Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Ecclesiasticul 21.27)

Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea. (Georges Brassens)

Ca să porţi coroana de om trebuie să ai trei etaje: minte, obraz şi inimă. (Liubiţa Raichici)

Ca să-L cunoşti cu adevărat pe Dumnezeu, trebuie să ieşi din mintea ta. (Neale Donald Walsch)

Care este cel mai mare duşman al omului, dacă nu propria sa minte? (Buddha)

Căderea în propria lumină a minţii este foarte periculoasă. 2.7

Căderea în propria lumină a minţii/ Această amăgire, căderea în propria lumină a minţii, l-a doborât

chiar şi pe Lucifer, prinţul luminii. 2.7

Câtă vreme nu suntem curăţiţi şi noi de Duhul Sfânt, intenţia constă în

a nu recunoaşte ca fiind corecte nicio senzaţie, niciun simţământ al

inimii, decât doar sentimentul de căinţă, a întristării mântuitoare

pentru păcat, amestecate cu nădejdea milostivirii lui Dumnezeu.

(Sfântul Ignatie Briancianinov 2.7)

Cel care se roagă poate întâlni în experienţa sa două tipuri de lumină:

lumina propriei sale minţi şi lumina imaterială a lui Dumnezeu. 2.7

Ia seama ca lumina din tine să nu fie întuneric. 2.7, Luca 11.35

La rugăciune nu trebuie să iei seama la senzaţiile luminoase.

(Părintele Sofian Boghiu 2.7)

Cămara minţii şi a inimii. 7.3

Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în

ştiinţă. (Solomon 21.11)

Când se va elibera mintea, se va înlătura tot ce e la mijloc între ea şi Dumnezeu. (Sfântul Isaia Pustnicul)

Când se va slobozi mintea de toată nădejdea din lumea văzută, să ştii că a murit în tine păcatul.

(Sfântul Isaia Pustnicul)

Cât de des luăm drept convingere o iluzie a simţurilor sau o eroare a minţii. (Mihail I. Lermontov)

Cea mai lungă cale este calea de la minte la inimă. (Părintele Arsenie Boca)

Cel care îşi bate capul cu înţelepciunea îndeplineşte desăvârşirea minţii şi cel care îşi pierde somnul pentru

ea va fi în curând fără de grijă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.15)

Cine nu luptă cu gândurile, nu luptă cu satana. 5.11

Cine îşi face rânduială în minte, îşi face rânduială în viaţă. 2.11

Coborârea minţii în inimă 2.1, 3.1, 10.15, 2.3

Coborârea (adâncirea ) minţii în inimă 1.9

Credinţa e începutul care duce la înţelegere şi deschide mintea spre primirea luminii dumnezeieşti.

(Sfântul Chiril al Alexandriei)

Cu cât e mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea. (Esop)

Cu norocul de partea ta, te poţi descurca şi fáră minte. (Giordano Bruno)

Cultura înseamnă lărgirea minţii şi a spiritului. (Jawaharlal Nehru)

Cumplit lucru e beţia. E în stare să adoarmă simţurile, să întunece mintea. Face mort şi fără de putere pe

omul înzestrat cu raţiune, omul care a primit stăpânirea peste toate, îl doboară la pământ legându-l cu

lanţuri de nedezlegat. Dar mai bine spus, omul beat e mai rău decât omul mort. Omul mort nu mai poate

face rău, nici bine. Omul beat, însă, bine nu poate face, ci numai rău. Face de râs pe toţi, şi pe femeie şi

pe copii. Prietenii se ascund şi se ruşinează, gândindu-se la ruşinea lui. Duşmanii se bucură, îşi bat joc de

el, îl blestemă … Poate fi oare om mai ticălos decât beţivul, care e mereu cu capul ameţit de băutură,

care toarnă vin în el în fiecare zi de-şi strică judecata gândurilor? … (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Curăţirea minţii de gândurile cele rele. 2.11

Dacă ai minte, ascultă aceasta, pleacă urechea la cuvintele mele. Unul care prigoneşte dreptatea ar putea

oare să domnească? Şi vei osândi tu pe Cel mare şi drept? (Iov 34.16, 17)

Dacă capacitatea de a gândi nu este însoţită de capacitatea de a acţiona, mintea superioară este torturată.

(Benedetto Croce)

Dacă mintea se va elibera de tot ceea ce este potrivnic ei, se va odihni şi va afla un alt veac nou şi va cu-

geta la cele noi şi nestricăcoase. (Sfântul Isaia Pustnicul)

Dacă mintea ta e furată în vremea rugăciunii, încă n-a cunoscut că se roagă un monah, ci eşti încă un

mirean, care înfrumuseţează cortul din afară. (Evagrie Ponticul)

Dacă omul n-ar putea supravieţui după moartea trupească, evident totul ar fi zadarnic. În zadar i s-ar fi

însoţit sufletul în nevoi şi pasiuni trupeşti cu tot avântul lor. În zadar ar fi împiedicat trupul de mustra-

rea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinărilor şi dorinţelor, zadarnică activitatea ra-

ţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică înţelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuţi,

promulgarea şi controlarea oricărei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar fi tot ce poate fi măreţ şi frumos

în viaţa oamenilor şi pentru oameni. Ba, ceea ce ar fi şi mai grav, însăşi crearea omului şi înzestrarea

lui cu toate darurile s-ar dovedi fără de niciun rost. Însă, fiindcă nici toate aceste lucrări ale lui Dum-

nezeu şi nici toate aceste daruri care provin de la El nu pot fi socotite zadarnice şi fără rost, atunci în

chip necesar trebuie legată de dăinuirea veşnică a sufletului şi prelungirea vieţii trupeşti, precum şi

corolarul ei firesc, învierea. (Atenagora Atenianul, filosof creştin din secolul al doilea)

Dacă omul va ţine minte textul Sfintei Scripturi: “Din cuvintele tale te vei îndrepta, şi din cuvintele tale te

vei osândi”, atunci el se va hotărî ca mai bine să tacă. (Avva Pimen)

Dacă spui adevărul nu trebuie să ţii minte nimic. (Mark Twain)

Dacă te conduce mintea, eşti un rege; dacă te conduce corpul, un sclav. (Cato cel Bătrân)

Dacă toată bogăţia unui om se află în mintea sa, nimeni nu va putea să i-o fure. (Benjamin Franklin)

Dar minţile lor s-au învârtoşat, căci până în ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, rămâne acelaşi văl,

neridicându-se, căci el se desfiinţează prin Hristos; ci până astăzi, când se citeşte Moise, stă un văl

pe inima lor; iar când se vor întoarce către Domnul, vălul se va ridica. (II Corinteni 3.14-16)

De-a lungul istoriei, ceea ce a făcut ca răul să triumfe a fost inerţia celor care ar fi putut acţiona, indiferenţa

celor care aveau mai multă minte, tăcerea vocii justiţiei când conta cel mai mult. (Haile Selassie)

Deci am zis în inima mea: "Aceeaşi soartă ca şi cel nebun avea-voi şi eu; atunci la ce îmi foloseşte înţelepciu-

nea?" Şi am zis în mintea mea că şi aceasta este deşertăciune. Căci pomenirea celui înţelept ca şi a celui

nebun nu este veşnică, fiindcă în zilele ce vor veni amândoi vor fi uitaţi; atunci înţeleptul moare ca şi

nebunul. (Ecclesiastul 2.15, 16)

Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci

zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului.

(Efeseni 5.15-17)

Deci, de la însuşi lucrul care se deapănă în minte, poţi cunoaşte care drac s-a apropiat de tine.

(Evagrie Ponticul)

Diavolul ne aduce în minte, în timpul rugăciunii, toate lucrările şi părerile oamenilor, îngrămădeşte toate

grijile şi ne aduce cele mai bune soluţii ale problemelor care ne preocupă. 9.10

Disciplinarea minţii 2.11

Dreapta judecată este o virtute, ce nu pote fi cuprinsă cu mintea omenească, dacă nu suntem ajutaţi de

harul divin. (Sfântul Ioan Casian)

E mai grav să nu ai ce oferi cu inima şi mintea decât să ai mâinile goale. (Vladimir Ghika)

Educarea minţii 5.4

Efectul pe care-l poate avea păcatul asupra minţii şi asupra sentimentelor umane este devastator. Aşa es-

te păcatul, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur; înainte de a fi săvârşit, ne întunecă judecata şi ne înşeală

mintea, dar după ce a fost săvârşit ne apare lămurit înaintea ochilor grozăvia lui. Plăcerea aceea scurtă

şi ruşinoasă ne chinuie mereu şi ne umple de ruşine. (Din emisiunea “Cuvântul care zideşte”)

Este un semn de nobleţe mentală să ştii să admiri ceea ce te depăşeşte. (Gabriel Liiceanu)

Există două impulsuri contrare care guvernează mintea umană – unul care determină un comportament

normal, sănătos şi un altul responsabil de comportamentul excentric. Cele două alternează la

intervale regulate. (Franz Schubert)

Fericirea înseamnă să nu ai dureri în trup şi griji în minte. (Thomas Jefferson)

Fii vigilent: fereşte-ţi mintea de gânduri negative. (Buddha)

Filosofia este lucrul cel mai mare şi mai vrednic de Dumnezeu. Ea singură poate să ne înalţe până la Dumne-

zeu şi să ne apropie de El, iar sfinţi sunt cu adevărat sunt numai aceia care-şi deprind mintea cu

fiolosofia. (Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful)

Fraţilor, nu fiţi copii la minte. Fiţi copii când e vorba de răutate. La minte însă, fiţi desăvârşiţi.

(I Corinteni 14.20)

Frumuseţea cea adevărată se poate contempla numai de cel care are curăţită mintea.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Geniul este abilitatea de a pune în practică ceea ce ai în minte. (Francis Scott Key Fitzgerald)

Grijile nu sunt altceva decât o deprindere mentală foarte dăunătoare, iar eu îmi pot schimba orice deprin-

dere cu ajutorul lui Dumnezeu. (Norman Vincent Peale)

Hristos, Arhiereul jerfelor noastre, ocrotitorul şi ajutorul slăbiciunii noastre, prin El vedem ca-ntr-o oglindă,

nepătata şi preaînalta Lui Faţă, prin El s-au deschis ochii inimii noastre, prin El nepriceputa şi

întunecata noastră minte înfloreşte la lumina Lui, prin El Stăpânul a voit să gustăm cunoştinţa

cea nemuritoare. (Sfântul Clement Romanul)

Ia seama la relele tale, nu ale altuia; şi nu se va jefui de tâlhari casa de lucru a minţii tale.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Ignoranţa este noaptea minţii, dar o noapte fără lună şi stele. (Confucius)

Ignoranţa este un mare duşman al minţii. (Sfântul Nicodim Aghioritul)

Instinctul este nasul minţii. (Delphine de Girardin)

Instruirea minţii este la fel de necesară ca hrana pentru corp. (Cicero)

Împrăştierea minţii 1.1, 3.1, 4.14

Împrăştierea minţii, lucrarea diavolului. (Sfinţii Părinţi)

În care dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le lumineze lumina Evangheliei

slavei lui Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu. (II Corinteni 4.4)

În faţa minţii liniştite, întreg universul se predă. (Lao Tse)

În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenoro-

cire. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3.2)

Întăriţi trupul vostru prin muncă şi mintea voastră prin studii. (Socrate)

Întoarceţi-vă cu mintea şi inima voastră spre cer şi nu veţi fi prinşi de diavol. Pasărea, cu cât zboară mai

sus, cu atât este mai ferită de primejdii. (Sfântul Tihon din Zadonsk)

Învăţarea nu epuizează niciodată mintea. (Leonardo da Vinci)

Învingând ispitele, ne vom putea păzi mintea de judecată şi de mânie, două dintre cele mai mari ispite care

pândesc pe om. 10.7

Lacrimile sunt puse între minte şi trup, ca semne în trup, pentru aşezarea minţii. (Sfântul Isaac Sirul)

Lenea trupului şi a minţii 12.6

Locul înţelepciunii dumnezeieşti este mintea curată.(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească,

după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos. (Coloseni 2.8)

Lucrarea gândurilor 2.1

Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta, ci legile care le uneşte.

(Titu Maiorescu)

Lumea are structura limbajului, iar limbajul are formele minţii. (Eugenio Montale)

Lumina minţii este dată, în primul rând, de inteligenţă. 2.7

Lumina propriei minţi 2.7

Mai bun este cel care înţelege puţin cu frică, decât cel care prisoseşte cu mintea şi calcă legea.

(Ecclesiasticul 19.21)

Mai lesne este a purta nisip, sare şi fier, decât a locui cu un om fără minte. (Ecclesiasticul 22.16)

Mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu. (Sfântul Teofan Zăvorâtul)

Memoria este biblioteca minţii. (Francis Fauvel-Gouraud)

“Mens sana in corpore sano” este o maximă prostească. Corpul sănătos este produsul unei minţi sănă-

toase. (George Bernard Shaw)

Minţile mărginite au obiceiul să dea vina pe alţii pentru propriile greşeli. (Honoré de Balzac)

Minţile sunt ca paraşutele. Funcţionează doar când sunt deschise. (James Dewar)

Minţilor generoase nu le face plăcere să-i oprime pe cei slabi, ci mai degrabă să-i preţuiască şi să-i pro-

tejeze. (Anne Brontë)

Mustrarea de conştiinţă aduce multă trezvie mintii. 9.14

Muzica este plăcerea pe care mintea umană o simte din numărare fără să fie conştientă că numără.

(Gottfried Wilhelm von Leibniz)

Nebunia este, deseori, logica unei minţi pline de bun simţ, oprimate. (Oliver Wendell Holmes)

Nefericirea este cancerul trupului şi nebunia minţii. (Valeria Mahok)

Nicio pasiune nu fură minţii toate puterile aşa de bine cum o face frica. (Edmund Burke)

Nimic nu este mai sărac decât o minte care, fiind în afară de Dumnezeu, filosofează despre Dumnezeu.

(Filocalia)

Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă. (Ştefan Odobleja)

Nu e îndeajuns să ai o minte bună, scopul principal e să o foloseşti bine. (René Descartes)

Nu e nimic mai tare decât blândeţea. După cum apa aruncată pe foc a stins de multe ori focul, tot aşa şi un

cuvânt spus cu blândeţe stinge o mânie mai aprinsă decât cuptorul şi îndoit ne este câştigul. Câştigăm

prin aceea că ne-am purtat cu blândeţe şi prin aceea că slobozim de tulburare mintea fratelui nostru

punând capăt mâniei……. Căci ce este apa pentru foc, aceea e blândeţea şi bunătatea pentru mânie.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu există frumuseţe decât atunci când mintea şi inima ştiu ce este iubirea. (Krishnamurti, filosof indian)

Nu există pentru oameni un câştig mai mare decât prevederea şi o minte înţeleaptă. (Sofocle)

O minte religioasă este o minte echilibrată, sănătoasă, activă; ea înfruntă fapte, nu idei. (Krishnamurti,

filosof indian)

O minte sănătoasă într-un corp sănătos. (Juvenalis)

O soartă nefericită e mai de folos oamenilor decât o soartă fericită. Aceasta din urmă, totdeauna sub masca

fericirii, când se arată, minte. Cea dintâi este însă totdeauna adevărată, când se arată nestatornică prin

schimbarea sa. Una înşeală, alta instruieşte. Una, sub masca unor bunuri mincinoase înlănţuie minţile

celor ce se bucură de ea, cealaltă, prin cunoaşterea fericirii fragile, eliberează. Astfel, pe una o vezi

alergând de ici colo şi totdeuna uitând de sine, pe alta o vezi sobră, reţinută şi prudentă în exercitarea

adversităţii sale. În sfârşit, soarta fericită, prin mângâierile ei abate şi pe cei slabi din calea adevăratu-

lui bine, cea nefericită adesea târăşte cu sila la adevăratele bunuri pe cei rătăciţi.

(Betius, scriitor bisericesc)

O, Doamne, de-am avea noi inima psalmistului şi mintea lui Kepler, ca să Te contemplăm pe Tine!

(Albert Einstein)

Oamenii optimişti îşi menţin o mentalitate bazată pe soluţii, văzând o rezolvare în fiecare problemă şi o po-

sibilitate în fiecare imposibilitate. (John C. Maxwell)

Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate.

(Sfântul Talasie Libianul)

Ochii minţii întorşi către Dumnezeu. 10.15

Ochiul priveşte cele văzute, iar mintea înţelege cele nevăzute. Căci mintea care iubeşte pe Dumnezeu este

făclie care luminează sufletul. Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu şi-a luminat mintea sa şi

vede pe Dumnezeu prin mintea sa. (Sfântul Antonie cel Mare)

Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea. (Solomon 28.11)

Orice om poate greşi, dar numai cel fără minte stăruie în greşeală. (Cicero)

Paza minţii 1.9, 4.2, 4.14, 5.11, 7.11, 8.10,

Paza minţii sau a gândurilor, latura interioară a postului. 4.14

Paza minţii, negândirea la gânduri. (Arhiepiscopul Casian)

Paza minţii/ Câtă vreme nu suntem curăţiţi şi noi de Duhul Sfânt, intenţia constă în a nu recunoaşte ca fiind

corecte nicio senzaţie, niciun simţământ al inimii, decât doar sentimentul de căinţă, a

întristării mântuitoare pentru păcat, amestecate cu nădejdea milostivirii lui Dumnezeu.

(Sfântul Ignatie Briancianinov 2.7)

La rugăciune nu trebuie să iei seama la senzaţiile luminoase. (Părintele Sofian Boghiu 2.7)

Lanţurile văzute şi nevăzute 5.2

Războiul văzut şi nevăzut 5.2

Păcătuind, să nu învinovăţeşti fapta, ci gândul. Căci dacă mintea nu o lua înainte, nu i-ar fi urmat trupul.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Pentru a avea o viaţă fericită trebuie să ai o minte liniştită. (Cicero)

Pentru mort plângi, că-i lipseşte lumina, şi pentru cel nebun plângi, că-i lipseşte mintea.

(Ecclesiasticul 22.9)

Pictura este tăcerea minţii, muzica ochiului. (Orhan Pamuk)

Plagiatul este atunci când nu te poţi baza pe mintea ta şi te bazezi pe mintea altuia. (Bety Marcovici)

Pocăinţa este dată pentru curăţirea minţii. (Tertulian)

Podoaba minţii este mai de preţ decât frumusetea trupului. (Esop)

Precum cangrena cuprinde trupul şi nu se mai vindecă, la fel şi ţinerea de minte a răului cuprinde sufletul

omului (Sfântul Efrem Sirul)

Precum grădinarul, dacă nu pliveşte buruienile îneacă legumele, aşa şi mintea, dacă nu curăţeşte gândurile

pierde cunoştinţa adevărului. (Sfântul Talasie Libianul)

Prin intermediul imaginaţiei creatoare, mintea comunică direct cu Inteligenţa Universală. (Herbert Harris)

Prin rugăciune se curăţă mintea. (Evagrie Ponticul)

Raţionamentele minţii se fac din experienţe sigure şi repetate. (Mihail V. Lomonosov)

Raţiunea 10.17

Războiul nevăzut 8.10, 6.15

Rugăciunea neîncetată 11.15

Rugăciunea utilizează gândurile, puterea mentală şi inteligenţa creatoare de care dispunem împreună cu

Inteligenţa Infinită a Spiritului Suprem. (Herbert Harris)

Rugăciunea, vorbirea minţii noastre cu Dumnezeu. 8.6

Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către aproapele inimă de mamă şi către voi minte de judecător.

(Părintele Ilie Cleopa)

Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta, pătrunzând

cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă.

(Solomon 1.5, 6)

Să nu te înalţi când verşi lacrimi în vremea rugăciunii, căci Hristos este Cel ce s-a atins de ochii tăi de ai

putut vedea cu mintea. (Sfântul Marcu Ascetul)

Să nu te înalţi întru inima ta pentru că înţelegi cele zise în Scripturi, ca să nu cazi cu mintea în duhul hulirii.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Secretul mântuirii este de fapt păstrarea minţii ocupate pentru a nu ne purta gândurile spre patimi; ori

munca ne concentrează gândurile spre ceea ce facem, iar rugăciunea ne înalţă mintea către

Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)

Socoteşte cu mintea faptele lui Dumnezeu; cine poate să îndrepte ceea ce El a strâmbat?

(Ecclesiastul 7.13)

Stăpân pe durere, stăpân pe minte, stăpân pe orice fel de manifestare în afară, aşa trebuie să fie

creştinul 2.13

Sufletul este fiinţă înţelegătoare şi raţională având ca putere mintea, ca mişcare - cugetarea, iar ca efect înţe-

legerea. De aceea tot ce facem se datorează fiecăruia în parte. Fiecare dintre noi este înzestrat cu aceste

puteri prin care poate să decidă asupra hotărârilor pe care le ia. Însă el, omul, poate să aleagă bine sau

poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai exact de simţurile sufletului său, deoarece

potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă cele cinci simţuri ale sufletului şi anume inteligenţa,

cunoaşterea, discernământul, răbdarea şi mila primesc harul cel de sus şi sfinţirea duhului sunt cu adevă-

rat fecioare înţelepte, iar dacă se mărginesc la firea lor sunt cu adevărat fecioare neînţelepte şi fiice ale

acestei lumi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Sufletul, când se roagă pentru lume, ştie mai bine, fără ziare, cum suferă întreg pământul, ştie şi care sunt ne-

voile oamenilor, şi îl doare pentru ei. Ziarele scriu nu despre oameni, ci despre întâmplări şi nici aia ade

vărat; ele aduc tulburare minţii şi adevărul tot nu-l vei afla din ele; dar rugăciunea curăţă mintea şi ea

vede mai bine. (Cuviosul Siluan Athonitul)

Şansa aşteaptă minţile pregătite. (Louis Pasteur)

Şansa favorizează mintea pregătită. (Louis Pasteur)

Şi acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în locul lui David, tatăl meu; însă eu sunt foar-

te tânăr şi nu ştiu să conduc. Şi robul Tău este în mijlocul poporului Tău pe care l-ai ales, popor nesfârşit

de mare, care din pricina mulţimii lui nu se poate nici socoti, nici număra. Dăruieşte-i dar robului Tău min-

te pricepută, ca să asculte şi să judece poporul Tău şi să deosebească ce este bine şi ce este rău; căci ci-

ne poate să povăţuiască pe acest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?" Şi i-a plăcut Domnului că So-

lomon a cerut aceasta. Şi a zis Dumnezeu: "Deoarece tu ai cerut aceasta şi n-ai cerut viaţă lungă; n-ai ce-

rut bogăţie, n-ai cerut sufletele duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune, ca să ştii să judeci, iată Eu voi face

după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau minte înţeleaptă şi pricepută, cum nici unul n-a fost ca tine înaintea ta

şi cum nici nu se va mai ridica după tine. Ba îţi voi da şi ceea ce tu n-ai cerut: bogăţie şi slavă, aşa încât

nici unul dintre regi nu va fi asemenea ţie, în toate zilele tale. Şi dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să pă-

zeşti legile Mele şi poruncile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îţi voi înmulţi şi zilele tale".