Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul tic

II. Resurse

Tema 1. Dispozitive portabile: identificare şi caracteristici

Fişa de documentare 1.1 Identificarea şi caracteristicile dispozitivelor portabile

1.1.1 Laptopul

Aşa a fost la început…

Noţiunea de portabilitate, în domeniul tehnologiei informaţiei te conduce imediat spre laptopuri ori notebookuri, în funcţie de cum îţi place să le spui. Foarte mulţi oameni le cumpără pentru că au cu adevărat nevoie de ele iar alţii doar pentru că aşa e la modă. Urmărind cu atenţie orice emisiune TV, talkshow, ştiri sau emisiuni de sport, prezentatorul sau realizatorul trebuie să aibă cu el şi un notebook. Aşa e trend-ul. Nu se ştie cât îl foloseşte, însă este un element decorativ care “dă bine”.

La început însă, laptopul nu a fost aşa portabil şi performant cum este acum. Primele versiuni erau transportate cu mare dificultate din cauza greutăţii şi dimensiunilor foarte mari.

Primul concept care s-a apropiat de ceea ce avea să devină laptopul pe care îl cunoaştem azi a fost Dynabook. Acesta a fost conceput de Alan Kay şi dezvoltat de Xerox PARC la începutul anilor '70, iar apoi Dynabook a devenit baza de plecare a laptopurilor.



Figura 1.1. 1 Primul model de laptop: Osborne 1

La începutul anilor 80, se lansează primul model de laptop comercial numit Osborne 1. Acest model avea la bază sistemul de operare CP/M şi era mult mai mare şi mai greu decât laptopurile moderne. Fără a face abstracţie de dimensiunile şi greutatea sa, Osborne 1 a avut un impact major asupra industriei, fiind primul computer pe care oamenii îl puteau lua cu ei. Problema lui Osborne 1 era faptul că acesta nu funcţiona cu acumulatori, ci trebuia alimentat la o sursă de curent alternativ.

Un alt model important a fost Compaq Portable, lansat în 1983. La vremea aceea, IBM Personal Comper devenea platforma standard pe piaţa PC-urilor. Deşi Compaq Portable, care avea la bază MS-DOS, era într-adevăr mai uşor de transportat decât Osborne 1, dar nici acesta nu funcţiona pe baterii.

Anul 1982 este anul în care designerul britanic Bill Moggridge a lansat GRiD Compass 1101. Acesta este primul model care a beneficiat de designul de tip clamshell, în care laptopul se închide prin suprapunerea ecranului cu tastatura. GRiD Compass 1101 era achiziţionat, în cea mai mare parte, de către companii datorită preţului destul de piperat, acesta trecând peste 8.000$.

Figura 1.1. 2 GRiD Compass 1101



Figura 1.1. 3 Modelul Epson HX-20

Laptopurile cu acumulatori aveau să vină în 1983, când Epson a început să comercializeze pe scară largă modelul HX-20. Acesta se alimenta cu acumulatoare reîncărcabile nickel-cadmium şi dispunea de o tastatură cu numai 84 de taste. HX-20 avea un ecran de dimensiuni mici, cu rezoluţie de 120 X 32 pixeli, 4 linii de text şi maxim 20 de caractere pe o linie

Vândut la început numai în Japonia Kyocera Kyotronic 85 avea să fie primul mare succes comercial din perioada de pionierat a laptopurilor. Portofoliul software al lui Kyocera Kyotronic 85 cuprindea un interpretator BASIC şi un editor de text (furnizate de compania Microsoft).

La sfârşitul anilor '90 laptopurile erau foarte populare în rândul clienţilor de business. Marea problemă a acestora, la acea vreme era că prin reducerea dimensiunilor, se limita şi funcţionalitatea lor. Modelul NEC UltraLite care cântărea numai 2 Kg dar stoca informaţiile pe dischetă. În 1989 şi-au făcut apariţia modelele din seria Compaq LTE, primele laptopuri care includeau harddisk.

1989 a fost şi anul în care Apple a lansat Macintosh Portable. Acesta a fost apreciat la acea vreme pentru calitatea ecranului şi durata de viaţă a acumulatorului, însă a dezamăgit prin vânzările reduse pe care le-a realizat.



Figura 1.1. 4 Macintos Portable
Doi ani mai mai târziu Apple a lansat seria PowerBook. Laptopurile din această serie au introdus o serie de elemente ce aveau să devină standard în acest domeniu: trackball-ul, touchpad-ul, designul tastaturii şi locul liber pentru odihna palmelor, placa de reţea.



Figura 1.1. 5 Apple PowerBook

Moment de cotitură în dezvoltarea laptopurilor a fost anul 1995 când Microsoft a lansat sistemul de operare Windows 95. Acesta era primul sistem de operare care includea funcţii de power management fapt ce a determinat apariţia unui standard comun pentru toţi producătorii de laptopuri. Până la acest moment fiecare producător avea propriul standard de optimizare a duratei de viaţă a acumulatorului.

Ultimul deceniu al celui de-al doilea mileniu a însemnat creşterea popularităţii laptopurilor şi totodată scăderea treptată a preţurilor, aducând o serie de tehnologii ca senzorii de citire a amprentelor, îmbunătăţirea funcţiilor de conectivitate şi stocare a datelor, calitatea superioară a ecranelor pe cristale lichide, acumulatori cu durată de viaţă mai mare şi procesoare economice.

Astăzi...

Nu greşim cu nimic dacă spunem că ultimii ani sunt reprezentativi pentru istoria laptopurilor. Nu se poate considera o revoluţie în domeniu, dar putem menţiona anumite dotări care au schimbat perspectiva asupra portabilelor. Dacă adăugăm la aceasta faptul că vânzările de portabile au depăşit vânzările de sisteme desktop la nivel global, avem într-adevăr de-a face cu un moment important în istoria laptopurilor.

Privind controversatul MacBook Air observăm că acesta a devenit un punct de referinţă pentru calculatoarele portabile. Peste ani ne vom aminti de el ca fiind „laptopul care a încăput într-un plic”. Foarte subţire şi uşor, ultraportabilul de la Apple include câteva tehnologii de ultimă generaţie, cum ar fi ecranul iluminat cu LED-uri şi harddisk-ul SSD.


Figura 1.1. 6 Apple MacBook Air
Este interesant de urmărit ce ne va rezerva în viitor dinamicul domeniu al laptopurilor. Performanţa şi durata de viaţă a acumulatorilor sunt domeniile pe care producătorii se vor concentra cu siguranţă. Scăderea preţurilor este inevitabilă, ca în orice segment din industria tehnologiei informaţiilor, în timp ce extinderea internetului wireless nu poate avea decât un rol pozitiv în popularizarea laptopurilor.

Clasificare

După scopul folosirii şi dimensiunea ecranului:

• 
  Înlocuitor pentru calculatoare desktop: pune accentul pe performanţe, este mai puţin portabil, dimensiunea ecranului fiind de 15’’ sau mai mare.
  
• 
  Laptop standard: îmbină portabilitatea cu performanţa, dimensiunea ecranului fiind cuprinsă între 13’’ şi 15’’.
  
• 
  Subnotebook: pune accentul pe portabilitate, are mai puţine funcţionalităţi iar dimensiunea ecranului este de 13’’ sau mai mică.
  

După funcţionalitate:

• 
  Budget: un model ieftin, cu performanţe scăzute şi o dimensiune standard.
  
• 
  Tablet PC: are o interfaţă cu ecran tactil, în unele cazuri tastatura nu este inclusă.
  
• 
  Netbook: este o versiune mai ieftină şi mai mică a unui Subnotebook potrivit pentru navigarea pe internet şi aplicaţii simple de birou. În general, are un ecran de 9’’.
  

Înlocuitor pentru calculatoare desktop

Este un laptop care oferă aproape toate capabilităţile unui calculator desktop, având un nivel similar de performanţă. Aceste laptop-uri sunt în general mai mari şi mai grele decât cele standard. Ele conţin componente mai puternice şi au ecrane cu dimensiuni de 15’’ sau mai mari. Datorită mărimii lor, nu sunt la fel de portabile ca alte laptop-uri şi timpul de funcţionare cu alimentare de pe acumulatori este de obicei mai scurt. În schimb, ele sunt menite să fie folosite ca alternativă compactă şi uşor de manipulat la calculatoarele desktop.

Laptop-urile pentru aplicaţii media sau pentru jocuri se înscriu în această categorie.

Subnotebook

Un subnotebook, numit şi “calculator ultraportabil” de către unii producători, este un laptop conceput şi comercializat punându-se accent pe portabilitate (dimensiuni mici, greutate mică şi timp de funcţionare pe acumulator mare), care menţine performanţa unui laptop standard. În general subnotebook-urile sunt mai mici decât laptop-urile standard, cântărind între 0.8 şi 2 kilograme, durata de funcţionare pe acumulatori poate depăşi 10 ore când se instalează un acumulator de capacitate mai mare sau unul adiţional. Ecranul are dimensiunea cuprinsă între 6.4” şi 13” iar prezenţa port-urilor este redusă.

Netbook

Netbook-urile sunt laptop-uri foarte uşoare, eficiente din punct de vedere al consumului de energie şi în special potrivite pentru comunicaţia wireless şi acces la internet. Se bazează pe utilizarea internetului pentru a putea accesa aplicaţii bazate pe interfeţe web. Cele mai multe netbook-uri au ecrane cu dimensiuni cuprinse între 7” şi 11” şi cântăresc între 0.8 şi 1.4 kilograme.

Netbook-urile folosesc sisteme de operare “uşoare” incluzând Linux şi Windows XP. Recent, firma Google a semnalat intenţia sa de a dezvolta propriul sistem de operare Chrome, destinat acestei pieţe.

Activitatea de învăţare 1.1.1 Laptopul, caracteristici

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să expună evoluţia sistemelor de calcul de tip laptop;
  
• 
  să identifice un sistem de calcul de tip laptop după caracteristici (dimensiune, greutate, funcţii);
  
• 
  să realizeze o clasificare a sistemelor de calcul de tip laptop;
  

timp de lucru recomandat: 35 minute

Tipul activităţii: Expansiune

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Elevii pot lucra individual sau în grupe de câte 2-3.

Sarcina de lucru

Realizaţi un eseu care să trateze tipurile de sisteme de calcul de tip laptop, evoluţia şi caracteristicile acestora, pe baza următoarelor idei: portabilitate, performanţă, Osborne 1, ecran LCD, budget, tablet PC, notebook, netbook, Google, Microsoft, Apple. Se vor trata aspecte legate de istoria sistemelor de calcul de tip laptop, clasificarea sistemelor de calcul de tip laptop, sisteme de operare pe instalate pe sistemele de calcul de tip laptop, caracteristici ale sistemelor de calcul de tip laptop. Dimensiunea eseului trebuie să fie de minim o pagină şi maxim două pagini.

Alte sugestii şi recomandări:

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.1, secţiunea 1.1.1 şi a unor surse Internet.

1.1.2 Asistent digital personal (Personal digital assistant – PDA)

Ce este şi la ce foloseşte?

Un asistent digital personal (PDA) este un calculator de mână, cunoscut ca şi calculator palmtop. PDA-urile mai noi au ecrane color şi capabilităţi audio, putând fi folosite ca şi telefoane mobile (smartphones), browsere web sau playere media portabile. Multe PDA-uri pot accesa internetul, intranetul sau extranetul prin WI-FI sau reţele wireless. Multe PDA-uri au impus şi tehnologia cu ecran tactil.

Primul PDA este considerat a fi CASIO PF-3000 lansat în luna mai a anului 1983. Termenul PDA a fost folosit pentru prima dată în 7 ianuarie 1992 de către CEO-ul (preşedintele executiv) al companiei Apple în cadrul Expoziţiei Internaţionale a Pasionaţilor de Electronică de la Las Vegas făcând referire la platforma Apple Newton. În 1996 Nokia a lansat primul telefon mobil cu funcţionalitate PDA completă (9000 Communicator) care avea să devină cel mai vândut PDA la nivel mondial şi care a dat naştere la o categorie de telefoane numită smartphone (telefoane inteligente). Astăzi, marea majoritate a PDA-urilor sunt smartphones-uri. Telefoanele smartphone se vând în peste 150 milioane de exemplare pe când PDA-urile simple se vând doar în aproximativ 3 milioane de exemplare anual. RIM Blackberry, Apple iPhone şi Nokia N-Series sunt smartphone-urile cele mai de actualitate.



Figura 1.1. 7 Casio PF-300

Un PDA tipic are un ecran tactil pentru introducerea informaţiilor, un slot pentru introducerea cardurilor de memorie şi cel puţin una dintre următoarele conectivităţi: IrDA, Bluetooth şi/sau WiFi. Oricum, multe PDA-uri (în special cele care sunt folosite ca telefon ca primă funcţie) pot să nu aibă ecran tactil, folosindu-se de taste direcţionale pentru introducerea datelor.

Softul cerut de un PDA include un calendar, o listă de activităţi (to-do list), o agendă telefonică pentru contacte, nişte programe pentru luarea notiţelor, E-mail şi Web suport.

Ecranul tactil

Multe din PDA-urile originale, ca şi Apple Newton sau Palm Pilot, nu dispuneau de ecran tactil pentru interacţiunea cu utilizatorul, având doar câteva butoane folosite pentru scurtături. PDA-urile cu ecran tactil, incluzând dispozitivele Windows Mobile, de cele mai multe ori au un stylus (creion) detaşabil care poate fi folosit pe ecranul tactil. Introducerea datelor text poate fi făcută în una din următoarele 4 feluri:

• 
  Folosind o tastatură virtuală, unde aceasta este afişată pe ecranul tactil. Introducerea datelor este realizată prin apăsarea literelor pe ecranul tactil.
  
• 
  Folosind o tastatură externă conectată prin USB, IR sau Bluetooth.
  
• 
  Folosind recunoaşterea literelor sau a cuvintelor, unde literele sau cuvintele sunt scrise pe ecranul tactil iar mai apoi sunt “traduse”.
  
• 
  Recunoaşterea trăsăturilor (în implementarea Palm este numită Graffiti). În acest sistem există un set predefinit de trăsaturi care reprezintă numeroase caractere. Utilizatorul învaţă să deseneze aceste trăsături pe ecran. Trăsăturile sunt de obicei caractere a căror formă este simplificată pentru a le face mai simplu de recunoscut pentru dispozitiv.
  

PDA-urile destinate utilizării business au tastaturi complete şi butoane de derulare pentru a facilita introducerea datelor şi navigarea, astfel venind în ajutorul ecranului tactil-ului.



Figura 1.1. 8 PDA cu funcţionalităţi de Smartphone

Cele mai noi PDA-uri, ca şi Apple iPhone, iPod Touch şi Palm Pre includ interfeţe ultilizator care folosesc alte metode de interacţiune cu utilizatorul. iPhone si iPod folosesc tehnologia numită Multi-touch.

Figura 1.1. 9 Apple iPhone 3G S

Carduri de memorie

Cu toate că cele mai vechi PDA-uri nu aveau suport pentru carduri de memorie acum cele mai multe au sloturi pentru introducerea cardurilor SD (Secure Digital) sau/şi Compact Flash. Unele PDA-uri pot să aibă şi un port USB, iar unele sunt compatibile cu cardurile micro SD, mult mai mici decât cardurile SD standard.

Conectivitate prin fir

În timp ce primele PDA-uri se conectau folosind porturi seriale, astăzi cele mai multe se conectează folosind cabluri USB. Acestă metodă de conectare este folosită în primul rând pentru conectarea cu calculatorul şi de puţine ori pentru ca dispozitivele să se conecteze între ele. Unele PDA-uri se pot conecta la Internet ori prin metodele enunţate anterior ori folosind un card de extensie cu un adaptor RJ-45.

Conectivitate fără fir

Cele mai multe PDA-uri au conectivitate wireless Bluetooth, acest tip de conectivitate fiind foarte răspândit pentru dispozitivele mobile. Poate fi folosit pentru a conecta tastaturi, căşti, GPS si multe alte accesorii, precum şi pentru a trimite fişiere între PDA-uri. Multe dintre PDA-urile clasei de mijloc şi superioare au conectivitate WI-FI/WLAN/802.11. PDA-urile vechi aveau un port IrDA (infraroşu); acum foarte puţine modele curente mai folosesc această tehnologie, care este înlocuită de folosirea Bluetooth sau Wi-Fi.

Sincronizare

O importantă funcţie a PDA-urilor o reprezintă sincronizarea datelor cu calculatorul. Aceasta permite actualizarea informaţiilor legate de contactele memorate în aplicaţii ca Microsoft Outlook sau ACT cu baza de date internă a PDA-ului. Sincronizarea datelor asigură că PDA-ul are cele mai noi informaţii legate de contacte, întâlniri şi e-mail-uri permiţând user-ilor sa acceseze aceeaşi informaţie de pe calculatorul gazdă pe PDA.

Figura 1.1. 10 Sincronizarea datelor utilizând aplicaţia Easy Sync

Sincronizarea previne pierderea de informaţii stocate pe dispozitiv în caz de pierdere, furt sau distrugere. Încă un avantaj ar fi acela că introducere datelor este mult mai rapidă pe un calculator întrucât introducerea textului pe ecranul tactil încă nu este optimă. Transferul datelor pe un PDA folosind computerul este deci mai rapid decât introducerea datelor pe dispozitiv.

Cele mai multe PDA-uri vin cu abilitatea de sincronizare cu PC-ul. Aceasta este facută printr-un soft-ul de sincronizare oferit la cumpărare, cum ar fi HotSync Manager care vine cu PDA-ul Palm, Microsoft ActiveSync pentru Windows XP şi sisteme de operare mai vechi sau Windows Mobile Device Center pentru Windows Vista.

Utilizări ale PDA-urilor:

PDA-urile sunt folosite pentru stocarea informaţiilor care pot fi accesate în orice moment, oriunde. Domeniile la care apare cea mai frecventă utilizare sunt:

• 
  Sistem de navigare pentru autovehicule. Multe PDA-uri înglobează funcţia de GPS (Global Positioning System) şi sunt folosite pentru a furniza în timp real date legate de locaţia autovehiculului.
  
• 
  Asistent digital pentru instituţii şi organizaţii. De mulţi ani ramura afacerilor si organizaţiile guvernamentale s-au bazat pe PDA-uri. Printre utilizări enumerăm: aprovizionarea depozitelor, livrarea coletelor, tratamente medicale şi păstrarea înregistrărilor din spitale, ajutor pentru parcare, control acces şi securitate, ajutor pentru preluarea comenzilor şi evidenţa lor în restaurante, etc.
  
• 
  Educaţie. Cum tehnologia mobilă este din ce în ce mai comună ea este folosită în procesul de învăţare.
  
• 
  Sport. PDA-urile sunt folosite pentru a calcula distanţe, timpi, pentru navigarea GPS în cazul curselor de maşini.
  

Activitatea de învăţare 1.1.2 PDA(Personal digital assistent)

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să expună evoluţia PDA;
  
• 
  să identifice un PDA;
  
• 
  să identifice domeniul de utilizare al PDA-urilor;
  

timp de lucru recomandat: 25 minute

Tipul activităţii: rezumare

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Elevii se pot organiza în grupe de câte 2-3.

Sarcina de lucru

Realizaţi o prezentare de 3-4 minute a PDA-urilor urmărind evoluţia acestora, domeniul de utilizare, sistemele de operare instalate.

Alte sugestii şi recomandări:

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.1. secţiunea 1.1.2 şi a unor surse Internet.

1.1.3 SmartPhone

Ce este şi la ce foloseşte?

Un smartphone este un telefon mobil care oferă capabilităţi avansate, funcţionalităţi asemănatoare unui calculator. Creşterea cererilor pentru dispozitive avansate care au procesoare puternice, memorie din plin, ecrane mari şi sisteme de operare deschise au monopolizat piaţa reprezentată de restul telefoanelor mobile.

Nu există o definiţie standard a unui smartphone. Pentru unii, un smartphone este un telefon pe care rulează un sistem de operare şi oferă o interfaţă şi platformă standard pentru dezvoltatorii de aplicaţii. Pentru alţii, un smartphone este un telefon cu funcţionalităţi avansate cum ar fi e-mail, internet, tastatură virtuală sau externă ce se conectează prin USB. Cu alte cuvinte, este un calculator în miniatură care are capabilităţi de telefon.

Cele mai multe dispozitive considerate smartphones folosesc în ziua de azi un sistem de operare, deseori cu abilitatea de a adăuga aplicaţii (de exemplu pentru procesare de date, conectivitare sau distracţie). Aceste aplicaţii pentru smartphone pot fi dezvoltate de către producătorul dispozitivului, de către operatorul de telefonie mobilă sau de către orice firmă de dezvoltare soft.

Ca funcţionalităţi, smartphone-urile pot suporta email-ul, tastatura virtuală, un ecran tactil, o cameră încorporată, managementul contactelor, accelerometrul, abilitatea de a citi documente în diverse formate cum ar fi PDF sau Microsoft Office, soft media pentru a asculta muzică, vizualizare de poze şi clipuri video etc. O funcţionalitate a majorităţii smartphone-urilor o reprezintă lista de contacte care permite stocarea atâtor contacte cât permite memoria, în contrast cu telefoanele normale care au o limită maximă a contactelor ce pot fi stocate.

Istoric

Primul dispozitiv smartphone a fost numit Simon. A fost conceput de IBM în 1992 şi prezentat ca un concept în acelaşi an la COMDEX, o expoziţie din domeniul tehnologiei informaţiei, în Las Vegas. A fost lansat pe piaţă în 1993 şi vândut de către BellSouth. Pe langă funcţionalitatea de telefon mobil, conţinea şi o aplicaţie calendar, o agendă telefonică, un calculator, un editor de notiţe, e-mail, trimitere şi primire de fax-uri şi jocuri. Nu conţinea taste, în schimb era folosit un ecran tactil pentru a selecta numere de telefon cu degetul sau se putea folosi un stylus (creion) pentru a crea notiţe. Ţinând cont de standardele de astăzi, Simon ar fi un produs încadrat în clasa inferioară, (oricum în perioada când a fost lansat pe piaţă, a fost incredibil de avansat).

Nokia Communicator 9000 a fost primul smartphone produs de Nokia şi a fost lansat pe piaţă în 1996. Nokia 9210 a fost primul model de Communicator cu ecran color şi a fost primul smartphone cu un sistem de operare deschis. Communicator 9500 a fost primul dispozitiv Communicator Nokia cu cameră şi primul dispozitiv Nokia cu WIFI. Ultimul Communicator E90 include GPS. Modelul Nokia Communicator este remarcabil şi ca fiind cel mai scump model de telefon vândut de un brand de top pentru aproape toată perioada de viaţă a seriilor din model, peste 20% şi câteodată chiar peste 40% mai scump decât următorul cel mai scump smartphone produs de orice alt brand de top.



Figura 1.1. 11 Diferite modele de smartphone-uri

Ericsson R380 a fost vândut ca un smartphone dar nu putea să ruleze aplicaţii third party. Cu toate că Nokia 9210 a fost primul smartphone cu un sistem de operare deschis, Nokia a continuat să se refere la el ca fiind Communicator.

În 2001 RIM a lansat primul BlackBerry care a fost primul smartphone optimizat pentru folosirea wireless a email-ului. Până in iunie 2007 s-au vândut 8 milioane de dispozitive BlackBerry, din care trei pătrimi în America de Nord.



Figura 1.1. 12 Model de SmartPhone(BlackBerry 9500 Storm)

În 2002, compania Handspring comercializa tipul de smartphone numit Treo. Compania a fuzionat cu Palm în primul rând pentru că piaţa PDA se degrada rapid dar şi pentru că smartphone-ul Treo devenea rapid popular ca un telefon cu funcţionalităţi de PDA. În acelaşi an, compania Microsoft a anunţat lansarea sistemului de operare Windows CE Pocket PC cunoscut ca şi “Microsoft Windows Powered Smartphone 2002”. Microsoft a definit produsele windows smartphone fără a avea ecran tactil şi oferind un ecran cu o rezoluţie scăzută în comparaţie cu dispozitivele Pocket PC înfrăţite. De atunci, Palm a abandonat propriul sistem de operare în favoarea licenţei sistemului de operare Windows Mobile de la Microsoft.

În 2005 Nokia a lansat smartphone-urile cu 3G N-Series. Nokia a început să le comercializeze nu ca dispozitive mobile, ci în calitate de calculatoare multimedia.

Android, un sistem de operare cross platform a fost lansat în 2008. Android este o platformă open source susţinută de Google împreună cu dezvoltatorii de top din industria hardware şi software (precum Intel, HTC, ARM, eBay etc.) care au format alianţa Open Handset Alliance.

Primul telefon care foloseşte sistemul de operare Android este HTC Dream. Suita software include aplicaţii Google cum ar fi Maps, Calendar, Gmail precum şi browser-ul web Google Chrome. Aplicaţiile third party sunt disponibile gratuit via Android Market iar începând cu primul trimestru al anului 2009 se pot găsi şi aplicaţii premium.

În iulie 2008 Apple a introdus App Store, un magazin virtual inovativ ce oferă atât aplicaţii gratuite cât şi plătite. App Store reprezintă o nouă modalitate de a livra aplicaţii smartphone dezvoltate de third party direct pe iPhone sau iPod Touch fără a folosi un calculator. App Store este un mare succes pentru Apple şi până în iunie 2009 a găzduit peste 50.000 de aplicaţii. App Store a atins 1 miliard de aplicaţii descărcate în 23 aprilie 2009.

Urmând popularitatea magazinului virtual creat de Apple, mulţi alţi producători urmează acest model. Palm, Microsoft şi Nokia au anunţat că vor lansa magazine asemănătoare modelului de Apple iar RIM a lansat recent propriul magazin virtual, “BlackBerry App World”.

Sisteme de operare pentru smartphone-uri

Printre sistemele de operare folosite de smartphone-uri amintim:

• 
  Symbian OS de la Symbian Ltd. Conform statisticilor acest sistem de operare pentru smartphone-uri deţinea 47.1% din cota de piaţă în al patrulea trimestru al anului 2008. Este cel mai răspândit sistem de operare, în mare parte datorită firmei Nokia care deţine singură 52.9% din piaţa de smartphone-uri.
  
• 
  RIM BlackBerry. Deţinea 19.5% din cota de piaţă în al patrulea trimestru al anului 2008. Acest sistem de operare a fost iniţial proiectat pentru mediul de afaceri. Recent, a fost îmbunătăţit pentru a oferi şi suport multimedia.
  
• 
  Windows Mobile de la Microsoft. Deţinea 12.4% din cota de piaţă în al patrulea trimestru al anului 2008. Acest sistem de operare a fost criticat pentru că nu are o interfaţă utilizator optimizată pentru atingeri ale degetelor, fiind usor de folosit cu un stylus (creion). În februarie 2007 au fost lansate versiunile optimizate ale acestui sistem de operare: Windows Mobile 6 Professional (pentru ecran tactil) si Windows Mobile 6 Standard.
  
• 
  Iphone OS de la Apple Inc. Deţinea 10.7% din cota de piaţă în al patrulea trimestru al anului 2008. Acest sistem de operare este derivat din sistemul de operare MAC OS folosit pentru calculatoarele produse de Apple. Aplicaţiile third party sunt suportate oficial din 11 iulie 2008 când s-a lansat versiunea 2.0 a acestui sistem de operare.
  
• 
  Printre celelalte sisteme de operare, care nu sunt în topul clasamentului amintim: Linux OS, Palm webOS si Palm OS precum şi promiţătorul sistemul de operare Android de la Google, care a fost lansat de abia în 22 octombrie 2008.
  

Activitatea de învăţare 1.1.3 SmartPhone

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să expună evoluţia SmartPhone-urilor;
  
• 
  să identifice un SmartPhone;
  

timp de lucru recomandat: 7 zile

Tipul activităţii: Proiect

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Fiecare elev va munci individual.

Sarcina de lucru

Folosind diverse surse de informare: manuale, Internet, reviste adunaţi informaţii cu privire la evoluţia telefoanelor mobile, a SmartPhone-urilor, a PDAPhone-urilor.

Realizaţi o comparaţie între următoarele dispozitive portabile: PDA, SmartPhone şi sisteme de calcul de tip laptop.
Alte sugestii şi recomandări:

Fiecare proiect va fi susţinut în faţa clasei.

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.1, a Glosarului de termeni, a revistelor de specialitate, a unor surse Internet, a manualelor şi a altor surse de documentare.
Tema 1. Dispozitive portabile: identificare şi caracteristici

Fişa de documentare 1.2. Configurarea dispozitivelor portabile

Sistemul de operare Symbian

Sistemul de operare Symbian vine cu numeroase aplicaţii preinstalate. Cu toate acestea, fiecare utilizator are libertatea de a-şi personaliza telefonul mobil în funcţie de dorinţe şi de necesităţi prin aplicaţii care, din motive lesne de înţeles, nu pot fi incluse în sistemul de operare.

Aplicaţiile disponibile pe piaţă în acest moment sunt foarte variate, fiind dezvoltate atât de companii specializate, cât şi de utilizatori independenţi pasionaţi de Symbian.

Fişierele de instalare ale aplicaţiilor pot fi recunoscute foarte uşor dupa extensia .sisx, specifică numai aplicaţiilor concepute pentru versiunea Symbian OS 9.1 3rd Edition. Fişierele de instalare pentru aplicaţiile ce ruleaza Symbian OS 7 au extensia .sis.

Instalarea aplicaţiilor Symbian

Instalarea unei aplicatii Symbian este facilă, putând fi comparată cu instalarea unui software Windows. Există două metode prin care o aplicaţie poate fi instalată pe telefon.

• 
  Prima şi cea mai uzuală este utilizarea programului “Nokia PC Suite”, în cazul telefoanelor Nokia. Astfel, dupa lansarea aplicaţiei se deschide funcţia “Install applications”, se selecteaza fişierul .sisx dorit şi apoi se instaleaza pe telefon.
  
• 
  Cealaltă metoda constă în copierea aplicaţiei pe telefonul mobil prin utilizarea managerului de fiţiere din cadrul Nokia PC Suite. Ulterior, aplicaţia se instalează prin deschiderea fişierului respectiv de pe telefon, avantajul în acest caz fiind reprezentat de faptul ca fişierul de instalare rămâne pe telefon.
  

Figura 1.2. 1 Aplicaţia Nokia Application Installer din cadrul Nokia PC Suite

Exerciţiu practic: Aplicaţia Nokia PC Suite. Opţiuni şi facilităţi

a). Date generale

Nokia PC Suite este o aplicaţie cu ajutorul căreia se pot edita, stoca şi sincroniza datele din telefonul mobil Nokia cu un sistem de calcul pe care rulează un sistem de operare din familia Microsoft Windows. Nokia PC Suite conţine următoarele facilităţi:

• 
  realizarea de copii de rezervă ale datelor personale de pe telefon pe un sistem de calcul;
  
• 
  sincronizarea datelor personale între un telefon şi un sistem de calcul (opţiunea Nokia PC Sync);
  
• 
  sincronizarea datelor personale între un telefon şi un sistem de calcul (opţiunea Nokia PC Sync);
  
• 
  utilizarea telefonului ca modem pentru a vă putea conecta sistemul de calcul la Internet(One Touch Access);
  
• 
  crearea, editarea şi vizualizarea contactelor memorate pe telefon (opţiunea Contacte din Nokia Communication Centre);
  
• 
  expedierea mesajelor text şi a celor multimedia direct de pe un system de calcul precum şi vizualizarea şi organizarea mesajelor în dosare (opţiunea Mesaje din Nokia Communication Centre);
  
• 
  organizarea datelor sub formă de agendă pe telefon (opţiunea Agendă din Nokia Communication Centre);
  
• 
  transferarea de fişiere între telefon şi sistemul de calcul (Manager de fişiere);
  

Se poate gestiona telefonul mobil din Windows Explorer ca Dispozitiv portabil Windows sau din Nokia Phone Browser, în funcţie de sistemul de operare şi de software-ul Microsoft instalat pe sistemul de calcul.

• 
  vizualizarea pe sistemul de calcul a fişierelor şi dosarelor existente pe telefon(manager de fişiere);
  
• 
  transfer de muzică precum şi conversia înregistrărilor într-un format ce poate fi redat pe telefonul mobil (Nokia Music Manager);
  
• 
  stocarea pe un sistem de calcul de imagini şi clipuri video de pe telefon (Image Store);
  
• 
  transferul fişierelor video între un sistem de calcul şi telefon (Nokia Video Manager);
  
• 
  instalarea jocurilor şi a altor programe de pe sistemul de calcul pe telefon (Nokia Application Installer);
  
• 
  actualizarea software-ului de pe telefon pentru funcţionalităţi suplimentare şi îmbunătăţirea performanţelor utilizând Nokia Software Updater;
  
• 
  descărcarea hărţilor de pe Internet şi încărcarea acestora pe telefon pentru aplicaţia aplicaţia Nokia Hărţi utilizând aplicaţia Nokia Map Loader.
  

b). Instalarea aplicaţiei Nokia PC Suite şi configurarea conexiunii

Instalarea aplicaţiei Nokia PC Suite se poate realiza în două moduri:

• 
  de pe CD-ROM, dacă pachetul de vânzare al telefonului conţine un astfel de CD-ROM;
  
• 
  de pe site-ul Web www.nokia.com/pcsuite
  

În cazul în care instalarea se face prin descărcarea aplicaţiei de pe site-ul Web trebuie urmate instrucţiunile de selecţie a modelului de telefon, a opţiunilor de download (salvare sau executare).

Oricare ar fi metoda prin care se doreşte instalarea aplicaţiei trebuie urmate instrucţiunile de instalare de pe ecran, cu următoarele precizări:

• 
  trebuie citit şi acceptat acordul de licenţă înainte de a continua;
  
• 
  este posibilă solicitarea de repornire a sistemului de calcul în timpul instalării;
  

Figurile de mai jos ilustrează pas cu pas procesul de instalare a aplicaţiei Nokia PC Suite.



Figura 1.2. 2 Pasul I, începutul procesului de instalare


Figura 1.2. 3 Acceptarea condiţiilor din acordul de licenţă



Figura 1.2. 4 Selectarea dosarului în care se instalează aplicaţia


Figura 1.2. 5 Pornire instalare aplicaţie



Figura 1.2. 6Desfăşurarea instalării aplicaţiei



Figura 1.2. 7 Finalizarea instalării aplicaţiei

După finalizarea instalării, expertul Conectare se deschide automat. Aici se pot configura tipurile de conexiuni ce se doreşte a fi utilizate( Figurile 1.2.8 – 1.2.15).

Figura 1.2. 8 Configurarea tipului de conexiune

Figura 1.2. 9 Alegerea unui tip de conexiune



Figura 1.2. 10 Conectarea cablului la telefonul mobil



Figura 1.2. 11 Mesaj eroare – conectare eşuată



Figura 1.2. 12 Selectare telefon (conexiune reuşită)



Figura 1.2. 13 Conectarea telefonului la sistemul de calcul utilizând o parolă



Figura 1.2. 14 Un alt tip de conexiune reuşită (conexiune Bluetooth)



Figura 1.2. 15 Conexiune finalizată (telefonul este conectat la sistemul de calcul)

În funcţie de modelul telefonului, se poate solicita instalarea asistenţei PC Suite pentru SMS/MMS şi grupuri de contacte.

c). Utilizarea Nokia PC Suite

În imaginea de mai jos este prezentată fereastra principală a aplicaţiei. Aici se pot observa butoanele asociate diferitelor activităţi ce se pot realiza cu ajutorul aplicaţiei (creare copie de siguranţă, restaurare sau import fişier copie de siguranţă, sincronizarea datelor între telefon şi echipamentul de calcul, instalarea aplicaţiilor pe telefon de pe echipamentul de calcul, gestionarea conţinutului telefonului de pe sistemul de calcul, gestionarea contactelor din memoria telefonului, gestionarea mesajelor de pe PC, gestionarea înregistrărilor de agendă, gestionarea imaginilor, a fişierelor de muzică şi a videoclipurilor).

Figura 1.2. 16 Ecranul principal al aplicaţiei Nokia PC Suite
Opţiunea Nokia Content Copier permite crearea periodică a unei copii de siguranţă a conţinutului telefonului într-un fişier. Aceste copii de siguranţă pot să conţină întregul conţinut al telefonului sau numai părţi ale acestuia.

Trebuie realizate în mod regulat copii de rezervă ale datelor importante de pe telefon pentru a evita pierderea acestora.

Restaurarea conţinutul telefonului se poate realize pe un model de telefon identic cu cel de pe care au fost copiate informaţiile sau se pot importa datele pe un alt model de telefon.

Nu este recomandat să utilizaţi sau deconectaţi telefonul în timp ce Nokia Content Copier realizează copii de rezervă sau restaurează conţinutul telefonului

Imaginile următoare exemplifică procesul de creare a copiei de siguranţă a datelor de pe un telefon mobil precum şi restaurarea acestora pe un alt telefon mobil, de acelaşi tip.

Figura 1.2. 17 Alegerea opţiunii copie de siguranţă


Figura 1.2. 18 Alegerea datelor pentru care se realizează copia de siguranţă



Figura 1.2. 19 Stabilirea numelui fişierului copie de siguranţă precum şi a locaţiei acestuia

Figura 1.2. 20 Procesul de creare a copiei de siguranţă care include şi mesajul avertisment



Figura 1.2. 21 Mesaj ce confirmă crearea cu succes a copiei de siguranţă

Figura 1.2. 22 Selectarea opţiunilor pentru restaurarea datelor


Figura 1.2. 23 Selectarea fişierului copie de siguranţă

Figura 1.2. 24 Procesul de restaurarea a datelor care include şi mesajul avertisment


Figura 1.2. 25 Restaurare finalizată (cu erori)
Opţiunea Nokia PC Sync permite sincronizarea contactelor, elementele agendă/activitate, notelor şi mesajele e-mail de pe un telefon în aplicaţia Personal Information Manager (Manager de informaţii personale) de pe sistemul de calcul. Unele terminale telefonice permit atât sincronizarea marcajelor şi fluxurilor RSS între telefonul mobil şi browserul Web acceptat cât şi a unor fişiere şi dosare între telefonul mobil Nokia şi sistemul de calcul. Sincronizarea presupune că informaţiile de pe telefon şi de pe sistemul de calcul sunt similare.

Opţiunea One Touch Access din Nokia PC Suite permite utilizarea telefonului ca modem pentru a crea o conexiune de reţea la Internet. O conexiune poate fi stabilită prin cablu, infraroşu sau prin tehnologia de comunicaţii fără fir Bluetooth.

Telefonul poate fi utilizat ca modem doar dacă:

• 
  dispuneţi de un telefon şi un abonament care acceptă pachete de date;
  
• 
  dispuneţi de un software de comunicaţii de date corespunzător instalat pe sistemul de calcul;
  
• 
  dispuneţi de un abonament pentru serviciile de reţea corespunzătoare (de la furnizorul de servicii sau de la furnizorul de servicii Internet).
  

Opţiunea Mesaje din Nokia Communication Centre, oferă posibilitatea gestionării mesajelor text şi multimedia de pe sistemul de calcul. Gestionarea mesajelor este redată în figurile de mai jos.



Figura 1.2. 26 Fereastra principală pentru gestionare mesaje

Figura 1.2. 27 Crearea şi ştergerea mesajelor

Opţiunea Contacte din Nokia Communication Centre permite editarea şi gestionarea informaţiilor de contact stocate pe telefon. Opţiunea permite afişarea atât a contactelor unice stocate pe telefon cât şi a grupurilor de contacte (dacă modelul de telefon acceptă acest lucru). Informaţiile de contact care pot fi stocate includ mai multe numere de telefon, adrese de e-mail şi imagini ale contactului. Totodată este permisă trimiterea de cărţi de vizită electronice (vCards) prin mesaje multimedia sau e-mail, copierea de contacte de pe alt telefon, importul şi exportul de contacte între telefon şi sistemul de calcul.


Figura 1.2. 28 Adăugare contact în memoria telefonului, direct de pe sistemul de calcul
Opţiunea Agendă din Nokia Communication Centre permite:

• 
  vizualizarea şi gestionarea înregistrărilor de agendă de pe telefonul conectat;
  
• 
  căutarea şi filtrarea înregistrărilor de agendă
  
• 
  exportul şi importul înregistrărilor de agendă între telefon şi sistemul de calcul.
  
• 
  Înregistrările de agendă pot fi: întâlniri, memouri, zile de naştere, mementouri.
  

Figura 1.2. 29 Gestionarea înregistrărilor tip agendă

Opţiunea Image Store permite stocarea pe sistemul de calcul a fotografiilor şi clipurilor video realizate cu aparatul de fotografiat al telefonului.

Figura 1.2. 30 Configurare Image Store

Figura 1.2. 31 Setare tip fişiere


Figura 1.2. 32 Stabilirea dosarului pentru salvarea fişierelor de pe terminalul telefonic
Opţiunea Nokia Application Installer, permite instalarea de pe sistemul de calcul pe telefon a aplicaţiilor din familia Symbian şi Java™, cum ar fi calendare sau jocuri. Tipurile de fişiere care se pot instala cu Nokia Application Installer depind de modelul de telefon utilizat. Tipurile de fişiere posibile au extensia: .SIS, .SISX, .JAR, .N-GAGE şi .WGZ. Nokia Application Installer permite atât descărcarea de aplicaţii pe sistemul de calcul cât şi instalarea de aplicaţii Java create de programatori.

Figura 1.2. 33 Fereastra Nokia Application Installer

Opţiunea Nokia Music Manager permite:

• 
  înregistrarea de fişiere de muzică de pe telefon;
  
• 
  organizarea fişierelor de muzică şi a listelor de redare de pe telefon prin intermediul sistemelor de calcul;
  
• 
  redarea de muzică de pe CD-ul care rulează în unitatea optică a sistemului de calcul;
  
• 
  conversia fişierelor de muzică în formate acceptate de terminalul mobil.
  

Figura 1.2. 34 Fereastra principala a aplicaţiei Nokia Music
Opţiunea Nokia Video Manager permite:

• 
  redarea de fişiere video;
  
• 
  căutarea de fişiere video pe sistemul de calcul;
  
• 
  transferul de fişiere video între telefon şi sistemul de calcul;
  
• 
  conversia fişierelor video în format optimizat pentru mobil;
  
• 
  descărcarea de fişiere video de pe un browser Web pe telefon şi pe sistemul de calcul.
  

Nokia Video Manager nu poate fi instalat pe toate modelele de telefon.

Marii producători de terminale mobile (fie ele telefoane mobile sau smartphone-uri) dezvoltă propria aplicaţie pentru sincronizarea şi gestionarea datelor de pe terminalul mobil cu ajutorul unui sistem de calcul (terminalele Blackberry dispun de aplicaţia Blackberry Desktop Manager, terminalele iPhone sincronizează datele prin intermediul aplicaţiei iTunes, etc).

Activitatea de învăţare 1.2.1 Instalarea aplicaţiei Nokia PC Suite

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să instaleze aplicaţia Nokia PC Suite.
  

timp de lucru recomandat: 20 minute

Tipul activităţii: Activitate practică
Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Elevii se pot organiza în grupe de 2- 3 elevi sau pot lucra individual (dacă dotarea laboratorului o permite)

Sarcina de lucru

Utilizând site-ul producătorului Nokia, să se instaleze pe sistemul de calcul ultima versiune a aplicaţiei Nokia PC Suite corespunzătoare terminalului de telefonie mobilă utilizat.

Notaţi etapele parcurse şi problemele întâmpinate.
Alte sugestii şi recomandări:

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.2, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare terminalului de telefonie mobilă utilizat.

Activitatea de învăţare 1.2.2 Conectarea la un terminal de telefonie mobilă utilizând aplicaţia Nokia PC Suite

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să configureze conectarea unui terminal de telefonie mobilă la un sistem de calcul utilizând aplicaţia Nokia PC Suite;
  
• 
  să conecteze un terminal de telefonia mobilă la un sistem de calcul utilizând aplicaţia Nokia PC Suite.
  

timp de lucru recomandat: 15 minute

Tipul activităţii: Activitate practică
Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Elevii se pot organiza în grupe de 2- 3 elevi sau pot lucra individual (dacă dotarea laboratorului o permite)

Sarcina de lucru

Configuraţi conectarea terminalului de telefonie mobilă disponibil la sistemul de calcul. Urmaţi paşii descrişi în fişa de documentare 1.2, secţiunea configurarea tipurilor de conexiune. Realizaţi conectarea utilizând toate tipurile de conexiune disponibile.

Notaţi problemele întâmpinate.
Alte sugestii şi recomandări:

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.2, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare terminalului de telefonie mobilă utilizat.

Activitatea de învăţare 1.2.3 Crearea copiilor de siguranţă pentru terminale de telefonie mobilă. Restaurarea datelor pe un terminal de telefonie mobilă

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să realizeze o copie de siguranţă a datelor unui terminal de telefonie mobilă
  
• 
  să realizeze restaurarea datelor pe terminal de telefonie.
  

timp de lucru recomandat: 25 minute

Tipul activităţii: Activitate practică
Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Elevii se pot organiza în grupe de 2-3 elevi sau pot lucra individual (dacă dotarea laboratorului o permite)

Sarcina de lucru

Utilizând opţiunea Nokia Content Copier din aplicaţia Nokia PC Suite creaţi o copie de siguranţă a datelor de pe terminalul de telefonie mobilă disponibil. Urmaţi paşii descrişi în fişa de documentare 1.2.

Realizaţi restaurarea datelor astfel salvate pe un alt terminal de telefonie mobilă, identic sau de altă generaţie. Notaţi şi documentaţi problemele apărute.
Alte sugestii şi recomandări:

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.2, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare terminalului de telefonie mobilă utilizat.

Activitatea de învăţare 1.2.4 Utilizarea altor facilităţi ale aplicaţiilor pentru managementul terminalelor de telefonie mobilă

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să utilizeze opţiunile pentru gestionarea agendei;
  
• 
  să utilizeze opţiunile pentru gestionarea mesageriei;
  
• 
  să utilizeze opţiunile pentru gestionarea fişierelor multimedia;
  

timp de lucru recomandat: 25 minute

Tipul activităţii: Activitate practică
Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Elevii se pot organiza în grupe de 2-3 elevi sau pot lucra individual (dacă dotarea laboratorului o permite)

Sarcina de lucru

Utilizând opţiunile aplicaţiei Nokia PC Suite actualizaţi mesajele text şi multimedia de pe terminalul de telefonie mobilă, adăugaţi, ştergeţi şi modificaţi contacte în memoria terminalului de telefonie mobilă, sincronizaţi datele din memoria terminalului de telefonie mobilă cu datele de pe sistemul de calcul conectat. Urmaţi paşii descrişi în fişa de documentare 1.2.

Notaţi şi documentaţi problemele apărute.
Alte sugestii şi recomandări:

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.2, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare terminalului de telefonie mobilă utilizat.

Sistemul de operare Windows Mobile

Telefoanele care funcţionează cu sistemul de operare Windows Mobile sunt unele dintre cele mai populare dispozitive inteligente la ora actuală. Prin acest sistem de operare Microsoft încearcă să se impună pe piaţa sistemelor pentru dispozitive mobile, numai că, spre deosebire de PC-uri, aici se confruntă cu concurenţa reală a producătorilor importanţi precum Nokia şi Sony Ericsson.

Pentru a intra, însă, în amănunt despre acest sistem de operare, trebuie mai întâi făcută referire la termenul de smartphone. Diferenţa dintre un telefon obişnuit şi un smartphone este dată de sistemul de operare. Spre deosebire de sistemele de operare ale telefoanelor obişnuite, sistemele de operare de smartphone au două avantaje importante:

• 
  Primul dintre acestea este API-ul (Application Program Interface) care permite instalarea aplicaţiilor şi utilitarelor software, întocmai ca pe un sistem de operare de PC, cum este bine-cunoscutul Windows.
  
• 
  Al doilea avantaj major al acestui tip de sistem de operare este dat de multitasking. Cu ajutorul acestei facilităţi pot fi deschise mai multe programe simultan, iar trecerea de la unul la altul se face cu ajutorul unui Task Manager similar celui din Windows.
  

Windows Mobile, istorie

Windows Mobile poate fi instalat pe 4 tipuri de dispozitive mobile: Pocket PC, Smartphone, Media Center portabil şi automobile (Windows Mobile for Automotive, sistem de operare ce se ocupă de funcţiile de comunicare, informare şi multimedia ale unei maşini). Astăzi, combinarea funcţiilor de Pocket PC şi telefon au dat naştere unui nou tip de dispozitiv, numit PDA Phone. Corporaţia Microsoft a dezvoltat două versiuni diferite de Windows Mobile pentru PDA Phone şi Windows Mobile pentru smartphone. La bază, cele două versiuni au aceleaşi caracteristici, însă variantele pentru PDA Phone oferă funcţii avansate de editare a documentelor (varianta pentru smartphone permite doar vizualizarea acestora) şi sunt optimizate pentru funcţia ecran tactil.

Figura 1.2. 35 Windows Mobile

De-a lungul timpului, Windows Mobile a cunoscut mai multe versiuni. Prima versiune apărută este cunoscută sub numele de Pocket PC 2000, apoi au apărut Pocket PC 2002, Windows Mobile 2003, Windows Mobile 2003 SE şi Windows Mobile 5.0. Cea mai nouă versiune, Windows Mobile 6 (nume de cod Crossbow), a fost lansată oficial pe 12 februarie 2007, la 3GSM World Congress în Barcelona, Spania. Windows Mobile 6 este la rândul său împărţit în 3 versiuni: Windows Mobile 6 Standard pentru smartphone, Windows Mobile 6 Classic pentru PDA fără funcţie GSM şi Windows Mobile 6 Professional pentru PDA Phone.

Programe pentru Windows Mobile

Windows Mobile, ca şi Windows pentru PC, include o serie de aplicaţii preinstalate. Pocket Internet Explorer încearcă să joace rolul unui browser Web, în timp ce Pocket Outlook este un client de e-mail bun, cu suport pentru toate tipurile de servere şi conexiuni cunoscute, inclusiv push-mail. Pentru conţinuturi multimedia Windows Mobile integrează şi aplicaţia Windows Media Player.

Există numeroase programe pentru Windows Mobile pe care utilizatorul le poate instala oricând pentru a înlocui sau suplini aplicaţiile preinstalate. Aceste programe pot fi gratuite sau comerciale. Smartphone.net, Mobiletopsoft şi Smartphone-Freeware sunt doar câteva dintre site-urile de unde utilizatorii pot descărca programe pentru Windows Mobile.

Pentru instalarea programelor şi sincronizarea calendarului, agendei, notiţelor şi contactelor cu Microsoft Outlook se utilizează programul Microsoft ActiveSync. De obicei, acesta este inclus pe CD-ul din pachetul dispozitivului. Utilizatorii sistemului de operare Windows de Vista au la dispoziţie aplicaţia Windows Mobile Device Center. Cele mai recente versiuni ale acestor aplicaţii pot fi descărcate de pe site-ul corporaţiei Microsoft.



Figura 1.2. 36 Windows Mobile Device Center

Cel mai important aspect pe care un utilizator trebuie să-l cunoască despre Windows Mobile este legat de modul de gestionare a aplicaţiilor. Windows Mobile nu închide programele când se apasă butonul de închidere (X-ul) din colţul dreapa sus, ci doar fereastra respectivă. Programul propriu-zis rămâne rezident în memoria RAM pentru a fi accesat mai rapid la o viitoare redeschidere. Deci, înainte de a cumpăra un dispozitiv cu Windows Mobile trebuie avut în vedere dacă acest dispozitiv dispune de suficientă memorie RAM (pentru versiunile actuale de Windows Mobile sunt recomandaţi 128 MB RAM). Atunci când capacitatea acestei memorii este mai mică de 128 MB, pot surveni probleme de stabilitate a sistemului de operare în momentul în care rulează mai multe aplicaţii. În această situaţie este recomandată închiderea din Task Manager a unor aplicaţii, eliberând astfel din memoria RAM.

Dispozitive cu Windows Mobile

Cel mai important partener al Microsoft, legat de Windows Mobile este HTC. Alături de acesta, alţi producători precum Samsung sau Asus, oferă telefoane inteligente şi PDA Phones cu Windows Mobile.

Probabilitatea ca pe un terminal Nokia sau Sony Ericsson sa ruleze sistemul de operare Windows Mobile este foarte mică atâta vreme cât aceştia sunt susţinătorii principali ai rivalului Symbian. Astăzi, cel mai răspândit sistem de operare pentru telefoane inteligente este Symbian însă odată cu creşterea popularitatăţii dispozitivelor HTC, Microsoft câştigă încet dar sigur cotă de piaţă.

Exerciţiu practic:

Sincronizarea datelor de pe un PDA cu cele existente pe un sistem de calcul utilizând aplicaţia ActiveSync. Această aplicaţie rulează pe sistemul de operare Windows XP.

Figurile următoarele exemplifică atât paşii ce trebuie parcurşi pentru instalarea aplicaţiei ActiveSync cât şi configurarea sincronizării şi sincronizarea datelor.



Figura 1.2. 37 Fereastra de start a aplicaţiei



Figura 1.2. 38 Acordul de licenţă


Figura 1.2. 39 Selectarea dosarului în care va fi instalată aplicaţia



Figura 1.2. 40 Instalarea aplicaţiei



Figura 1.2. 41 Finalizarea instalării
După finalizarea instalării aplicaţia ActiveSync solicită restartarea sistemului de calcul.



Figura 1.2. 42 Opţiuni de configurare a sincronizării datelor



Figura 1.2. 43 Sincronizarea datelor

Sincronizarea datelor permite atât păstrarea lor în condiţii de securitate sporite cât şi accesul pentru actualizarea acestora(modificare, adăugare, ştergere).

Activitatea de învăţare 1.2.5 Sincronizarea datelor de pe dispozitive portabile utilizând aplicaţia ActiveSync

Competenţa: Prezintă configurarea dispozitivelor portabile
Obiectivul/obiective vizate:

În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

• 
  să instaleze aplicaţia pentru ActiveSync;
  
• 
  să realizeze o conexiune utilizând aplicaţia ActiveSync;
  
• 
  să configureze elementele ce vor fi sincronizate;
  
• 
  să realizeze sincronizarea datelor.
  

timp de lucru recomandat: 30 minute

Tipul activităţii: Activitate practică
Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)

Elevii se pot organiza în grupe de 2-3 elevi sau pot lucra individual (dacă dotarea laboratorului o permite)

Sarcina de lucru

Urmărind paşii descrişi în fişa de documentare 1.2, secţiunea Dispozitive cu Windows Mobile, să se instaleze şi configureze ultima versiune a aplicaţiei Microsoft ActiveSync.

Realizaţi sincronizarea calendarului de pe dispozitivul portabil cu cel de pe sistemul de calcul. Notaţi şi documentaţi problemele întâmpinate.
Alte sugestii şi recomandări:

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.2, secţiunea Dispozitive cu Windows Mobile, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare dispozitivului portabil utilizat.