Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXV)

AU BINE-MERITAT (şi în anii 2002-2011) DE LA PATRIE!

Referinţe

1. 
   a) N. Baverez “La démocratie rattrapée par la crise”, Le Point, no. 2043, 10 novembre 2011, p. 21; b) D. K. “Jérusalem”, Le Point, no. 2043, 10 novembre 2011, p. 14; c) Caroline Puel “Champions du monde de l’éducation. Compétition. Le niveau des étudiants est au top, mais à quel prix!”, Le Point, no. 2045, 24 novembre 2011, p. 61.
   
2. 
   Bill Clinton “It’s still the economy, stupid. 14 ways to put America back to work”, Newsweek, June 27, 2011, pag. 20-27.
   
3. 
   *** “Before they can discover tomorrow’s solutions, our kids need to discover math and science”, Newsweek, November 28, 2011, p. 7; v. şi exxonmobil.com
   
4. 
   Laurent Wauquiez “L’université, un assurance antichômage”, Le Point, no. 242, 3 novembre 2011, p. 53.
   
5. 
   a) R. Castleden “Inventions that change the world”, Omnipress, Futura, UK, 2008, trad. română “Invenţii care au schimbat lumea”, Meteor Press, 2011; b) A. Alexe “A mai trecut un an, au mai apărut 104 miliardari în dolari”, Curierul Magazin, nr. 4273, sâmbătă-duminică 12-13 martie 2005, pag. 4.
   
6. 
   A. Berecleanu “Dacă legislaţia nu încurajează şcoala, o facem noi”, Felicia, 6(276) 24-30 noiembrie 2011, pag. 4-5.
   
7. 
   *** Second European Report on Science and Technology, Indicators 1997, conform datelor: a) TIMSS (1997) şi: b) UNESCO (1996); c) D. A. Iordache “Scurtă trecere în revistă a evoluţiei învăţământului ştiinţific românesc în ultimii 60 ani”, Evrika, 20(231) pag. 2-10, noiembrie 2009.
   
8. 
   P. T. Frangopol “Matematica românească, o istorie prestigioasă”, Evrika 21(246) 5-7(2011).
   
9. 
   a) I. Ionescu “Constituirea, administrarea şi redactarea Gazetei Matematice”, în “Gazeta Matematică 1895-1935”, Bucureşti, 1935, pag. 9-53; b) Fl. Diac “Monografia Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, Biblioteca SSMR, 1998; c) D. Iordache “Concursurile ştiinţifice şcolare şi universitare”, Forum, 39(457-459) pag. 109-115(1997).
   
10. 
    D. A. Iordache “Constatări şi propuneri după lectura atentă a revistei “Evrika” din ultimii ani, îndeosebi a numerelor 253 (septembrie), 254 (octombrie 2011), “Evrika”, încotro?”, Evrika 22(258) pag. 2-6, februarie 2012.
    

1 Conform [1]: “Dans l’euphorie de leur prétendue victoire, les démocraties ont distribué des dividendes de la paix fictifs. Elles se sont engagées dans un mode de développement à crédit insoutenable. Parallèlement, les inégalités se sont creusées en sapant la cohésion sociale et la citoyenneté. Au même moment, la mondialisation favorisait le décolage des pays émergents (Chine et Brésil en tête), vers lequels a basculé le centre de gravité du capitalisme” [În euforia pretinsei lor victorii, democraţiile au distribuit dividende fictive ale “păcii”. Ele s-au angajat într-un mod de dezvoltare bazat pe credit nerambursabil (de nesuportat). În paralel, inegalităţile sau adâncit, subminând coeziunea socială şi spiritul civic. În acelaşi moment, globalizarea favoriza “decolarea” ţărilor emergente (în frunte cu China şi Brazilia), spre care a basculat centrul de greutate al capitalismului]. În aceeaşi revistă, apare întrebarea: “Putem afirma că sistemele sociale democratice sunt superioare, dacă respectivele ţări sunt adânc îndatorate la cele ne-democratice (cu tendinţe dictatoriale)?”.

2 “Le péril qui menace aujourd’hui les démocraties n’est pas extérieur, lié à la mondialisation, à la Chine ou au terrorisme islamique, mais bien intérieur, avec le risque de l’individualisme, du populisme et de l’ingouvernabilité … Les stratégies de gestion de la crise doivent être présentées et soumises aux citoyens. Sans oublier que si le vote sert d’arbitre ultime, la liberté ne peut survivre sans la responsabilité, a fortiori dans les périodes de grandes crises où l’enjeu n’est pas tant la victoire d’un parti que la défaite de la démocratie” [1] (Pericolul care ameninţă azi democraţiile nu este exterior, legat de globalizare, de acţiunile Chinei sau terorismului islamic, ci interior, legat de riscurile individualismului, populismului şi imposibilităţii de a guverna … Strategiile de gestionare a crizei trebuiesc prezentate şi supuse aprobării cetăţenilor. Fără a uita că deşi votul serveşte ca arbitru final, libertatea nu poate supravieţui fără responsabilitate, îndeosebi în perioadele crizelor majore, când miza nu este atât victoria unui partid, cât înfrângerea democraţiei).

3 Alături de acestea, vom avea desigur şi “puterile regionale”, precum Japonia, “micii tigri asiatici” (Coreea de sud, Singapore, Taipei), Turcia, anumite ţări arabe, etc.

4 Să asigurăm 10.000 noi absolvenţi ingineri în fiecare an, prin parteneriat cu firme şi universităţi, pentru a încuraja studenţii să urmeze domeniile legate de matematici şi ştiinţe [2].

5 Valoarea învăţământului matematicii şi ştiinţelor din Europa nu poate fi supra-estimată. Importanţa acestora este de fapt incalculabilă [3].

6 A avea o diplomă universitară este de fapt cea mai bună asigurare împotriva şomajului [4].

7 În august şi septembrie (2011), exporturile industriei “high-tech” (înaltă tehnologie) din Israel au scăzut cu 10%. Pentru experţi, nu numai recesiunea este responsabilă … În prezent, vârfului de lance al economiei israeliene îi lipsesc, în fiecare an, cca. 2500 diplomaţi (universitari, în domeniile tehnico-ştiinţifice, n.n.) [1b].

8 Adolescenţii din Shanghai au obţinut rezultate mult deasupra mediei internaţionale [1c].

9 La rândul lor, ţările cu contribuţii tehnico-ştiinţifice deosebit de importante pot fi “clasificate” în: 1) cele (cum ar fi Marea Britanie, Germania, Franţa, Olanda, Rusia, etc), care au avut anumite tendinţe “imperialiste” de durată, 2) cele (îndeosebi USA), care au acţionat în repetate rânduri pentru: a) reducerea datoriilor de război ale unor state, în particular, ale: (i) Chinei, după răscoala “boxerilor” (1990-1991), urmată de instruirea primilor specialişti (moderni) chinezi în Universităţile americane, (ii) Germaniei, după pacea de la Versailles, b) repartizarea unor sectoare industriale unor ţări înfrânte (spre exemplu, Japoniei – tehnologii pentru industria constructoare de vehicule civile, în 1946), c) decolonizare (prin acordarea independenţei ţărilor din imperiile coloniale ale Marii Britanii, Franţei, Olandei, etc); d) prin iniţierea (într-o anumită măsură, în colaborare cu unele ţări vest-europene) şi dezvoltarea tehnicilor Internet, care au permis accesul (licit sau ilicit) la informaţie a specialiştilor majorităţii ţărilor lumii. Din acest punct de vedere, se poate considera că USA au acţionat drept un “catalizator” al lumii actuale, în curs de globalizare.

10 În acel an (1987), echipele României obţinuseră locurile 1 la Olimpiadele internaţionale de Matematică şi – respectiv – de Fizică, respectiv locul 3 la Olimpiada internaţională de Chimie.

11 “Cei 500 studenţi de colegii din Shanghai care participau pentru prima dată la acest concurs erau în frunte la toate disciplinele: matematici, ştiinţe şi literatură. Departe înaintea celorlalţi Asiatici şi încă mai departe în faţa Americanilor şi Francezilor (locurile 24, respectiv 22). Aceste rezultate excelente au provocat un comentariu dezamăgit al secretarului (ministrului) american al Învăţământului, Arne Dunca: Putem să contestăm întotdeauna aceste rezultate, dar ele par demne de încredere. Este mai bine să înfruntăm realitatea: devenim sub-educaţi”. Menţionăm însă că: a) pentru obţinerea rezultatelor deosebit de bune la bacalaureat (gaokao), elevii chinezi: (i) încep pregătirea încă din prima clasă primară (sau chiar de la grădiniţă), (ii) au un program extrem de încărcat (se deşteaptă la ora 5, revenind acasă pentru cină la ora 22³⁰, exceptând duminica când … au cursuri particulare), b) oficialii chinezi nu sunt deloc mulţumiţi de rezultate: (i) conform aprecierilor principalului coordonator al programului spaţial chinez, Qian Xuesen “Pourquoi la Chine produit-elle tant de gens intelligents et si peu de génies?” (Dece China produce atât de mulţi oameni inteligenţi şi atât de puţine genii?), (ii) unuia dintre cele mai importante ziare oficiale chineze China Daily: “aucun des 1000 étudiants arrivés premiers au fameux baccalauréat chinois, entre 1977 et 2008, n’avait ensuite fait la moindre étincelle ..” (niciunul din cei 1000 elevi care au terminat primii faimosul bacalaureat chinez, între 1977 şi 2008, n-a avut apoi nici cea mai mică sclipire …” [1c].