MOTIVATIA = procesul psihic reglator care activeaza, declanseaza, stimuleaza si sustine energetic activitatea. Este cauza interna a comportamentului.
Nu este suficient sa stabilim numai scopul unei actiuni pt. obtinerea unor performante, deoarece daca lipseste stimularea/motivatia, atunci ea nu va fi dusa la indeplinire.
Functiile motivatiei:
- de semnalizare/selectare /activare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice
-orientare /directionare /satisfacere a starii de necesitate si pt. realizarea scopului actiunii
-sustinere/potentare /energizare a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei .
Nivelurile structurale ale motivatiei:
1. pulsiunile, tendintele, impulsurile - stari motivationale simple, slab organizate
2. trebuintele – forme relativ complexe, bine organizate, ce pot fi :
:-primare innascute (biologice, functionale) : foamea, setea, trebuintele sexuale
-secundare ,dobadite: materiale,spirituale,dec comunicare
3. interesele –forme bine structurate, dar mai putin stabile si cosolidate decat trebuintele. Ele faciliteaza munca/domeniul de activitatea si dau satisfactii profesionale
4. aspiratiile- ansamblu de tendinte care il propulseaza pe om spre un ideal
5. idealurile – isi au originea in sistemul de valori , prefigurand scopul final personal/grupului Se formeaza in cursul experientei.Are la baza: sensul vietii,- scopul vietii,- modul de viata.
6. convingerile= ansamblul ideilor despre :om - natura – societete; puternic ancorate afectiv, legate de aspiratii,sentimente;au rol de orientare a comportamentului.
Pot fi: individuale / generale , +/-, majore /minore, intrinseci/extrinseci, altruiste/egoiste.
Formele motivatiei:
1.Motivatia - pozitiva(finalizata cu efecte benefice, si contribuie la mentinerea statutului socio-profesional) este superioara cele negative
- negativa(produsa de folosirea unor stimuli aversivi:cearta, bataie, pedeapsa,etc,avand efecte negative asupra subiectului.)
2.Motivatia - intrinseca(sursa se afla in subiectul uman, in interesele si trebuintele personale)este superioara celei extrinseci
- extrinseca sursa se afla in afara subiectului,fiindu-i sugerata /impusa de catre altii
3.Motivatie - cognitiva- isi are originea in activitatea exploratorie, in nevoia de as ti, de a cunoaste; forma tipica = curiozitatea pt. nou ;este superioara celei afective.
- afectiva-determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora, de a se simti bine
Optimum motivational-depinde de dificultatea sarcinii.
-dificultatea apreciata corect creaza corespondenta intre performanta si motivatie
-dificultatea apreciata incorect , duce la:subestimare,sau supraestimare. De aceea e optima , stimularea= medie.
Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile si aptitudinile fiecaruia. Ideal ar fi ca nivelul de aspiratie sa fie putin peste posibilitatile actuale.
PIRAMIDA lui MASLOV
Abraham Maslow s-a născut la data de 1 aprilie 1908 în Brooklyn, New York. Este un renumitul psiholog umanist, fiind mai ales cunoscut pentru desenarea piramidei cu nevoile omeneşti. Piramida lui Maslow (1954)a reprezentat şi reprezintă în continuare o contribuţie foarte mare în domeniul psihologiei. Psihologul îşi începea disertaţia pe baza explicării piramidei sale prin a afirma că fiinţele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, şi că nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare. Aceste fiinţe nu sunt împinse sau atrase numai de forţe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute.
Nevoile respective ale oamenilor au în comun faptul că sunt instinctive, însă se deosebesc prin aceea că au un grad de intensitate diferit, unele fiind mult mai puternice decât altele. Aceste nevoi principale sunt aşezate la baza piramidei, iar cu cât se urcă spre vârful piramidei, cu atât importanţa, primordialitatea lor scade.
Clasificarea nevoilor umane caracterizate de psihologul Maslow sunt următoarele, începând de la baza piramidei şi terminându-se în vârf:
1. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieţui: a mânca, a bea, a dormi, a se proteja de frig şi de căldură. Ele reprezintă cele mai puternice, cele mai importante nevoi ale omului. Satisfacerea lor este necesară pentru a rămâne în viaţă.
2. NEVOIA DE SIGURANŢA. Orice fiinţă omenească are nevoie să se simtă protejată în faţa oricărei ameninţări a vieţii. Dacă trăieşte într-o ţară care se află în război, de exemplu, se presupune că această necesitate nu este acoperită. Odată ce nevoile fiziologice sunt satisfăcute, intervine nevoia şi dorinţa de a satisface nevoile de siguranţă. Cu toţii avem nevoie de securitatea casei si familiei, mai ales atunci când vine vorba de copii.
3. NEVOIA DE DRAGOSTE Şl APARTENENŢĂ. O dată acoperite necesităţile de bază, aceasta este cea mai importantă. Nimeni nu poate să se realizeze ca persoană fără a fi dorit şi acceptat de către celelalte fiinţe omeneşti. Aici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenenţă la un grup, sau de implicare într-o relaţie intima non-sexuală. Relaţia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obişnuită de a satisface această necesitate. De exemplu, familia, tovarăşul de viaţă sau prietenul. Lipsa de dragoste şi apartenenţă poate să dea ocazie la importante dezechilibre mintale.
4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiinţă umană are nevoie să se respecte pe ea însăşi şi să aibă o concepţie potrivită despre propria sa persoană. Este vorba aici de recunoaşterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât şi din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, şi pe termen lung în complexe de inferioritate. Un nivel de autoestimare dezechilibrat (cum ar fi subestimarea, de exemplu, a gândi că toată lumea îmi este superioară) are ca rezultat un randament scăzut şi, în consecinţă, deteriorarea comportamentului.
5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoană din zece simte intens această nevoie. Psihologul afirma că oamenii care au totul pot mari potenţialul lor. Ei pot căuta cunoştinţe, linişte, experienţe estetice, împlinire de sine. Cea mai mare parte se concentrează în jurul nevoilor care pot fi prevăzute. Autorealizarea include obiective mai înalte şi mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfecţiune, bunătate, adevăr, hotărâri individuale), care sunt tot mai fragile, ca şi vârful piramidei.
Ulterior in 1970 el a mai adaugat trei trepte:
6- trebuite cognitive: a sti, a intelege, a invata, a descoperi;
7- trebuinte estetice: de ordine, de simetrie, puritate, frumos, respuingere
8- trebuinte de concordanta: acord intre cunoastere, afectivitare, actiune/autorealizare
Pd
Dostları ilə paylaş: |