Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXV)



Yüklə 317,16 Kb.
səhifə2/4
tarix12.08.2018
ölçüsü317,16 Kb.
#69924
1   2   3   4

Comparaţia rezultatelor tabelului 1 cu informaţiile [1c] privind rezultatele din decembrie 2010 ale testului standardizat organizat de OCDE şi reunind 65 ţări (Pisa): “Les 500 collégiens de Shanghai qui participaient pour la première fois à ce concours étaient en tête dans les toutes le disciplines: maths, sciences et lecture. Loin avant les autres Asiatiques et encore plus loin devant les Américains et les Français (24e et 22e position). Ces excellents résultats ont entrainé un commentaire désabusé du secrétaire américain à l’Education, Arne Duncan: Nous pouvons toujours contester ces résultats, mais ils paraissent fiables. Mieux vaut affronter la réalité: nous devenons sous-éduqués”11, evidenţiază: a) faptul că rezultatele obţinute la sfârşitul liceului sunt determinate în bună măsură de pregătirea realizată de elevi în … gimnazii, b) stabilitatea rezultatelor relative obţinute de diferitele ţări pe plan internaţional, în ultimii cca. 15 ani (1997-2010), c) faptul că – după 1990 – ţara noastră a coborât (în domeniul ştiinţelor exacte) sub media internaţională, mai întâi ca finanţare (v. penultima rubrică a tabelului 1), apoi ca rezultate medii înregistrate de elevii testaţi.

Reiese clar că învăţământul (în primul rând, cel ştiinţific) nu constituie deloc o prioritate pentru partidele noastre politice. Faptul că: a) prof. univ. dr. fiz. Oliviu Gherman (în calitate de Preşedinte al Senatului şi – o anumită perioadă – Preşedinte al FSN), profesorii dr. fiz. Romulus Pop, Mircea Fronescu şi Constantin Corega, Miniştri Secretari de Stat pentru învăţământul preuniversitar, pe durata a aproape 10 ani (în primii ani după 1990), nu au putut face nimic pentru asigurarea unei poziţii normale a disciplinelor ştiinţifice în planurile noastre de învăţământ preuniversitar, b) singura revenire (o oră de Fizică în plus pentru gimnazii) fiind realizată de doamna prof. univ. dr. ing. chim. Ecaterina Andronescu (Ministru al Învăţământului de 2 ori), arată clar că deciziile privind ponderile învăţământului ştiinţific în: (i) bugetul naţional, (ii) planurile de învăţământ, sunt luate la nivelul conducerii politice superioare, neputând fi influenţate în niciun fel de Miniştrii învăţământului şi nici măcar de unii membri ai conducerilor partidelor politice. Acest lucru nu mai prezintă niciun secret nici măcar pentru observatorii care nu sunt de specialitate, dovadă aprecierile revistei Felicia [6]: “Fiecare material filmat aduce realitatea şocantă din mediul rural, oameni lipsiţi de haine, de orice posibilitate de a se îngriji, dar care au decenţă şi vor să scape de sărăcie. Dacă nu părinţii, atunci - prin educaţie - copiii lor. … Asta ne încurajează să sperăm că avem şanse mari să schimbăm mentalităţi, să atragem atenţia guvernanţilor, să ne aducem aminte, unii dintre noi, cum era pe vremuri (înainte de 1989), când se opreau căldura, apa şi curentul, şi ne făceam totuşi temele pentru a doua zi”.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În condiţiile în care învăţământul este tratat drept o activitate cu mult mai puţin importantă decât afacerile, nu este de mirare că mulţi elevi au făcut (iar unii profesori au permis) “copiatul” - mijloc de bază pentru promovare, inclusiv la examenul de bacalaureat. În ultimul an, Ministerul Educaţiei a luat măsuri severe contra copiatului la bacalaureat. Dece a devenit “deranjant” acest fenomen? Din cauză că, fenomenul duce la emiterea unor ACTE SCRISE (DIPLOME) OFICIALE, cu caracter de fals pentru cei promovaţi prin fraudă, ceeace subminează rapid orice activităţi (economice, sociale, etc) în care sunt implicaţi diplomaţii frauduloşi!

Reiese importanţa excepţională a documentelor SCRISE (în fond şi afacerile, brevetele de invenţii, promovările şi premiile ştiinţifice, etc) se bazează tot pe documente SCRISE.

Deoarece prevenirea aspectelor nocive este desigur mult mai eficientă decât sancţionarea acestora, este clar că este de dorit ca elevii să fie stimulaţi să elaboreze materiale originale SCRISE cu mult înainte de a trebui să susţină examenele de bacalaureat, concursurile de admitere în facultăţi, etc., aşa cum se întâmplă acum în ţările care … nu au probleme cu datoriile externe!




  1. Există justificări pentru atribuirea unei “felii” învăţământului ştiinţific românesc în cadrul “simbiozelor” marcând evoluţia spre globalizare?

Consider că există multiple justificări în acest sens: a) organizarea primelor 2 ediţii ale primei Olimpiade internaţionale ştiinţifice (cea de Matematică) în România, b) nenumăratele rezultate de “vârf” obţinute de echipele României la Olimpiadele internaţionale de Matematică, Fizică şi – respectiv – Chimie, c) unica modificare a Regulamentului unei Olimpiade internaţionale ştiinţifice datorată unei singure ţări a fost cea a OIF din 1987, când rezultatul cu totul “singular” al elevului român Cătălin Mălureanu a redus drastic numărul premiilor acordate elevilor celorlalte ţări participante, d) în condiţiile solicitării exprese a Comitetului norvegian de organizare a OIF-1996 (Oslo) adresată tuturor ţărilor participante (au fost 56 ţări) de prezentare a revistelor naţionale dedicate învăţământului preuniversitar de Fizică, unica revistă prezentată a fost … Evrika!, etc., etc.

Cu toate acestea, ar trebui să fim deosebit de naivi dacă am crede că meritele incontestabile ale învăţământului nostru ştiinţific ar putea fi recunoscute prin promovarea pe plan internaţional a unor materiale didactice elaborate la noi (evident, traduse în Engleză): manuale, culegeri de probleme, finanţarea unor activităţi (în particular, pentru crearea şi perfecţionarea de aparate didactice) de: a) celelalte state, care au tot interesul să-şi promoveze propriile “tehnologii didactice”, sau de: b) (poate chiar mai puţin) partidele noastre politice, preocupate aproape exclusiv de problemele de afaceri şi nu de promovarea (prin parteneriate) a creaţiilor din ţară [dovadă şi “lichidarea” unor fabrici ca “Didactica”, IAUC, etc, ale căror produse erau – până la detalii de tehnologie, care puteau fi îmbunătăţite (fără dificultăţi deosebite) prin parteneriate externe – competitive (sub raport al funcţiilor didactice) cu produsele similare vest-europene].

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Acest lucru a fost înţeles de peste 100 ani de mulţi dintre “ctitorii” învăţământului nostru ştiinţific, care – constatând în particular, nivelul scăzut al pregătirii candidaţilor la concursurile de admitere în facultăţi – au decis (A FOST O INIŢIATIVĂ PRIVATĂ, inclusiv din punctul de vedere al finanţării!) înfiinţarea Gazetei Matematice. După cum se arată şi în studiul [8], un număr de 10 tineri ingineri (în jur de 25 ani) au răspuns iniţiativei din 4 octombrie 1894 a ing. Ion Ionescu (-Bizeţ) de a cotiza lunar cu 20 lei (în condiţiile în care lefurile lor lunare erau de cca. 300 lei) pentru a asigura publicarea unei Gazete matematice, destinată pregătirii corespunzătoare a candidaţilor la concursul de admitere în Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti. Principalele momente din viaţa Gazetei Matematice au fost [7]: a) primul număr al Gazetei Matematice a apărut la 15 septembrie 1895, b) revista a fost prezentată regelui Carol I de către profesorul Gheorghe Ţiţeica în cadrul unei audienţe din 1903, c) la 31 august 1909 s-a decis înfiinţarea Societăţii “Gazeta Matematică”, d) la 5 aprilie 1910, respectiv 27 noiembrie 1910 a fost aprobată Legea privind înfiinţarea Societăţii de către Adunarea Deputaţilor, respectiv de către Senatul României, legea fiind promulgată prin Decretul regal 3798/18 decembrie 1910. Trebuie subliniat faptul că [8], [9]: “membrii Societăţii nu au primit nimic (chiar şi odăiţa în care-şi avea sediul redacţia rămânând aceeaşi până în 1935), ei au dat numai muncă, bani şi mai ales entuziasm şi sacrificii”.

Pe acest drum s-a angajat (pentru disciplinele ştiinţifice, îndeosebi pentru Fizică) şi revista “Evrika”, începând din septembrie 1990.
5. Revista Evrika – tribună a învăţământului ştiinţific preuniversitar, dedicată (în principal) celor care vor să construiască în România

Principalele (deosebit de meritorii) rezultate obţinute de revista “Evrika” în această deosebit de importantă direcţie au fost prezentate şi analizate în cadrul lucrării [10]. Deoarece aceste rezultate s-au referit îndeosebi la anul şcolar trecut (2010-2011), ne propunem să completăm cele constatate în lucrarea [10] prin analiza contribuţiilor (din ultimii 10 ani: 2002-2011, ale) unităţilor noastre şcolare din învăţământul preuniversitar în cadrul topurilor celor mai buni rezolvitori ai problemelor destinate elevilor de liceu (tab. 2), gimnaziu (tab. 3), respectiv câştigători ai concursurilor “top” anuale (tab. 4).


Tab. 2. Clasificarea localităţilor după numărul elevilor de liceu din topurile anuale Evrika 2002-2011 ale rezolvitorilor de probleme [au fost editate cu caractere groase (“bold”) denumi-rile localităţilor ai căror elevi au obţinut cele mai bune rezultate într-unul din aceşti ani]

Nr.

crt.


Localitatea

(judeţul)


A N U L


Total 2002-2011

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

1

Urziceni


(Ialomiţa)

-

8

12

5

14

15

10

14

26

2

106

2

Găeşti


(Dâmboviţa)

-

2

6

5

5

2

11

13

9

13

66

3

Brăila


2

3

4

18

8

4

4

3

-

17

63

4

Piteşti (Argeş)


11

3

1

2

9

11

10

4

3

3

56

5

Galaţi


9

10

9

3

2

2

-

6

8

6

55

6

Baia Mare

7

1

1

2

1

10

1

4

3

-

30

7

Târgu-Jiu (Gorj)

8

9

3

1

-

-

-

-

-

1

22

8

Ploieşti

1

-

3

5

7

1

-

2

1

1

21

9

Bucureşti*

4

2

3

1

-

-

2

2

-

-

14

10

Slobozia (Ialomiţa)

1

2

1

3

-

1

1

1

1

-

11

11

Bratca (Bihor)

2

5

1

-

-

-

-

-

-

-

8

12

Timişoara

-

-

1

3

-

1

1

-

-

-

6

13

Lugoj (Timiş)

2

1

-

-

-

1

1

-

-

-

5

14

Oneşti (Bacău)

-

-

2

2

1

-

-

-

-

-

5

15

Caransebeş (Caraş Severin)

-

-

-

-

-

1

-

-

-

2

3

16

Alba Iulia (Alba)

-

-

-

-

-

1

2

-

-

-

3

17

Horezu (Vâlcea)

1

1

-

-

-

-

1

-

-

-

3

18

Sebeş (Alba)

1

1

1

-

-

-

-

-

-

-

3

19

Suceava

-

-

-

-

2

-

-

-

-

-

2

20

Moldova Nouă

(Caraş-Severin)



-

-

-

-

1

1

-

-

-

-

2

21

Potcoava (Olt)

-

2

-

-

-

-

-

-

-

-

2

Yüklə 317,16 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin