(COMPLETĂRI LA MANUALUL PERSONALULUI DE RECENSĂMÂNT)
PERSOANE
Ce persoane se înregistrează în formularul PPI?
În formularul PPI se înregistrează persoanele plecate din gospodărie pentru o perioadă îndelungată şi anume persoanele plecate pentru cel puţin 12 luni. Se ia în calcul şi intenţia, asta însemnând că sunt considerate persoane plecate pentru o perioadă îndelungată atât persoanele plecate de cel puţin 12 luni anterioare momentului de referinţă, cât şi cele plecate de mai puţin de 12 luni, dar care intenţionează să fie plecate pentru mai mult de 12 luni.
Cum se înregistrează copii ai căror părinţi sunt plecaţi pentru o perioadă îndelungată?
1. Cazul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi pentru o perioadă îndelungată, care locuiesc cu persoanele în grija cărora se află (bunici sau alte rude)
Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi pentru o perioadă îndelungată, pentru cel puţin 12 luni, se înregistrează ca prezenţi în gospodăria persoanelor în grija cărora se află (bunici sau alte rude).
Copiii de 15 ani şi peste, care locuiesc singuri, în gospodaria părinţilor plecaţi pentru o perioadă îndelungată, se înregistrează ca prezenţi acolo unde locuiesc.
2.Cazul copiilor care locuiesc alternativ în două gospodării, la adrese diferite
cei care locuiesc o perioadă de timp la adresa părinţilor şi o altă perioadă la adresa bunicilor
copii care locuiesc o perioadă de timp în instituţii de protecţie a copilului şi o altă perioadă de timp în familia naturală
Pentru aceştia, ca loc obişnuit de reşedinţă trebuie să fie considerată adresa unde petrece majoritatea timpului. Dacă timpul petrecut la cele două adrese este egal, reşedinţa obişnuită a acestor copii va fi considerată cea unde copilul era la momentul critic al recensământului (ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011).
copiii sub 15 ani care locuiesc la adresa părinţilor (plecaţi) şi de care periodic se îngrijesc bunicii (de exemplu, unul dintre bunici vine zilnic sau la câteva zile la copii)
Aceştia se vor înregistra fie la adresa părinţilor, ca persoane prezente alături de un bunic considerat şi acesta persoană prezentă, fie ca persoane prezente în gospodăria bunicilor (în cazul în care bunicul nu doreşte să se înregistreze ca persoană prezentă alături de copii la adresa părinţilor plecaţi).
ATENŢIE! A nu se confunda aceste cazuri cu cel al copiilor care petrec ziua la domiciliul bunicilor şi în fiecare seară revin în familie, fiind luaţi acasă de către părinţi. Aceşti copii sunt recenzaţi la domiciliul părinţilor.
Cum se înregistrează situaţia în care într-un apartament stă singur un copil minor, la şcoală (eventual în clasa X-a la liceu), iar părinţii sunt la lucru în străinătate de mai bine de un an. Copilul se gospodăreşte singur cu banii trimişi de părinţi. Cum se înregistrează copilul (este el cap de gospodărie, sau prin excepţie este unul din părinţi, din PPI)?
Copilul de 15 ani şi peste, care locuieşte singur, în gospodăria părinţilor plecaţi pentru o perioadă îndelungată, se înregistrează ca prezent acolo unde locuieşte. Acesta se va regăsi în formularul G şi respective în formularul P, fiind considerat „cap de gospodărie”, iar părinţii plecaţi pentru o perioadă îndelungată vor fi înregistraţi în formularul PPI şi în formulare M, dacă sunt plecaţi în străinătate.
Un membru al gospodăriei sub 18 ani poate fi considerat “cap de gospodărie” în condiţiile în care toţi ceilaţi membri ai gospodăriei sunt plecaţi în străinătate pe o perioadă îndelungată?
În condiţiile în care toţi ceilaţi membri ai gospodăriei sunt plecaţi în străinătate pentru o perioadă îndelungată, persoana prezentă rămasă în locuinţă se înregistrează „cap al gospodăriei”, cu condiţia ca această persoană să aibă vârsta 15 ani şi peste.
Este obligatorie completarea C.N.P –ului?
CNP-ul se completează în măsura în care se cunoaşte, la fel se poate spune şi despre celelalte caracteristici referitoare la persoanele care nu sunt găsite la adresa de recenzare.
Cum va putea fi completat C.N.P-ul în cazul persoanelor aflate în spaţii colective de locuit cărora nu li se solicită această informaţie în momentul cazării?
Persoanele recenzate în spaţii colective de locuit, fiind prezente sau temporar prezente în acel spaţiu, vor putea furniza datele C.N.P –ului. Pentru persoanele temporar absente CNP-ul se completează în măsura în care se cunoaşte.
Cum se înregistrează copilul care locuieşte alternativ cu cei doi părinţi, care sunt divorţaţi?
Pentru copilul care locuieşte alternativ cu cei doi părinţi, care sunt divorţaţi, ca loc obişnuit de reşedinţă trebuie să fie considerată adresa părintelui care a primit copilul în încredinţare prin sentinţa de divorţ (deoarece acesta are responsabilitatea legală a copilului respectiv) şi nu adresa părintelui unde copilul se află la momentul de referinţă al recensământului.
Cum se înregistrează elevii/studenţii care studiază departe de casă?
ELEVII care studiază departe de casă (adică în altă localitate) - trebuie să fie consideraţi temporar prezenţi în internatele şcolare, la gazdă, în apartamentele închiriate în localitatea unde studiază şi ca temporar absenţi în gospodăriile din care fac parte, indiferent dacă studiază în ţară sau străinătate.
STUDENŢII care studiază departe de casă (adică în altă localitate) - vor fi înregistraţi ca prezenţi în localitatea unde se află universitatea/facultatea, respectiv la reşedinţa lor de acolo (indiferent că este o instituţie sau o reşedinţă privată), iar în gospodăriile din care fac parte ca plecaţi pentru o perioadă îndelungată.
Cum se înregistrează la “situaţia economică la recensământ” copiii de sub 14 ani care nu au întreţinători (de exemplu, tatăl decedat, mama deţinută în penitenciar) şi care muncesc pentru a se întreţine (de exemplu, ca zilier), abandonând totodată şcoala?
Pentru aceşti copii de sub 14 ani, care nu au întreţinători, muncesc şi au abandonat şcoala, la “situaţia economică la recensământ” se înscrie codul 9 “altă situaţie economică”.
Cum se completează centralizatorul CELR în cazul persoanelor temporar absente pentru care vecinul a oferit informaţii, caracteristicile etno-culturale fiind “nedeclarate”?
În cazul persoanelor temporar absente caracteristicile privind etnia, limba maternă şi religia se vor înregistra în formulare ca „nedeclarat”, cu codul 999 (pentru etnie, respectiv limbă maternă) şi cu codul 99 pentru religie „nedeclarată”. Aceste persoane se vor regăsi în centralizatorul CELR pe rândul corespunzător codului de „nedeclarat”.
Cum se codifică persoanele care la cetăţenie au înscris în formular “fără cetăţenie (apatrid)” şi cele care au înscris “nedeclarat”?
Persoanele fără cetăţenie (apatrid) vor avea înregistrat codul “998” iar persoanele care nu au dorit să-şi declare cetăţenia, sau cele pentru care persoana respondentă nu a ştiut ce să declare vor avea înscris codul “999”.
Cum se codifică în centralizatoare persoanele care au declarat că au ca limbă maternă limba romani sau ebraică (ivrit)?
În centralizatorul CELR, limba maternă romani va fi înscrisă la codul 1201, iar limba maternă ebraică (ivrit) la codul 1902.
Cum se înregistrează în formularul PPI persoanele care au dublă cetăţenie?
În cazul persoanelor cu dublă cetăţenie plecate pentru o perioadă îndelungată, care sunt înregistrate în formularul PPI, pot exista următoarele situaţii:
ceilalţi membri ai gospodăriei furnizează informaţii şi sunt în măsură să aleagă una dintre cetăţenii (în cazul în care persoana plecată deţine şi cetăţenia română, atunci se va înregistra aceasta);
dacă membrii gospodăriei nu-şi asumă răspunderea de a opta pentru una dintre cetăţenii atunci la această caracteristică se va înscrie „nedeclarat”. În acest caz, codul înscris pe formular va fi „999”.
Cum se înregistrează o persoană care este pensionar şi lucrează în agricultură, dar mai puţin de 15 ore în săptămâna de referinţă?
Persoana pensionară care a lucrat în agricultură se va înregistra ca „ocupat” dacă a lucrat cel puţin 15 ore, iar dacă a lucrat mai puţin de 15 ore se va înregistra ca „pensionar”.
Cum se vor înregistra doi tineri care s-au căsătorit în ţară şi imediat au plecat la lucru în străinătate (înainte de a avea practic o locuinţă comună la unul din părinţi spre exemplu). Părinţii băiatului locuiesc în localitatea A, iar părinţii fetei în localitatea B. Familia tânără, deşi are mai bine de un an de când este plecată în străinătate, intenţionează să revină în ţară după ce acumulează ceva bani. În prezent, ei au domiciliul legal în România, fiecare la locuinţa părinţilor.
În cazul în care tinerii căsătoriţi au petrecut măcar câteva zile la adresa unuia dintre ei imediat după nuntă, se va considera acea adresă ca fiind reşedinţa temporară a tinerei familii şi acolo vor fi înregistraţi amândoi ca persoane plecate (pe formulare TP sau PPI). În cazul rarisim în care cei doi tineri au plecat imediat (a doua zi chiar) după nuntă în străinătate, fiecare dintre ei va fi înregistrat la adresa părinţilor săi, acolo unde îşi avea fiecare domiciliul la momentul plecării în străinătate.
Cum se înregistrează persoanele care locuiesc în mod regulat în mai mult de o reşedinţă în timpul anului?
Persoanele care locuiesc în mod regulat în mai mult de o reşedinţă pe parcursul anului se înregistrează acolo unde îşi petrec cea mai mare parte a anului.
Conform Recomandărilor internaţionale privind efectuarea recensămintelor populaţiei
„Atunci când o persoană locuieşte în mod regulat în mai mult de o reşedinţă în timpul anului, cea în care îşi petrece majoritatea anului trebuie considerată drept reşedinţă indiferent dacă aceasta este localizată în altă parte în ţară sau în străinătate”.
În cazul în care la recensământ o persoană este găsită în localitatea în care îşi petrece cea mică parte a anului, ea va fi considerată şi înregistrată ca „temporar prezentă” în respectiva localitate şi în cealaltă localitate ca fiind „temporar absentă”.
Dacă perioada de timp petrecută în mod regulat în mai multe reşedinţe pe parcursul anului este egală, atunci persoanele vor fi înregistrate ca prezente acolo unde sunt găsite la momentul de referinţă.
17. Ce persoane vor răspunde la punctul 9 „Numărul copiilor născuţi-vii” din formularul P?
În formularul P la punctul referitor la „Numărul copiilor născuţi-vii”vor răspunde doar persoanele de sex feminin cu vârsta de 15 ani şi peste.
18. Pe ce formular se înregistrază persoanele plecate pe perioadă îndelungată (peste 12 luni) în străinătate, la muncă, şi care cel puţin:
se întorc acasă de 2 – 3 ori pe an (vara în concediu, de Sărbătorile de Iarnă, şi de Paşte);
trimit bani (valută) acasă pentru întreţinerea gospodăriei;
figurează în acte ca plătitori de impozite şi taxe fiind proprietarii terenurilor şi imobilelor;
figurează în registrul agricol;
nu au domiciliul stabil în străinătate;
unii dintre ei vin acasă şi pleacă la muncă în altă ţară europeană;
soţia şi toată familia îl consideră pe soţul plecat ,,cap de gospodărie’’;
Toate persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată în străinătate, indiferent dacă se găsesc în oricare din situaţiile expuse în întrebare, vor fi înregistrate pe formulare PPI. Dacă soţia se află în ţară, iar soţul este plecat pentru o perioadă îndelungată, atunci soţia este înregistrată „cap al gopodăriei”; numai în situaţia în care toate persoanele din gospodărie sunt plecate pentru o perioadă îndelungată în străinătate, soţul va fi înscris „cap al gospodăriei”.
19. Cum se înregistrează în formularul PPI o gospodărie care este plecată pentru o perioadă îndelungată, dar a venit pentru o perioadă scurtă în acest an? Care este data ultimei plecări?
Dacă membrii gospodăriei plecate pe perioadă îndelungată au venit pentru o scurtă perioadă în acest an, însă la momentul de referinţă erau plecaţi, aceştia vor fi înregistraţi pe formulare PPI, iar data ultimei plecări va fi considerată aceea când persoanele în cauză au hotărât ultima dată să plece pentru o perioadă îndelungată din localitatea de recenzare indiferent de vizitele temporare.
20. Cum vor fi recenzate persoanele din gospodărie plecate pentru o perioadă îndelungată în străinătate ale căror locuinţe au fost închiriate prin agenţii imobiliare, iar chiriaşii acestor locuinţe nu au nicio informaţie despre proprietarii acestor locuinţe?
Persoanele plecate cu întreaga gospodărie în străinătate pentru o perioadă îndelungată care şi-au închiriat locuinţele vor putea fi înregistrate la această adresă doar dacă la stabilirea de către recenzor a categoriilor de persoane din locuinţă, chiriaşii, respectiv locatarii aflaţi în momentul recensământului în locuinţă, îi indică şi pe proprietarii plecaţi pentru o perioadă îndelungată. În situaţia în care chiriaşii nu-i declară, aceştia nu pot fi recenzaţi pe baza declaraţiilor vecinilor sau a administratorului, deoarece formularele G, PPI şi M completate pentru aceştia ar trebui coralate cu formularul LC al gospodăriei chiriaşilor care ocupă locuinţa şi ar trebui să se regăsească inclusiv în recapitulaţia de pe acest formular.
Numai în cazul în care toţi mombrii gospodăriei sunt plecaţi pentru o perioadă îndelungată, iar locuinţa este neocupată recenzorul va putea completa formularele de recensământ pe baza declaraţiilor administratorului sau a vecinilor etc.
21. Cum se face deosebirea între persoanele plecate definitiv din ţară şi cele plecate pentru perioadă îndelungată? Există numeroase cazuri în judeţ cu persoane care au deja dublă cetăţenie şi sunt plecate de 10-15 ani din ţară. Nu au fost scoşi din domiciliul părinţilor şi aceştia nu consideră că se vor mai întoarce vreodată. Nu au renunţat la domiciul din România. Se mai consideră membri ai gospodăriei părinţilor?
Înregistrarea persoanelor la recensământ nu se face în raport cu cetăţenia. Persoanele plecate definitiv pot fi înregistrate la recensământ, conform dorinţei părinţilor sau a altor membri ai gospodăriei (dacă aceştia îi declară), pe formulare PPI.
22. Cum se înregistrează persoanele fără adăpost? Ce formulare vor fi utilizate?
Această categorie de persoane se înregistrează pe formulare individuale P, indiferent că sunt găsite într-un spaţiu colectiv de locuit sau pe stradă, însă se înregistrează diferit în funcţie de acest aspect. Astfel:
1. Persoanele fără adăpost găsite în perioada colectării datelor într-un spaţiu colectiv de locuit (adăpost de urgenţă, spital etc.) vor fi înregistrate în respectivul SC, ca persoane prezente (indiferent de perioada petrecută în acel în acel spaţiu). Datele de identificare, respectiv caracteristicile colectate în formularele SC şi P vor fi înscrise în acelaşi mod ca la orice alt spaţiu colectiv de locuit ;
2. Persoanele fără adăpost găsite în perioada colectării datelor pe stradă: se deschide un singur formular SC pentru toate persoanele fără adăpost dintr-un sector de recensământ găsite pe stradă şi li se deschide fiecăruia dintre ei câte un formular P.
Fiecare formular P completat pentru persoanele din cazul 2 va fi completat ţinând cont de următoarele specificaţii:
- la date de identificare se înregistrează astfel:
numărul formularului LC/SC în cadrul mapei – se înscrie 999999;
numărul formularului G din locuinţă – se barează;
- numărul de ordine al persoanei (punctul 1 din formularul P) – recenzorul va completa un număr de ordine al persoanei, acordat doar persoanelor din această categorie, consecutiv, începând cu 1, până la ultimul formular P al persoanelor aflate în această situaţie din sectorul de recensământ (cu alte cuvinte, persoanele fără adăpost se numără în cadrul sectorului, aşa cum membrii unei gospodării se numără în cadrul unei gospodării).
Formularul SC va avea la “Numărul formularului SC în cadrul mapei”înregistrată cifra 999999, iar la “Recapitulaţia persoanelor înregistrate în spaţiul colectiv de locuit” se vor înscrie toate aceste persoane fără adăpost găsite pe stradă ca “persoane prezente”.
dacă într-un sector de recensământ se identifică ambele categorii de persoane fără adăpost (cazul 1 şi cazul 2) acestea se vor trata separat, conform precizărilor de mai sus;
pe toate formularele P completate pentru persoane fără adăpost (cazul 1 sau cazul 2) se va completa pe prima pagină, sub numele şi prenumele persoanei, codul 1 la “Persoană fără adăpost”;
toate caracteristicile privind persoana respectivă vor fi înregistrate conform precizărilor de completare a formularului P;
toate formularele completate pentru persoane fără adăpost se aşează la sfârşitul tuturor formularelor de înregistrare din fiecare mapă.
23. Cum se va înregistra o persoană de sex feminin plecată pentru o perioadă îndelungată în străinătate, care nu este căsătorită legal, dar care are un fiu cu persoana considerată a fi „capul gospodăriei”?
Se consideră că persoana trăieşte în uniune consensuală doar dacă locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un/o parteneră şi au o relaţie de tip căsătorie fără forme legale. În acest caz, cuplurile sunt tratate la recensământ în mod similar cu cele căsătorite.
În exemplul dat, persoana fiind în străinătate pentru o perioadă îndelungată, nu este considerată a fi partenera capului gospodăriei, în sensul metodologiei recensământului, deoarece la momentul recensământului cei doi nu locuiesc în aceeaşi gospodărie. Astfel:
În formularul în G, în „Lista persoanelor din gospodărie”
pe primul rând va fi înregistrat tatăl care la:
„Gradul de rudenie cu capul gospodăriei” are bifat codul 01,
„Numărul de ordine la care sunt înregistraţi soţul/soţia (partenerul/partenera)” nu va avea înscris nimic
pe al doilea rând va fi înscris copilul care la
„Gradul de rudenie cu capul gospodăriei” va avea bifat codul 04 (fiu/fiică)
„Numărul de ordine la care sunt înregistraţi
- tatăl - va avea înscris „01”
- mama - va avea înscris numărul de ordine la care este înscrisă mama plecată pe perioadă îndelungată pe formularul PPI(„40”, „41”, „42”, „43” sau „44”).
În formularul PPI va fi înscrisă mama plecată pentru o perioadă îndelungată, care la
„Gradul de rudenie cu capul gospodărie” va avea bifat codul „14” (persoană neînrudită), deoarece aceasta nu poate fi considerată partenera capului gospodăriei decât atunci când revine în ţară şi locuieşte efectiv cu acesta la aceeaşi adresă.
Pentru această persoană se va completa şi formularul M.
24. Cum se va înregistra o gospodărie formată din 3 persoane (soţ, soţie şi un copil la şcoală), plecată de peste un an, care are o locuinţă proprietate particulară (casă sau apartament la bloc), membrii acesteia revenind în fiecare an în vacanţă? Locuinţa nu este închiriată, deci este neocupată în perioada cât proprietarii sunt plecaţi, chiar dacă aceştia lipsesc de 5-10 ani?
În acest caz se vor completa următoarele formulare:
- un formular LC care va avea
pct.1 „Numărul de gospodării din locuinţă” = 0
pct. 2 „Numărul persoanelor din locuinţă” = 3
din care persoane plecate pentru o perioadă indelungată = 3
pct. 3 „Tipul locuinţei” = 1
pct.4 „ Statutul locuinţei” = 1
pct. 5 „Situaţia ocupării locuinţei” = 6
iar restul caracteristicilor din formular se pot completa fie prin asimilare cu cele de la alte nivele (dacă locuinţa este un apartament dintr-un bloc), fie pe baza informaţiilor furnizate de vecini, administrator etc.
- un formular G - doar prima parte a acestuia, fără componenţa gospodăriei (regula de completare a acesteia fiind că se completează doar cu membrii gospodăriei prezenţi sau temporar absenţi)
- un formular PPI – în care se completează datele aferente părinţilor şi copilului minor pe câte o coloană.
Dacă familia respectivă este plecată în străinătate, se vor completa şi 2 formulare M, dacă copilul are o vârstă mai mică de 15 ani, sau 3 formulare M, dacă copilul are 15 ani şi peste. Aceste formulare M vor fi completate în funcţie de declaraţiile persoanei respondente. Punctele 6 şi 7 nu se vor completa.
25. Cum se recenzează familiile formate în întregime din persoane surdo-mute?
Aceste familii se recenzează de către recenzorul sectorului de recensământ unde se află locuinţa. Nu se vor crea sectoare speciale pentru aceste familii.
În cazul în care nu există nici o persoană care să poată răspunde recenzorului, persoanele recenzate vor citi întrebările de pe formulare şi vor indica recenzorului care este răspunsul care trebuie înregistrat.
26. Se înregistrează turiştii străini găsiţi în hoteluri sau apartamente închiriate, veniţi pentru perioade foarte scurte de timp în România?
Da, se înregistrează ca persoane temporar prezente.
27. Cum se înregistrează studenţii plecaţi cu burse Erasmus în străinătate pe perioada unui semestru ( sau 10 luni).Ca persoane temporar prezente sau plecate pe o perioadă îndelungată?
Menţionăm că aceşti studenti nu ocupă locuri în cămine şi nu li se poate întocmi formular P .
Dacă informaţia cu privire la plecarea acestora în străinătate cu burse Erasmus este aflată de un recenzor care recenzează un spaţiu colectiv de locuit (respectiv un cămin studenţesc), atunci aceste persoane trebuie înregistrate ca temporar absenţi din SC şi întocmit un formular P şi un formular M pentru ei (informaţiile se pot colecta de la colegii care au declarat că persoana este în străinătate cu bursă, de la administratorul căminului etc.).
Dacă informaţia este aflată de un recenzor care recenzează familia acestor studenţi, ei nefiind pe lista persoanelor prezente în căminul studenţesc, se înregistrează ca temporar absenţi din gospodăria din care fac parte -la părinţi- întocmindu-se pentru ei un formular P şi un formular M.
28. Persoanele plecate în străinătate la lucru pe o perioadă mai mare de 12 luni şi care la recensământ sunt prezente în gospodăriile din care au plecat se înregistrează ca persoane temporar prezente.
Conform instrucţiunilor nu se mai întocmeşte formular M. Este corect?
Da, nu se completează formular M pentru plecate în străinătate la lucru pe o perioadă mai mare de 12 luni şi care la recensământ sunt prezente în gospodăriile din care au plecat.
LOCUINŢE
29. Este obligatorie completarea numărului unic pe formularul LC la toate locuinţele sau numai la cele ce nu se regăsesc pe hartă? Nu este precizat în manual şi nu există casetă în acest scop.
În funcţie de situaţia existentă în teren, în formularele LC completate pentru toate locuinţele din sectorul de recensământ se va înscrie fie codul unic (alcătuit din 7 caractere – din lista de adrese), fie codul nou format din 4 caractere atribuit de recenzor. Astfel:
Dacă adresa din hartă există în teren, indiferent dacă aceasta este sau nu corectă - în spaţiul liber de sub cartuşul de adresă se va înscrie codul unic de 7 caractere al adresei (din lista de adrese), pe toate formularele de recensământ aferente adresei respective. În acest caz, codul unic de adresă nu trebuie confundat cu numărul mapei.
Dacă adresa din anexa grafică este marcată cu X (clădiri existente în teren pentru care nu se cunoaşte adresa) sau este nemarcată, respectiv dacă în anexa grafică nu există adresa identificată în teren, atunci:
în anexa grafică se marchează un punct lângă care recenzorul va scrie un cod nou de 4 caractere sub forma N _ _ _ (de exemplu, N001 pentru prima adresă, N002 pentru a doua adresă şi aşa mai departe);
în toate formularele de recensământ aferente adresei respective, în spaţiul liber de sub cartuşul de adresă. - se va prelua şi înscrie codul nou de 4 caractere atribuit de recenzor clădirii respective.
Dacă există opis pentru sectorul respectiv, recenzorul va nota pe rândurile libere din finalul tabelului cu adrese adresele corecte ale clădirilor (în măsura în care le află în teren) sau lasă coloanele aferente adreselor necompletate (în cazul în care nu există adrese pentru clădirile respective) însă completează obligatoriu în ultima coloană codurile unice de adresă pe care le-a acordat el (notate N001, N002 ş.a.m.d.).
Soluţia informatică de introducere a formularelor are prevăzut un câmp special destinat încărcării în baza de date a codurilor unice de adrese.
30. În cazul gospodăriei în care toate persoanele se regăsesc în formularele TP /PPI, cum se înregistrază în formularul LC: „Numărul gospodăriilor din locuinţă” şi „Numărul persoanelor din locuinţă” ? În acest caz, cum se va completa Recapitulaţia persoanelor din formularul LC?
În cazul în care toate persoanele din gospodărie sunt temporar prezente (înregistrate în formularul TP) şi/sau plecate pentru o perioadă îndelungată (înregistrate în formularul PPI) se va completa:
un formular G (se completează doar prima parte a formularului G fără Lista persoanelor din gospodărie);
un formular LC care la
pct.1 „Numărul gospodăriilor din locuinţă” - va avea înscrisă cifra „0” (deoarece nu există nicio persoană prezentă sau temporar absentă)
pct.2 „Numărul persoanelor din locuinţă” - va avea înscrisă cifra care reprezintă suma persoanelor temporar prezente (înregistrate în TP) şi a celor plecate pentru o perioadă îndelungată (înregistrate în PPI),
din care:
prezente - va avea înscrisă cifra „0”
temporar absente - va avea înscrisă cifra „0”
plecate pentru o perioadă îndelungată - reprezintă numărul total al coloanelor completate din formularul PPI
temporar prezente reprezintă numărul total al rândurilor completate din formularul TP
pct. 5 „Situaţia ocupării locuinţei” va avea bifat
codul 2 „Rezervată pentru uz sezonier sau secundar” - caz în care, în locuinţa convenţională se află numai persoane temporar prezente sau se găseşte cel puţin o persoană temporar prezentă, restul persoanelor fiind plecate pentru o perioadă îndelungată
codul 6 „Altă situaţie” – în cazul locuinţei convenţionale în care toate persoanele sunt plecate pentru o perioadă îndelungată.
În „RECAPITULAŢIA PERSOANELOR ÎNREGISTRATE ÎN LOCUINŢĂ”, se va completa un singur rând astfel:
Numărul formularului G din locuinţă – va avea înscrisă cifra „1”;
Persoane înregistrate în gospodărie (col.1, respectiv col.2) = Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă indelungată (col.15, respectiv col.16) + Numărul persoanelor temporar prezente (col.23, respectiv col.24) Pentru persoanele plecate în străinătate înregistrate în formularul PPI, care au vârsta de 15 ani şi peste, se vor completa şi formulare M. În acest caz, pe formularul LC, la „Numărul formularelor M din locuinţă” – se va înscrie numărul total al persoanelor pentru care au fost completate formulare M.
31. Cum se va înregistra locuinţa în care, la momentul recensământului, se află numai persoane temporar prezente: ca rezervată pentru uz sezonier sau secundar sau ca locuinţă neocupată?
Dacă la momentul recensământului, într-o locuinţă se află numai persoane temporar prezente, această locuinţă se va înregistra ca rezervată pentru uz sezonier sau secundar (cod 2), deci nu este „ocupată”.
32. Cum se înregistrează încăperile din unele spaţii colective de locuit de tip cămin care au fost transformate în „locuinţe sociale”, sunt ocupate permanent de gospodării formate din una sau mai multe persoane care nu posedă o altă locuinţă. Acestea folosesc în comun unele spaţii şi instalaţii (baie şi WC comun) aflate la capătul culoarului?
Ce formulare se completează?
În cazul în care:
toate încăperile unui spaţiu colectiv de locuit au fost transformate în”locuinţe sociale” fiind ocupate permanent de gospodării alcătuite din una sau mai multe persoane ce folosesc în comun unele spaţii şi instalaţii (bucătărie, baie, WC comun) aflate la capătul culoarului – nu se va completa formularul SC.Pentru fiecare „locuinţă socială” se va completa câte un formular LC. Persoanele din aceste locuinţe vor fi înregistrate, pe formulare G, P, TP, iar în cazul celor plecaţi din gospodărie pentru o perioadă îndelungată – pe formulare PPI, respectiv M pentru persoanele de 15 ani şi peste plecate în străinătate. În acest caz, pe fiecare formular LC completat se va bifa codul 2: la punctul 11.1 (are bucătărie situată în afara locuinţei, în interiorul clădirii), lapunctul 12 (are baie situată în afara locuinţei, în interiorul clădirii), cât şi la punctul 13 (are closet cu apă situat în afara locuinţei, în interiorul clădirii). Pe fiecare formular LC completat pentru aceste locuinţe la punctul 11.2 se va înscrie întreaga suprafaţă a bucătăriei.
Doar o parte dintre încăperile unui spaţiu colectiv de locuit au fost transformate în „locuinţe sociale” fiind ocupate permanent de gospodării alcătuite din una sau mai multe persoane, ce folosesc în comun unele spaţii şi instalaţii (baie, WC comun) aflate la capătul culoarului, iar restul camerelor fiind folosite ca spaţii de locuit în comun de persoane care nu formează gospodării – se vor completa atât formularul SC, cât şi formulare LC, câte unul pentru fiecare locuinţă socială. Persoanele care nu ocupă „locuinţe sociale” se vor înregistra pe formulare P şi se vor regăsi în recapitulaţia de pe formularul SC. Pentru fiecare „locuinţă socială” se va completa câte un formular LC. Persoanele din aceste locuinţe vor fi înregistrate pe formulare G, P, PPI, M sau TP şi se vor regăsi în recapitulaţia de pe formularele LC completate. Pe primul formular LC completat, la punctul 25 „Tipul locuinţei” se va bifa codul 5 „Destinată spaţiului colectiv de locuit (în care se află locuinţe)”
33. Cum se completează punctul 13 „Closet cu apă (wc)”, în cazul în care există improvizaţii deasupra unei simple gropi – acestea nu întrunesc cu adevărat caracteristicile de la „closetul de alt tip” („uscat” sau latrină, la care evacuarea se face fără apă, în haznale)?
Deoarece există realizată această „improvizaţie”, în formularul LC, la punctul 13 se va bifa codul 6 respectiv: „Nu are closet cu apă, closetul de alt tip fiind situat în afara locuinţei, în afara clădirii”.
34. Cum se înregistrează bucătăria dintr-un apartament (iniţial cu 2 camere) care a fost modificată devenind dormitor, iar balconul a fost transformat în bucătărie?
Se va considera cameră de locuit şi se va înregistra ca atare, camera destinată iniţial a fi bucătărie, dar care la momentul recensământului este modificată, transformată şi utilizată doar ca dormitor, cu condiţia ca suprafaţa acesteia să fie mai mare de 4 mp. La punctul 11 se va bifa codul 1 „are bucătărie/chicinetă în locuinţă” – în cazul în care balconul a fost transformat în bucătărie şi este delimitat printr-o uşă de camera care a fost transformată din bucătărie în dormitor. În acest caz, la suprafaţa bucătăriei se va înscrie suprafaţa balconului, iar la numărul şi suprafaţa camerelor de locuit se va adăuga şi fosta bucătărie transformată integral în dormitor.
35. Cum se numerotează locuinţele din necesitate, vor fi întotdeauna recenzate ultimele, indiferent de poziţia lor în clădire ?
Dacă într-o clădire există atât locuinţe convenţionale, cât şi alte unităţi de locuit, atunci Numărul de ordine al locuinţei în cadrul clădirii care are înscrisă cifra „001”, va fi întotdeauna cel al unei locuinţe convenţionale, deoarece datele despre clădire (punctele 25 – 29) vor fi înregistrate numai pe formularul primei locuinţe convenţionale din clădire. Restul locuinţelor din clădire se vor numerota consecutiv, indiderent dacă acestea sunt locuinţe convenţionale sau alte unităţi de locuit.
Dacă într-o clădire se află doar alte unităţi de locuit, atunci pentru prima „altă unitate de locuit", la Numărul de ordine al locuinţei în cadrul clădirii se va înscrie „001”, iar la Capitolul despre clădire se va completa doar punctul 24 „Numărul locuinţelor din clădire”, restul punctelor 25-29 se vor bara.
36. Cum se înregistrează două locuinţe situate pe acelaşi lot (curte) care sunt ocupate de o singură gospodărie?
În cazul în care, o gospodărie ocupă două locuinţe situate în clădiri distincte, amplasate pe acelaşi lot (curte), se completează câte un formular LC pentru fiecare locuinţă/clădire, iar înregistrarea gospodăriei se va face pe un singur formular G.
În această situaţie, pe Formularele G – Gospodărie şi P-Persoane se va înscrie Numărul formularului LC în cadrul mapei, corespunzător locuinţei aleasă de gospodărie, ca fiind locuinţa principală, cea de-a doua locuinţă fiind considerată secundară.
37. Cum se înregistrează două apartamente de pe acelaşi palier, ocupate de aceeaşi gospodărie, fiind desfiinţat zidul despărţitor dintre apartamente?
Dacă apartamentele şi-au păstrat intrări separatese consideră două locuinţe, dintre care una reprezintă locuinţa permanentă a gospodăriei, iar cealaltă locuinţa secundară a aceleiaşi gospodării.
Dacă gospodăriaa desfiinţat intrarea unuia dintre apartamente şi utilizează o singură intrare, atunci cele două foste apartamente constituie o singură locuinţă.
38. Cum se înregistrează un apartament împărţit prin ziduri despărţitoare în două locuinţe complet independente?
Dacă un apartament a fost împărţit ulterior construirii prin ziduri despărţitoare în două locuinţe complet independente fiecare având intrare separată şi, eventual, dependinţe proprii (bucătărie, baie etc.), fiecare se consideră locuinţă distinctă.
39. Câte formulare LC se vor completa în cazul unui apartament împărţit prin mijloace improvizate, ocupat de două sau mai multe gospodării?
Apartamentul împărţit prin mijloace improvizate (montarea unui glasvand sau blocarea unei uşi) se consideră o singură locuinţă, pentru care se va completa un singur formular LC, respectiv două sau mai multe formulare G.
40. Cum se înregistrează apartamentul sistem duplex ocupat de una sau mai multe persoane?
Apartamentul sistem duplex (situat pe două niveluri, cu scară interioară) - reprezintă o singură locuinţă, indiferent de numărul gospodăriilor care locuiesc în el.
41. Cum se înregistrează bucătăria (inclusiv suprafaţa ei) în cazul locuinţelor unde a fost modificat interiorul, amenajându-se aşa – numitele “bucătării americane”?
Pentru aceste locuinţe, în formularul LC, la punctul 11.1 se înregistrează codul 1 (au bucătărie situată în locuinţă), iar la punctul 11.2 se înscrie suprafaţa acelui perimetru destinat “bucătăriei americane”.
42. Cum se înregistrează chiliile şi clădirile din mănăstiri ocupate de călugări sau călugăriţe?
Încăperile (chiliile) din mănăstiri ocupate individual de călugări sau călugăriţe, care nu mănâncă în comun şi nu folosesc în comun unele spaţii şi instalaţii se înregistrează ca locuinţe distincte, pe formulare LC. Pentru aceste persoane se vor completa formulare G şi P – ele nu se vor regăsi în recapitulaţia de pe formularul SC, ci în recapitulaţia de pe formularele LC completate.
Încăperile (chiliile) din mănăstiri ocupate individual de călugări sau călugăriţe, care mănâncă în comunşi folosesc în comun diferite spaţii şi instalaţii se înregistrează ca încăperi dintr-un spaţiu colectiv de locuit, pe formularul SC (la punctul 1 “Tipul spaţiului de locuit” fiind bifat codul 05 – instituţie religioasă). Persoanele se înregistrează după regulile aplicabile unui spaţiu colectiv de locuit.
43. Dacă într-o clădire de locuit au fost date în folosinţa populaţiei una sau mai multe locuinţe după momentul de referinţă - deci după ora “0” din ziua de 20 octombrie2011 – acestea se vor considera drept locuinţe ocupate la momentul de referinţă al recensământului, dacă în momentul înregistrării clădirii în formularul de recensământ, locuinţele erau ocupate efectiv de gospodării. Gospodăriile şi persoanele care ocupă locuinţele respective vor fi recenzate în aceste clădiri.
În mod excepţional, se vor considera a fi ocupate, locuinţele care după momentul de referinţă - deci după ora “0” din ziua de 20 octombrie2011 – au fost ocupate efectiv de gospodării, mutate definitiv la adresa respectivă. În acest caz, şi persoanele care ocupă locuinţa vor fi recenzate la această adresă, deoarece nu mai pot fi găsite la vechea adresă.
44. Ce cod unic de adresă se înregistrează în cazul în care la o adresă (într-o curte) se găsesc două locuinţe separate?
Dacă cele două locuinţe nu au numere administrative separate (de exemplu, 49 şi 49 bis), se va acorda codul unic de adresă existent în Opisul sectorului respectiv primei locuinţe recenzate, iar celei de a doua recenzorul îi va acorda el cod unic nou, de tipul N_ _ _.
45. Ce adresă se înregistrează pentru locuinţele din unele localităţi din mediul rural unde nu există nume de străzi?
În cazul în care nu există număr de stradă, soluţia informatică va avea prevăzut un câmp special pe care se va înregistra numele şi prenumele capului gospodăriei care locuieşte la respectiva adresă.
