dumnezeu se manifestă

prin iubirea aproapelui. Fiecare să fie aproapele celuilalt.

(Din învăţăturile de la “Samarineanul Milostiv”)

Încrederea nesocotită în dumnezeiasca milostivire este şi mai primejdioasă. 9.21

La toată milostenia va face loc; fiecare după faptele sale va afla. (Ecclesiasticul 16.16)

Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei;

altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu

trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni;

adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. (Matei 6.1, 2)

Mai uşor se mântuieşte bogatul harnic, drept şi milostiv decât săracul cârcotaş.

(Părintele Ilie Cleopa)

Milostiv şi drept este Domnul, şi dreptatea Lui rămâne în veac. 9.21

Munţii pot să se mute din loc şi colinele să se clatine, dar milostivirea Mea nu se va depărta

de la tine şi legământul Meu de pace nu se va zdruncina, zice Domnul, Care are milă

de tine. (Isaia 54.10)

Nu slăbi în rugăciunea ta şi nu trece cu vederea a face milostenie. (Ecclesiasticul 7.11)

Nu te deznădăjdui pentru că Dumnezeu este milostiv, dar nici nu fii fără grijă pentru că

El este şi drept. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

O mare milostenie este rugăciunea pentru alţii, nu doar pentru noi. (Patriarhul Daniel)

Ochiul Meu nu te va cruţa, nici nu te va milui, ci-ţi voi răsplăti după căile tale, ticăloşiile tale

vor fi peste tine şi vei cunoaşte că Eu sunt Domnul". (Iezechiel 7.4)

Omul milostiv îşi face bine sufletului său, pe când cel fără milă îşi chinuieşte trupul său.

(Solomon 11.17)

Postul este nedesăvârşit fără smerenie şi milostenie. 10.11

Săracii sunt portarii împărăţiei cerurilor, judecători aspri pentru cei nemilostivi şi avocaţi, sau

apărători puternici, pentru cei milostivi. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Scopul împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Mântuitorului este sfinţirea sufletului şi a trupului, dar şi

dobândirea mântuirii, adică iertarea păcatelor şi viaţa de veci. În acest sens, împărtăşirea

euharistică ne dăruieşte putere pentru a răstigni egoismul şi orgoliul din noi şi a cultiva o iu-

bire smerită şi milostivă, exprimată prin rugăciune şi prin fapte bune. (Patriarhul Daniel)

Seamănă milostenie cu smerenie şi vei secera milă la Judecată. (Sfântul Isaac Sirul)

Sfatul bun la timpul potrivit este o milostenie mai mare decât sumele de bani, pentru că este

sfatul Cuvântului spre folos pentru mântuire. (Patriarhul Daniel)

Socoteşte milostenia, nu ca pe o cheltuială, ci ca pe un venit, nu ca o pierdere, ci ca pe un câş-

tig, fiindcă tu, prin ea, dobândeşti mai mult decât ai dat. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie

într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. (Matei 6.3, 4)

Modestia acoperă întotdeauna meritul fără însă a-l ascunde. (Benjamin Franklin)

Modestia este aceea care poartă adevărata coroană. (Proverb olandez)

Modestia este conştiinţa trupului. (Honoré de Balzac)

Modestia este fundaţia solidă a tuturor virtuţilor. (Confucius)

Modestia este pentru merit, ceea ce sunt umbrele pentru figuri într-un tablou; ea dă forţă şi relief. (Jean de

la Bruyère)

Modestia este plasa cu care se prinde gloria. (Proverb arab)

Modestia este singura strălucire pe care ne este îngăduit să o adăugăm gloriei. (Charles Pinot Duclos)

Modestia nu trebuie să îngroape mândria. (Fabrizio Frizzi)

Modestia şi înţelepciunea sunt complementare. (Bernard Fontenelle)

Modestia/ Adevărata smerenie este aceea care se ascunde în omenie, în modestie. 7.1

Cu cât te vei cunoaşte mai bine pe tine, cu atât vei fi mai modest şi vei căpăta o mai mare încre-

dere în puterile tale. (Samuel Smiles)

Cumpătarea spune să nu te robeşti poftelor, să trăieşti cu puţin şi modest. (Platon)

Este o lecţie universală – intoleranţa este primul semn al unei educaţii neadecvate. O persoană

rău educată se poartă cu o nerăbdare arogantă, în vreme ce autentica, adevărata educaţie

dă naştere modestiei. (Aleksandr Soljeniţân)

Falsa modestie este ultimul rafinament al vanităţii. (Jean de La Bruyère)

Matematica este ceea ce începe, ca şi Nilul, în modestie şi se termină în magnific. (Calvin

Colton)

Mândria nu reuşeşte niciodată ca atunci când este acoperită de modestie. (Antoine Gombaud,

chevalier de Méré)

Nimic nu înalţă mai mult în lume decât măsura şi modestia. (Epictet)

Omul superior este modest în cuvinte şi excelent în fapte. (Confucius)

Orgoliul nu reuşeşte niciodată ca atunci când se acoperă de modestie. (Antoine Gombaud,

chevalier de Méré)

Ştiinţa puţină îi face pe oameni pretenţioşi, în timp ce ştiinţa multă îi face modeşti.

(Leonardo da Vinci)

Toţi oamenii de mare calitate din istoria lumii au fost oameni modeşti. (Tudor Arghezi)

Mintea nepătimitoare este aceea care stăpâneşte patimile sale. 12.5

Mortificarea patimilor. 11.2

Multe lucruri are omul, / Dar virtutea cea mai mare / E să nu se ţie mândru / Cu virtuţile ce are.

(George Coşbuc)

Munca e balsamul sângelui, munca e izvorul virtuţii. (Johan Gottfried von Herder)

Munca este îngerul păzitor al omului. (Concepcion Arenal)

Munca fără rugăciune este servilism; rugăciunea fără muncă este cerşetorie. (Părintele Ilie Cleopa)

Munca gândeşte, lenea visează. (Jules Renard)

Munca oboseşte pe cel nebun; cine nu ştie drumul nu poate să se ducă în cetate. (Ecclesiastul 10.15)

Munca scurtează ziua şi lungeşte viaţa. (Denis Diderot)

Munca trebuie să fie conformă cu voinţa lui Dumnezeu. 8.16

Munca trebuie să fie sfinţită de atmosfera rugăciunii. 8.16

Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând. (Mihai Eminescu)

Munca/ Artistul nu este nimic fără dar, dar darul nu este nimic fără muncă. (Emile Zola)

Calitate înseamnă să munceşti bine când nimeni nu te supraveghează. (Henry Ford)

Căci şi când ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: dacă cineva nu vrea să lucreze, acela

nici să nu mănânce. Pentru că auzim că unii de la voi umblă fără rânduială, nelucrând nimic,

ci iscodind. Dar unora ca aceştia le poruncim şi-i rugăm, în Domnul Iisus Hristos, ca să