Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

Eu. Eu eram cel mai mare. Când am împlinit vârsta de 25 de ani, am început să zic: Eu şi Mozart.

Astăzi, pot să spun doar: Mozart. (Charles François Gounod)

Cu cât e mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea. (Esop)

Cu cât eşti mai mare, cu atât mai mult te smereşte şi înaintea Domnului vei afla har. Că mulţi oameni mari şi

slăviţi sunt, dar tainele se descopăr celor smeriţi. Că mare este puterea Domnului şi El este

preaslăvit de cei smeriţi. (Ecclesiasticul 3.18, 19)

Cu cât te vei cunoaşte mai bine pe tine, cu atât vei fi mai modest şi vei căpăta o mai mare încredere în pute-

rile tale. (Samuel Smiles)

Cunoaşterea are două momente mari: momentul morţii şi momentul învierii. 11.2

Dacă ai minte, ascultă aceasta, pleacă urechea la cuvintele mele. Unul care prigoneşte dreptatea ar putea

oare să domnească? Şi vei osândi tu pe Cel mare şi drept? (Iov 34.16, 17)

Dacă eu am văzut mai departe decât alţii, asta este că stăteam pe umerii unor giganţi. (Isaac Newton)

Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură mari

neajunsuri. (Ecclesiastul 10.4)

Dacă nu rişti nimic riscul este şi mai mare. (Erica Jong)

Dacă oamenii ar şti ce mare lucru este a fi în harul lui Dumnezeu, nu s-ar înspăimânta de nicio suferinţă şi ar

suporta în linişte orice durere, deoarece harul este rodul răbdării. (Sfânta Roza de Lima, patroana

Americii Latine, a statului Peru şi a Insulelor Filipine)

Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele

rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit pră-

pastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.

(Luca 16.25, 26)

Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră peste piatră să nu se risipească. (Marcu 13.2)

Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de grâu, de vin şi de untdelemn ce s-a

înmulţit. (Psalmi 4.7)

Dă piept cu cele mai mari frici ale tale. După aceea, ele nu vor mai evea forţă, iar tu vei fi liber.

(Jim Morrison)

De cele mai multe ori, slava se cumpără cu preţul fericirii, plăcerea cu preţul sănătăţii, milostenia celor cu nu-

me mare cu preţul neatârnării, banii cu preţul conştiinţei. (Mitropolitul Filaret)

De la un om mare ai întotdeauna de învăţat, chiar şi când tace. (Seneca)

De mare folos este pentru călugări postul. 11.11

Destinul omenesc nu cunoaşte ameninţare mai mare decât moartea din motive necunoscute. (Ramon

Gomez de la Serna)

Deznădejdea este cea mai mare rătăcire a noastră. (Vauvenargues)

Divinitatea nu glumeşte! Universul nu a fost creat în glumă, ci cu mare seriozitate de către o Putere care este

fără măsură de tainică, sfântă şi primitoare. (Annie Dillard)

Dreptatea Ta ca munţii lui Dumnezeu, judecăţile Tale adânc mare; oameni şi dobitoace vei izbăvi Doamne.

(Psalmi 35.6)

Dreapta-socoteală, cea mai mare dintre virtuţi. 10.7

Dumnezeu ne trimite darurile cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi.

(Sfântul Grigorie de Nazianz)

După părerea mea, o mare parte din viaţă este determinată de dezordine pură. (Sidney Poitier)

E mare bogăţie să te mulţumeşti cu puţin. (Ioan Slavici)

E mare lucru să ştii să-ţi trăieşti viaţa. Majoritatea oamenilor doar există. (Oscar Wilde)

E o mare mângâiere să-ţi plângi părinţii la mormânt. (Mitopolitul Bartolomeu Anania)

El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. Dar ea a zis: Da, Doamne,

dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. Atunci, răspunzând, Iisus i-a

zis: O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela.

(Matei 15.26-28)

Este o mare nenorocire să ajungi sub stăpânirea demonilor şi să devii unealta lor! O nenorocire care cuprinde

lumea întreagă şi nu este pricepută de lume. (Patericul)

Eu cred că Biblia este cel mai mare dar dat omului. Tot ce este mai bun de la Mântuitorul lumii ne este dat

prin intermediul acestei cărţi. (Abraham Lincoln)

Exagerarea, vrând să mărească lucrurile mici, le face să pară şi mai mici. (Jean le Rond d’Alembert)

Extraordinarele progrese realizate în domeniul comunicaţiilor reprezintă o serioasă ameninţare la adresa

vieţii private. (Earl Warren)

Făcând vâlvă în jurul jignirii ce ţi s-a adus nu micşorezi amărăciunea, dar măreşti ruşinea. (Boccaccio)

Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai, şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva eşti

Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut

din ea şi fiii lui şi turmele lui? (Ioan 4.11, 12)

Fericirea sau nefericirea este în mare parte opera lor. (John Locke)

Filosofia este lucrul cel mai mare şi mai vrednic de Dumnezeu. Ea singură poate să ne înalţe până la

Dumnezeu şi să ne apropie de El, iar sfinţi sunt cu adevărat sunt numai aceia care-şi deprind

mintea cu fiolosofia. (Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful)

Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecăţile Domnului sunt adevărate, toate îndreptăţite.

Dorite sunt mai mult decât aurul, şi decât piatra cea de mare preţ; şi mai dulci decât mierea şi fagurele.

(Psalmi 18.10, 11)

Frica face lupul să fie mai mare decât în realitate. (Proverb german)

Genialitatea nu este altceva decât o mare aptitudine pentru răbdare. (Benjamin Franklin)

Handel este cel mai mare compozitor care a trăit vreodată. Întotdeauna îmi voi scoate pălăria în faţa muzicii

lui şi voi îngenunchia cu umilinţă la mormântul său. (Ludwig van Beethoven)

Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare, Şi-a dat duhul. Şi iată, catapeteasma templului s-a sfâşiat în două de

sus până jos, şi pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat; mormintele s-au deschis

şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat. (Matei 27.50-52)

Iar în ziua cea din urmă - ziua cea mare a sărbătorii - Iisus a stat între ei şi a strigat, zicând: Dacă însetează

cineva, să vină la Mine şi să bea. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor

curge din pântecele lui. (Ioan 7.37, 38)

Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui.

(Matei 28.8)

Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la

pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Şi răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece

s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât numai

acesta, care este de alt neam? Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit. (Luca 17.15-19)

Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi

pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui. (II Petru 3.10)

Ideile mari pornesc totdeauna din suflete mari. (Vasile Conta)

Ignoranţa este un mare duşman al minţii. (Sfântul Nicodim Aghioritul)

Instinctul este un lucru mare. Eu am fost fricos din instinct. (William Shakespeare)

Invidia şi duşmănia au dărâmat cetăţi mari şi au nimicit din rădăcină popoare mari. (Sfântul Clement

Romanul, ucenicul Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel.)

Invidia şi orgoliul dezbină de la cei mici la cei mari. (Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)

Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mult mai mare decât iubirea celui mai mare

sfânt pentru Dumnezeu. (Părintele Arsenie Boca)

În ceasul acela, s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: Cine, oare, este mai mare în împărăţia cerurilor?

(Matei 18.1)

În faţa naturii nu te crede nici mare, nici mic, meditează. (Victor Hugo)

În orice savant mare veţi găsi un mare patriot. (Louis Pasteur)

În viaţa noastră, plină de nervozitate şi violenţă, avem o mare nevoie de umilinţă. 10.18

În spatele unui om mare s-a aflat întotdeauna un Dumnezeu mare. (Gavriil Stiharul)

Întâiul şi cel mai mare dar al lui Dumnezeu, puternica păzitoare a virtuţilor, adică smerenia,

este rodul adevăratei filosofii. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; Cel ce în-

tinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii suirea Ta; Cel

ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc; Cel ce ai

întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului. (Psalmi 103.2-6)

Înţelepciunea înalţă capul celui smerit şi-l face să şadă între cei mari. (Ecclesiasticul 11.1)

Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege? El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu

toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar

a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Matei 22.36-39)

Învingând ispitele, ne vom putea păzi mintea de judecată şi de mânie, două dintre cele mai mari ispite

care pândesc pe om. 10.7

Îţi faci semnul crucii, să-l faci corect, nu repezit, schilodit, aşa ca să nu se ştie ce înseamnă, ci un semn al cru-

cii adevărat, lent, mare, de la frunte la piept, de la un umăr la celălalt. Concentrează-te bine, adună-ţi

toate gândurile şi întreaga ta persoană în acest semn. … (Romano Guardini, 8.7)

Jurnalismul este o catapultă enormă pusă în mişcare de urile mărunte. (Honoré de Balzac)

Jurnalismul îşi justifică propria existenţă prin marele principiu Darwinian al supravieţuirii celui mai vulgar.

(Oscar Wilde)

La umbra marilor copaci nu creşte nimic. (Constantin Brâncuşi)

Lucrurile măreţe se fac de obicei cu riscuri foarte mari. (Herodot)

Lucrurile măreţe se obţin încet. Dar nu obţii nimic dacă stai pe loc. (Zig Ziglar)

Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi

prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face

stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am

făcut cunoscute. (Ioan 15.13-15)

Mai mare este a putea ţine gândul în loc, decât a iscodi taine, chiar de a-i afla răspunsurile toate.

(Părintele Savatie Baştovoi)

Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari.

Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate către Tine aşteaptă

ca să le dai lor hrană la bună vreme. (Psalmi 103.26-28)

Marea artă începe unde se termină natura. (Marc Chagall)

Marea calitate a unui şef de şcoală este de a fi bucuros când e depăşit de elevii săi. (Grigore Moisil)

Marea înţelepciune e să-ţi alegi prieteni care nu te vor sili la compromisuri. (Camil Petrescu)

Marea majoritate a oamenilor găsesc că e mai uşor să cerşească cerul prin rugăciuni, decât să-l merite prin

acţiuni. (Arthur Schopenhauer)

Mari şi multe minuni sunt în lume, dar minune mai mare decât omul nu există. (Sofocle)

Marile realizări sunt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă. (Samuel Johnson)

Mândria se manifestă prin încrederea foarte mare în sine. 11.8

Mie îmi este mare câştig chiar şi numai a-mi aminti de Sfântul Antonie.(Sfântul Atanasie cel Mare,

ucenicul Sfântului Antonie cel Mare)

Mirosurile ating corzile inimii cu o precizie mai mare decât imaginile si sunetele. (Rudyard Kipling)

Mult mai importantă decât banii este următoarea cheltuială: timpul. Timpul este o cheltuială majoră.

(Jim Rohn)

Multe lucruri are omul, / Dar virtutea cea mai mare / E să nu se ţie mândru / Cu virtuţile ce are.

George Coşbuc)

Mulţi şi-au mărit nenorocirea din cauză că nu au ştiut să o suporte. Mai mult decât întâmplarea sau norocul,

le-a fost potrivnic propriul lor caracter. (Accius)

Muzica este o revelaţie mai mare decât toată înţelepciunea şi filosofia. (Lugwig van Beethoven)

Năpăstuitul se teme neîncetat de rele şi mai mari. (Ovidiu)

Nenorocirile scot la iveală oameni mari şi sfinţi, aşa cum războiul îi naşte pe eroi. (Mitropolitul Filaret)

Neştiinţa noastră este infinit mai mare decât ştiinţa. (Isaac Newton)

Nicio artă nu are o înrâurire aşa de mare asupra omului ca muzica. (Arthur Schopenhauer)

Nicio instituţie n–a fost pentru oameni o pacoste mai mare ca banii. (Sofocle)

Nicio răzbunare nu e mai mare decât uitarea. (Francis Bacon)

Nu e mare opera unde e mult material, ci aceea unde este mult suflet. (Nicolae Iorga)

Nu este biruitor mai mare pe pământ decât acela care se biruie pe sine însuşi şi domneşte asupra

patimilor. (Sfântul Tihon din Zadonsk)

Nu există durere mai mare decât amintirea zilelor de bucurie în clipele de nenorocire. (Dante Alighieri)

Nu este o coincidenţă că cei mai mari gânditori din toate timpurile au fost suflete profund religioase.

(Max Planck)

Nu există pentru oameni un câştig mai mare decât prevederea şi o minte înţeleaptă. (Sofocle)

Nu există bucurie mai mare ca aceea pe care o simţi atunci când învingi dificultătile. (Samuel Johnson)

Nu există bucurie mai mare decât cea venită pe neaşteptate. (Sofocle)

Nu există înălţimi prea mari, ci numai aripi prea scurte. (Giovanni Papini)

Nu există o mândrie mai mare decât aceea de a fi mândru de ceilalţi. (Ana Blandiana)

Nu există trădare mai mare decât trădarea faţă de tine însuţi. (William Shakespeare)

Nu există vrăjmaş mai mare pentru om decât omul însuşi. 6.6

Nu tot aşa va fi între voi, ci care între voi va vrea să fie mare să fie slujitorul vostru. (Matei 20.26)

Nu-ţi fie frică să faci un pas mare. Nu poţi trece o prăpastie din două sărituri mici. (David Lloyd George)

Numai entuziasmul poate da naştere la înfăptuiri măreţe. (Karl Liebknecht)

Numai pasiunile mari pot da naştere oamenilor mari. (Claude Adrien Helvetius)

O mare avere este o mare robie. (Proverb englezesc)

O mare milostenie este rugăciunea pentru alţii, nu doar pentru noi. (Patriarhul Daniel)

O mare piedică în calea progresului omenirii este faptul că oamenii nu ascultă pe aceia care vorbesc prudent,

ci pe aceia care strigă mai tare. (Arthur Schopenhauer)

O realizare este un angajament. Obligă la o realizare şi mai mare. (Albert Camus)

Oamenii fac o mare greşeală când se îngrijesc mai mult de vas decât de floare. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Omul este mare abia atunci când se recunoaşte mic, când îşi recunoaşte slăbiciunile, neputinţele şi nu virtuţile.

(Augustin Păunoiu)

Omul nu e niciodată atât de mare ca atunci când se lasă în genunchi să ajute un copil. (Pitagora)

Orgoliul este o fiară care trăieşte în peşteri şi în pustii: vanitatea dimpotrivă, ca un papagal, sare din cracă în

cracă şi pălăvrăgeşte în lumina mare a zilei. (Gustave Flaubert)

Orice operă mare se face cu pasiune. (Alexandru Vlahuţă)

Pacea, dovada unei mari iubiri. 11.4

Păcatele cele mici deschid uşa celor mari. (Sfinţii Părinţi)

"Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care

stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit".

De atunci a început Iisus să propovăduiască şi să spună: Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor.

(Matei 4.15-17)

Pe cât de puternic este adevărul, pe atât de slabă şi de neputincioasă este minciuna. Din omul cel mai neîn-

semnat, din stratul cel mai de jos al societăţii, adevărul face o personalitate ilustră. Minciuna însă, dim-

potrivă, îl înjoseşte pe om şi dintr-un om mare face un om de nimic. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice. (Esop)

Pe povârnişul viciului aluneci uşor şi fără să bagi de seamă; pentru a atinge însă culmile perfecţiunii, urci încet

şi întâmpini multe şi mari greutăţi. (Feuchtersleben)

Pentru a exista mari poeţi este nevoie de mari cititori. (Walt Whitman)

Pentru aceasta, bucuraţi-vă ceruri şi cei ce locuiţi în ele. Vai vouă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a

coborât la voi având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt. (Apocalipsa 12.12)

Poate că cea mai mare lecţie a istoriei este că nimeni n-a învăţat lecţiile istoriei. (Aldous Huxley)

Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe,

ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de

mare preţ înaintea lui Dumnezeu. (I Petru 3.3, 4)

Prin credinţă, Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să păti-

mească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceaţa cea trecătoare a păcatului, socotind că batjo-

corirea pentru Hristos este mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, fiindcă se uita la răsplătire.

(Evrei 11.24-26)

Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prăbuşesc cele mai mari. (Sallustius)

Prostul are un mare avantaj faţă de deştept. Este întotdeauna mulţumit de el însuşi. (Napoleon Bonaparte)

Prudenţa este fiul cel mai mare al înţelepciunii. (Victor Hugo)

Răsplata muncii noastre pentru Domnul este mare şi ea se numeşte fericire. (Tertulian)

Religia este, ca să spunem aşa, adâncul liniştit al mării, care rămâne liniştit oricât de înalte ar fi valurile.

(Ludwig Wittgenstein)

Savanţii posedă o putere de concentrare mare şi o imaginaţie controlată, care trezesc geniul subconştient.

(Joseph Murphy)

Să fim o mică reflexie a unei mari lumini. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Să nu crezi că se va împodobi cu cele mari, cel ce este leneş în cele mici (Sfântul Vasile cel Mare)

Săvârşirea la timp a faptelor bune constituie cel mai mare bine al vieţii omeneşti. Este cu adevărat singurul

bine, bucurie neîntreruptă pe care ţi-o dau faptele bune. Căci împlinirea poruncilor bucură întru

nădejde pe făcătorul faptelor bune. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Scurtă e viaţa, lung e veacul viitor şi mic e răscumpul vieţii de aici. Iar omul, vieţuitoarea aceasta mare şi de

scurtă vreme, căreia i s-a dat vremea îngustă de acum, e neputincios. Vremea e îngustă iar omul e

slab, dar cununa care-l aşteaptă ca răsplată a luptelor este mare, deoarece are nenumărate ţepuşe

care-i primejduiesc viaţa, cea tot scurtă. (Sfântul Nichita Sichatul)

Se cere să luăm aminte, ca la vremea marilor încercări, să nu cădem din credinţă. (Eusebiu de Cezareea)

Sfatul bun la timpul potrivit este o milostenie mai mare decât sumele de bani, pentru că este sfatul

Cuvântului spre folos pentru mântuire. (Patriarhul Daniel)

Simplitatea spiritului este lucrul cel mai mare şi mai greu de dobândit; pentru a fi simplu trebuie să fi trecut

prin mari experienţe. (Krishnamurti, filosof indian)

Sufletele mari rabdă în tăcere. (Friedrich von Schiller)

Şi apucând pe copilă de mână, i-a grăit: Talita kumi, care se tâlcuieşte: Fiică, ţie zic, scoală-te! Şi îndată s-a

sculat copila şi umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s-au mirat îndată cu uimire mare. (Marcu 5.41, 42)

Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri

pe sine se va înălţa. (Matei 23.11, 12)

Şi de cele străine fereşte pe robul Tău; de nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi şi mă voi curăţi de

păcat mare. (Psalmi 18.14)

Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici

de El. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3.5)

Şi s-au înfricoşat cu frică mare şi ziceau unul către altul: Cine este oare, Acesta, că şi vântul şi marea I se

supun? (Marcu 4.41)

Şi deşteptându-se temnicerul şi văzând deschise uşile temniţei, scoţând sabia, voia să se omoare, socotind că

cei închişi au fugit. Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ţi faci nici un rău, că toţi suntem aici.

Iar el, cerând lumină, s-a repezit înăuntru şi, tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel şi a lui Sila;

şi scoţându-i afară (după ce pe ceilalţi i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă

mântuiesc? (Faptele Apostolilor 16.27-30)

Şi dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Şi făcându-se mare

tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând: Bărbaţi fraţi şi părinţi, ascultaţi acum, apărarea mea

faţă de voi! (Faptele Apostolilor 21.40, 22.1)

Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. (Luca 15.14)

Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea

deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de

frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. (Matei 28.2-4)

Şi l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, şi, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului,

s-a dus. (Matei 27.60)

Şi s-a iscat între ei şi neînţelegere: cine dintre ei se pare că e mai mare? Iar El le-a zis: Regii neamurilor dom-

nesc peste ele şi se numesc binefăcători. Dar între voi să nu fie astfel, ci cel mai mare dintre voi să fie ca

cel mai tânăr, şi căpetenia ca acela care slujeşte. (Luca 22.24-26)

Şi toate insulele pieriră şi munţii nu se mai aflară. Şi grindină mare, cât talantul, se prăvăli din cer peste oameni.

Şi oamenii huliră pe Dumnezeu, din pricina pedepsei cu grindină, căci urgia ei era foarte mare.