Odontoterapie

Grile licenţă capitolul 7 pag 183-290

1460. 
      *Restaurări intracoronare prin tehnici directe pot fi reprezentate de:
      

A. Din amalgame de argint;

B. Incrustaţii metalice;

C. Incrustaţii din răşini compozite;

D. Incrustaţii din ceramică sau metaloceramice;

E. Coroana dintelui şi restaurarea nu sunt dependente de rezistenţa structurilor dentare.
Răspuns corect a)

1461. 
      *Următoarele afirmaţii sunt corecte în cazul utilizării restaurărilor directe cu amalgam:
      

A. Amalgamul nu este un material de elecţie în situaţiile de igienă bucală deficitară;

B. În orice situaţie trebuie ţinut cont de principiile lui Black;

C. Dinţii care au mai mult de jumătate din coroane didtruse se pot restaura cu obturaţii de amalgam asociate cu mijloace suplimentare de retenţie;

D. Dezavantajul restaurărilor coronare cu amalgam este manipularea greoaie;

E. Avantajul major al restaurărilor de amalgam este economia de ţesuturi dentare
Răspuns corect c)

1462. 
      *Sistemului de inlay-uri cerana are următoarele indicaţii şi avantaje :
      

A. Poate fi utilizat în cavităţi voluminoase de clasa a III-a;

B. Este indicat încavităţi de clasa a II-a, proces carios iniţial sau înlocuirea unor obturaţii vechi de amalgam

C. Restaurarea se poate finaliza în mai multe şedinţe;

D. Preţul de cost este mic;

E. Nu trebuie ţinut cont de mărimea distrucţiei carioase
Răspuns corect b)

1463. 
      *Care din următoarele afirmaţii legate de indicaţiile incrustaţiilor nu este adevărată?
      

A. Incrustaţiile sunt indicate în restaurarea morfologiei şi funcţiei dinţilor care au suferit leziuni coronare prin carie sau fracturi;

B. Incrustaţiile sunt indicate ca şi şine fixe de imobilizare în parodontite marginale;

C. Incrustaţiile sunt indicate ca elemente de agregare ale restaurărilor fixe în cazul edentaţiilor extinse;

D. Incrustaţiile sunt indicate în edentaţiile parţiale înrinse, restaurate cu proteze mobilizabile scheletate, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de sprijin şi stabilitate;

E. Incrustaţiile sunt indicate în leziuni carioase multiple pe aceeaşi hemiarcadă, când pe baza unei singure amprente se realizează toate incrustaţiile.
Răspuns corect c)

1464. 
      *Inlay-urile nu sunt indicate în următoarele situaţii:
      

A. Leziuni cariate mici sau moderate;

B. Leziuni carioase mari cu margini de smalţ nesusţinute;

C. În cazul dinţilor cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenţa şi prognosticul dintelui;

D. În cazurile în care dinţii antagonişti sunt restauraţi cu ceramică;

E. În cazul parafuncţiilor şi a uzurilor dentare exagerate.
Răspuns corect e)

1465. 
      *Dezavantajele inlay-urilor caeramice sunt:
      

A. Adaptare marginală scăzută;

B. Rezistenţă scăzută la uzură;

C. Necesită echipamente speciale;

D. Nu uzează arcada antagonistă;

E. Nu sunt radioopace.
Răspuns corect c)

1466. 
      *Dezavantajele faţetelor din RDC sunt:
      

A. Economie de ţesuturi dentare;

B. Riscul minim de iritaţie pulpară;

C. Posibilitatea de relipiri, optimizări în caz de deslipiri;

D. Efect estetic mulţumitor dar nu de durată;

E. Sunt susceptibile la retenţia placă bacteriană.
Răspuns corect e)

1467. 
      Indicaţiile faţetelor sunt reprezentate de:
      

A. Prezenţa de fisuri amelare ;

B. Anomalii de formă;

C. Distrofii dentare de pe faţa vestibulară;

D. Închideri de diasteme

E. Prezenţa unor obturaţii coronare masive
Răspuns corect a), b), c), d)

1468. 
      Contraindicaţiile faţetelor dentare sunt reprezentate de:
      

A. Predispoziţie la carii dentare;

B. Igienă bucală defectuoasă sau inexistentă

C. Dinţi cu discromii

D. Bruxism;

E. Anomalii de formă;
Răspuns corect a), b), d)

1469. 
      Dezavantajele faţetelor de compozit sunt:
      

A. Modificări cromatice atât la marginea gingivală, cât şi în restul zonei de închidere marginală;

B. Fracturi la nivelul marginii gingivale;

C. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 50% suprafeţe de dentină;

D. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 40% suprafeţe de dentină;

E. Uneori apar modificări cromatice ale faţetei însăşi.
Răspuns corect a), c), e)

1470. 
      Caracteristicile coroanelor parţiale sunt:
      

A. Nu păstrează o mare parte din particularităţile estetice ale dintelui natural;

B. Nu necesită preparaţii intempestive;

C. Permit verificarea ulterioară a vitalităţii pulpare;

D. Limitele marginale ale coroanei nu sunt plasate în zone de autocurăţire;

E. Preparaţia marginală se face sub control direct.
Răspuns corect b), c) e)

1471. 
      Avantajele coroanelor parţiale sunt reprezentate de:
      

A. Conservarea ţesuturilor dentare printr-o preparare economicoasă;

B. Păstrarea aspectului estetic conferit de culoarea, forma şi transluciditatea smalţului suprafeţei vestibulare libere;

C. Adaptarea pe bont în cursul fixării se face cu mai multă uşurinţă, deoarece nu apare efectul hidraulic ca la coroana totală;

D. Marginile coroanei parţiale nu se găsesc în zone vizibile;

E. Marginile coroanei parţiale se găsesc în vecinătatea şanţului gingival reducându-se riscul iritaţiei parodontale

Răspuns corect a), b), c)

1472. 
      Coroanele parţiale sunt contraindicate în următoarele situaţii:
      

A. Indice de carie crescut sau igienă necorespunzătoare;

B. Coroane cu dinţi cervico-ocluzale crescute;

C. Dinţi cu distrofii;

D. În toate situaţiile în care prevalează factorul fizionomic;

E. Caninini superiori cu pante incizale scurte
Răspuns corect a), c), d)

1473. 
      Coroana Carmichael prezintă:
      

A. Retentivitate crescută;

B. Preparaţie cervicală sub formă de prag circular;

C. Şanţuri parapulpare;

D. Formă de coroană ¾ turnată;

E. Retenţie prin efectul de cuprindere laterală a preparaţiei.
Răspuns corect d), e)

1474. 
      Coroanele parţiale cu şanţuri, puţuri şi trepte de retenţie:
      

A. Prezintă cel mai bun mecanism de retenţie;

B. Coroana Rank este prevăzută cu două şanţuri axiale şi puţuri parapulpare;

C. Prin prepararea pragului parţial circular duce la obţinerea unui bont cilindric;

D. Preparaţia marginală este plasată subgingival;

E. Macheta se face exclusiv pe bonturi mobile din masă de ambalat de mare precizie.
Răspuns corect a), b), e)

1475. 
      Indicaţiile coroanei parţiale cu crampoane sunt:
      

A. Ca elemente de agregare în punţi laterale reduse ca întindere;

B. Ca elemente de agregare în punţi frontale reduse ca întindere;

C. Pe canin şi incisivul central atunci când lipseşte incisivul lateral;

D. Pe incisivul central şi pe caninul din partea opusă, pentru înlocuirea unui central şi lateral;

E. Nu pot fi utilizate ca sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale.
Răspuns corect b), c), d) )

1476. 
      Retenţia împotriva încovoierii în cazul coroanelor parţiale este asigurată de :
      

A. Pragul circular;

B. Ramă de rigidizare;

C. şanţuri axiale duble;

D. pereţi axiali paraleli;

E. axul de inserţie unic
Răspuns corect a), b), c) )

1477. 
      Indicaţiile pentru coroanele de înveliş turnate sunt:
      

A. Oricând pierderile de substanţă dură dentară nu mai pot fi reconstituite prin obturaţii, incrustaţii sau coroane parţiale

B. Dinţi cu modificări de poziţie de 35˚ faţă de câmpul ocluzal;

C. Ca mijloc de prevenire a cariilor de colet;

D. Dinţi cu mobilitate avansată;

E. La pacienţi cu afecţiuni generale care nu suportă şedinţe lungi.
Răspuns corect a), c)

1478. 
      Indicaţiile coroanelor Jacket ceramice sunt reprezentate de :
      

A. Fracturi ale marginilor incizale când fizionomia şi funcţia nu mai pot fi refăcute cu materiale plastice;

B. Discromii ale frontalilor;

C. La pacienţii tineri cu nevoi fizionomice deosebite;

D. Anomalii de formă şi poziţie care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic;

E. În cazul dinţilor scurţi pentru pentru creşterea dimensiunii coroanei clinice.
Răspuns corect a), b), d)

1479. 
      Coroanele Jacket din răşini compozite prezintă următoarele avantaje:
      

A. Estetică bună;

B. Menţin în timp stopurile ocluzale datorită durităţii crescute;

C. Tehnologie simplă de realizare;

D. Adaptare marginală bună;

E. Posibilitate excelentă de reproducere a diferitelor nuanţe.
Răspuns corect a), c), d), e)

1480. 
      După Karlheinz Körber componenta fizionomică a unei coroane mixte trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
      

A. Sprijinul nu se face pe componenta fizionomică;

B. Să evite modificarea raporturilor ocluzale;

C. Să menţină neschimbate contactele ocluzale în timpul masticaţiei;

D. Să stimuleze funcţional dinţii antagonişti;

E. Să nu perturbe reflexele neuromusculare de control ale funcţiei ocluzale.
Răspuns corect b), d), e)

1481. 
      Dezavantajele coroanelor mixte sunt reprezentate de:
      

A. Agregarea lor mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice turnate;

B. Pretind sacrificii mici de ţesuturi dure dentare;

C. Uneori apare fenomenul de separare la interfaţa dintre cele două materiale care alcătuiesc CM;

D. Confecţionare suprafeţelor ocluzale din alte materiale decât metal duce la denivelări ale planului de ocluzie;

E. CM nu sunt indicate în cazurile în care pacientul prezintă ocluzie adâncă.
Răspuns corect a), c)

1482. 
      Condiţiile ideale pe care trebuie să le îndeplinească un bont dentar pentru o coroană mixtă sunt:
      

A. Evitarea supraconturării marginii supragingivale;

B. Protecţia împotriva fracturilor dentare;

C. Grosimea minimă a componentei fizionomice;

D. Grosimea adecvată a scheletului metalic;

E. Margini coronare supragingivale.
Răspuns corect a), b), d)

1483. 
      Sistemul ATR (Atraumatic Rehabilitation) prezintă următoarele caracteristici:
      

A. Are forma unei incrustaţii MOD cu trei pereţi: mezial, ocluzal, distal,

B. Pereţii proximali vin în contact cu bontul numai în în treimea de colet şi pe toată suprafaţa ocluzală,

C. Componenta machetei sunt confecţionate dintr-o răşină care arde fără reziduuri,

D. ATR asigură o izolare termică a bonturilor dentare vitale prin interpunerea stratului de ciment între ATR şi Bont,

E. Sistemul ATR reconstituie zonele funcţionale ale CM n timp ce masa plastică asigură aspectul fizionomic.
Răspuns corect a), c), e)

1484. 
      Răşinile policarbonate prezintă următoarele avantaje:
      

A. Coeficient de dilatere termică ridicat,

B. Absorbţie scăzută de apă,

C. Stabilitate cromatică,

D. Prezintă un coeficient de alungire de 50%, deci o rezistenţă crescută în timp

E. Adeziune bună la aliaje şi ceramică.
Răspuns corect b), c), e)

1485. 
      Verificarea exobucala a protezelor dentare urmareste:
      

A. Dintii sa fie montati corect;

B. Suprafetele mucozale ale protezelor sa nu prezinte asperitati decelabile la palpare;

C. Examinarea zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;

D. Suprafetele lustruite ale protezelor sa prezinte luciu de oglinda, fara zgarieturi;

E. Baza protezei sa aibe o suprafata continua, fara incluziuni de aer, porozitati sau urme de ghips;
R: a, b,d,e

1486. 
      Cauzele erorilor ocluzale ale protezei totale pot fi:
      

A. Modificari aparute in timpul indesarii acrilatului;

B. Erori nedetectable la inregistrarea relatiilor intermaxilare;

C. Modificari ale structurilor de sprijin survenite dupa amprentarea campului protetic;

D. Absenta contactelor in zona frontala;

E. Degajarea insuficienta a marginii protezei in zona frenurilor si a bridelor;
R: a,b,c

1487. 
      Avantajele montarii modelelor in articulator sunt:
      

A. Reduce participarea pacientului;

B. Permite o vizualizare mai buna;

C. Ofera o baza solida pe care protezele sa alunece;

D. Marcajele cu hartie de articulatie in absenta salivei sunt mai precise;

E. Corectarea ocluziei se efectueaza in absenta pacientului;
R: a,b,d,e

1488. 
      Evaluarea mentinerii si stabilitatii protezelor dentare presupune:
      

A. La maxilar, verificarea succiuni dupa inserarea protezelor;

B. Slefuiri selective;

C. Verificarea zonei Ah prin presiuni oro-vestibulare aplicate pe incisivii superiori, cu scop dislocant;

D. Aplicarea de ceara pe marginile protezei;

E. Verificarea raporturilor ocluzale prin montarea modelelor in articulator;
R: a,c

1489. 
      Reguli generale in slefuirile selective, sunt:
      

A. Se fac reduceri din cuspizii de sprijin;

B. Nu se va incerca “stabilizarea” protezei prin slefuiri massive cuspidiene;

C. Hartia de articulatie se aplica pe fetele ocluzale si marginile incizale ale tuturor dintilor mandibulari;

D. Slefuirile selective se vor practica in principal la nivelul cuspizilor pasivi, reducand versantele cuspidiene si nu varful cuspizilor;

E. Slefuirea unui cuspid de sprijin este permisa doar daca el depaseste planul de ocluzie si produce interferente in miscarea de lateralitate;
R: b,c,d,e

1490. 
      Cauzele erorilor tehnice ale protezelor totale sunt:
      

A. Bordurile de ocluzie nu au fost corect solidarizate;

B. Erori la solidarizarea cu ghips a soclului modelului, de bratul ocluzorului sau articulatorului;

C. Presiunea excesiva exercitata de pacient in timpul inregistrarii relatiilor intermaxilare;

D. Bazele sabloanelor de ocluzie nu sunt corect asezate pe model in timpul procedurii de montare;

E. Articulatorul nu mentine relatiile verticale si orizontale;
R: a,b,d,e

1491. 
      Instructiunile legate de purtarea si igenizarea protezelor dentare sunt:
      

A. Protezele se poarta permanent ziua si noaptea, pe tot parcursul utilizarii acestora;

B. Sunt recomandate exercitii de vorbire cu voce tare;

C. In cazul aparitiei unor leziuni ale gingiei, pacientul va scoate proteza si se va prezenta la medic dupa vindecarea leziunilor;

D. In prima saptamana este indicat consumul de alimente mai moi;

E. Ori de cate ori proteza nu se afla in cavitatea bucala, ea trebuie pastrata intr-un vas cu apa;
R: b,d

1492. 
      *Evaluarea suprafetelor mucozale ale protezelor urmareste:
      

A. Examinarea axistentei zonelor de presiune axagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;

B. Stabilitatea protezelor in cursul fonatiei si deglutitiei;

C. Existenta reporturilor ocluzale echilibrate in toate miscarile mandibulei cu contacte dento-dentare;

D. Absenta contactelor in zona frontala;

E. Adaptarea tesuturilor moi la baza sablonului de ocluzie;
R: a

1493. 
      *Igienizarea protezelor totale:
      

A. Se realizeaza tinand proteza intr-un vas cu apa;

B. Nu presupune dezinsertia pieselor protetice din cavitatea bucala;

C. Se face cu ajutorul detergentilor;

D. Implica dezinsertia pieselor protetice din cavitatea bucala si periajul acestora pe toate suprafetele lor;

E. Se realizeaza doar daca pe suprafetele acestora se vor depune detritusuri moi sau tartru;
R: d

1494. 
      *Evaluarea marginilor protezei va urmari:
      

A. Verificarea succiuni protezei in cavitatea bucala;

B. Examinarea existentei zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;

C. Daca extinderea si conturul protezei este compatibil cu vestibului bucal;

D. Existenta unor contacte máxime pe molari si premolari;

E. Slefuirea selectiva a contactelor premature;
R: c

1495. 
      Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel puţin trei deziderate:
      

A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază tehnico–materială adecvată;

B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;

C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.

D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;

E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât şi la disponibilitatea pacientului pentru tratament.
Răspuns corect: a,d,e.

1496. 
      Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:
      

A. Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?

B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?

C. Rapoartele ocluzale sunt fiziologice sau nu?

D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?

E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului?
Răspuns corect: a,b,c,d.

1497. 
      Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
      

A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;

B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;

C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;

D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;

E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de dinţi.
Răspuns corect: a,c,e.

1498. 
      
      

1499. 
      În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în considerare:
      

A. statusul coroanelor dentare;

B. morfologia radiculară;

C. statusul endodontal;

D. implantarea dinţilor;

E. resturile radiculare.
Răspuns corect: a,b,c,d.

1500. 
      Referitor la raportul coroană–rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este adevărat că:
      

A. creşterea raportului coroană–rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se datorează în mai mare măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al agresiunilor de diverse tipuri;

B. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind mai mică decât cea anatomică;

C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement;

D. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană– radacină clinică;

E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar marcată, iar retracţia gingivală este mai accentuată;

Răspuns corect: b,c,d,e.

1501. 
      Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de restaurare deoarece :
      

A. inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod corespunzător necesităţilor funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească;

B. restaurările proiectate pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de efectuarea terapiei parodontale pot induce tensiuni şi presiuni nocive asupra parodonţiului tratat;

C. pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice, poziţia şanţului gingival sănătos trebuie stabilită înaintea preparării dintelui ;

D. marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingii inflamate vor fi expuse când se produce retracţia gingivală consecutivă tratamentului parodontal.

E. mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilor restauraţi;
Răspuns corect: a,b,c,d.

1502. 
      Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi examenului radiografic, astfel:
      

A. la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale, tendinţa la hemoragie, conturul gingival;

B. înălţimea gingiei keratinizate şi al gingiei aderente;

C. examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar prin explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si eliminarea tuturor factorilor de retenţie ai plăcii;

D. pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;

E. aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și clinică.

Răspuns corect: b,c,d.

1503. 
      
      

1504. 
      Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
      

A. dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;

B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală;

C. dinţi supuşi unor terapii ortodontice;

D. dinții cu discromii marcate.

E. dinții fără suport osos;
Răspuns corect: a,b,c.

1505. 
      Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:
      

A. gradul I – mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens V–O, excursia exremităţii incizale sau ocluzale nu depăşeşte 1mm;

B. gradul II – mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D, depăşind 1 mm;

C. gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);

D. gradul III – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);

E. gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D, depăşind 2 mm;
Răspuns corect: a,b,d.

1506. 
      Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea crescută care însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dento–maxilară, astfel:
      

A. mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice;

B. mobilitatea fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării incomplete a rădăcinii ;

C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;

D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;

E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală.
Răspuns corect: a,b,c,d.

1507. 
      Mobilitatea patologică poate fi determinată de:
      

A. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);

B. procese de distrucţie desmo–osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;

C. modificări fizico–chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a altor terapii cu hormoni;

D. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.)

E. ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo–osoasă;
Răspuns corect: a,b,c,d.

1508. 
      Mobilitatea patologică poate fi determinată de:
      

A. bruxismul;

B. boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;

C. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);

D. procese de distrucţie carioasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;

E. ocluzie traumatică care generează procese de liză desmo–osoasă.
Răspuns corect: a,b,c,e.

1509. 
      Mobilitatea dentară reversibilă poate fi:
      

A. Mobilitatea dentară de cauză protetică;

B. Mobilitatea dentară de origine inflamatorie;

C. Mobilitatea de origine ocluzală;

D. Mobilitatea de origine parodontală;

E. Mobilitatea de cauză carioasă.
Răspuns corect: a,b,c.

1510. 
      Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
      

A. contur bine delimitat al ţesuturilor dure dentare;

B. continuitatea septului osos alveolar;

C. sept osos interradicular compact;

D. compacta osoasă alveolară continuă;

E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;
Răspuns corect: a,b,c,d.

1511. 
      Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
      

A. contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;

B. continuitatea septului osos alveolar;

C. sept osos interradicular compact;

D. compacta osoasă alveolară continuă;

E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;
Răspuns corect: b,c,d.

1512. 
      Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
      

A. structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a trabeculelor osoase;

B. linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei osoase alveolare;

C. cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă.

D. sept osos interradicular absent;

E. contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare.
Răspuns corect: a,b,c.

1513. 
      Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi:
      

A. hemisepturi care apar cel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor molarilor;

B. cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe osoase;

C. defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase;

D. defecte osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai mare decât numărul pereţilor dinspre ocluzal;

E. cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă;
Răspuns corect: a,b,c,d.

1514. 
      În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei:
      

A. Gradul I–leziune incipientă – uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul interradicular este aproape intact, defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral;

B. Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral, sonda pătrunde interradicular dar nu ajunge pe faţa opusă;

C. Gradul III– leziune completă în care osul interradicular lipseşte furcaţia fiind acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival fără însă a putea fi observată clinic. Sonda parodontală pătrunde dintr–o parte în cealaltă a spaţiului interradicular;

D. Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind vizibilă clinic;

E. Gradul IV– osul interradicular nu este complet distrus, deschiderea furcaţiei încă fiind vizibilă clinic;
Răspuns corect: a,b,c,d.

1515. 
      Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:
      

A. poate fi considerată urgenţă stomatologică;

B. expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a organismului tânăr trebuie abandonată;

C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne tulburările ocluzale, parodontale şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în timp;

D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut loc la o vârstă mai mica;

E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi
Răspuns corect: a,b,c,d.

1516. 
      Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma:
      

A. dezavantajul ei major este prepararea caninului;

B. coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări estetice;

C. la copii şi adolescenţi intră în discuţie şi o restaurare adezivă;

D. dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare, inserarea unui implant endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de ţesuturi dure dentare;

E. poate fi protezată prin sprijin distal pe doi stâlpi (premolarul secund şi molarul prim permanent) la care se ataşează o extensie mezială;
Răspuns corect: a,b,c,e.

1517. 
      Referitor la edentaţie de incisiv central superior:
      

A. soluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul central de pe hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea edentaţiei cu un intermediar;

B. se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;

C. unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi, cu mobilităţi diferite este sortită eşecului;

D. este aproape imposibil de protezat;

E. se încadrează în clasa a I-a Kennedy.

Răspuns corect: a,b,c.

1518. 
      Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:
      

A. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de agregare;

B. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de agregare;

C. se poate rezolva prin inserarea unui implant și protezarea acestuia;

D. autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o longevitate de 3–4 ani;

E. dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau obturaţii, se va confecţiona o restaurare cu două elemente de agregare pe ambii premolari şi cu o extensie mezială.
Răspuns corect: a,c,d,e.

1519. 
      Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:
      

A. sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire, rupere şi uzură;

B. realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară; transmit presiunile masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul dinţilor stâlpi (dento–parodontal) osului alveolar;

C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;

D. designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de cele mai multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi înlocuiesc;

E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau doar prin fricţiune (culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le conferă o stabilitate remarcabilă în timp.
Răspuns corect: b,c,d,e.

1520. 
      *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la stopurile centrice sunt adevărate?
      

A. Pot fi realizate de cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali maxilari care oclud cu zona receptoare antagonistă

B. Transmit solicitările ocluzale perpendicular pe axul lung al dinţilor laterali

C. Asigură o poziţie stabilă a dinţilor pe arcade

D. Contribuie la ghidajul anterior

E. Nu există în cazul anomaliilor clasa I-a Angle
Răspuns corect: C

1521. 
      *Tabla ocluzală este:
      

A. formată de versantele interne şi cele externe ale cuspizilor vestibulari şi orali

B. formată de versantele interne ale cuspizilor vestibulari şi orali

C. formată de versantele externe ale cuspizilor vestibulari şi orali

D. deplasată spre cuspidul de sprijin

E. delimitată de ecuatorul anatomic al coroanelor dinţilor laterali
Răspuns corect: B

1522. 
      *Statusul muşchiului pterigoidian lateral inferior se poate evalua prin:
      

A. palparea endobucală paratuberozitară

B. palparea endobucală la nivelul gonionului

C. testul de rezistenţă la propulsie

D. strângerea dinţilor în intercuspidare maximă

E. testul de compresiune
Răspuns corect: C

1523. 
      *Cracmentul reciproc apare în:
      

A. dislocarea anterioară parţială a discului articular

B. dislocarea anterioară reductibilă a discului articular

C. dislocarea anterioară ireductibilă a discului articular

D. aderenţele din spaţiul articular superior

E. hipertrofia fibrocartilajului care acoperă tuberculul articular
Răspuns corect: B

1524. 
      *Montarea modelelor de studiu într-un simulator semi-adaptabil în vederea analizei ocluzale presupune realizarea unui stop frontal din masă termoplastică în:
      

A. relaţie centrică

B. ocluzie de relaţie centrică

C. intercuspidare maximă

D. propulsie maximă

E. lateropulsie maximă

Răspuns corect: A

1525. 
      *Ghidarea mandibulei în relaţie centrică este dificilă în caz de hiperactivitate a muşchiului:
      

A. pterigoidian lateral superior

B. pterigoidian lateral inferior

C. maseter

D. temporal

E. pterigoidian medial
Răspuns corect: B

1526. 
      *Contactul prematur din ocluzia de relaţie centrică care determină o alunecarea în centric antero-laterală spre aceeaşi parte cu acesta se produce între:
      

A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar şi versantul extern al cuspidului vestibular mandibular

B. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului lingual mandibular

C. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului vestibular mandibular

D. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulari

E. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele meziale ale cuspizilor vestibulari mandibulari
Răspuns corect: C

1527. 
      *Relaţiile interincisive clasa a II-a, subdiviziunea II, se caracterizează prin:
      

A. overbite exagerat

B. overjet exagerat

C. ocluzie „cap la cap”

D. ocluzie inversă frontală

E. ocluzie deschisă frontală
Răspuns corect: A

1528. 
      *În cazul relaţiilor interincisive clasa a II-a, diviziunea I, dezocluzia dinţilor posteriori în protruzie se produce:
      

A. mai lent din cauza overjet-ului frontal mare

B. mai rapid din cauza overjet-ului frontal mare

C. mai lent din cauza overjet-ului frontal mic

D. mai rapid din cauza overjet-ului frontal mic

E. cu aceeaşi viteză ca în relaţiile interincisive clasa a III-a
Răspuns corect: A

1529. 
      *Interferenţele ocluzale de parte nelucrătoare în protruzie apar între:
      

A. marginile incizale mandibulare şi suprafeţele palatinale ale dinţilor frontali maxilari

B. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulari

C. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele meziale ale cuspizilor vestibulari mandibulari

D. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar şi versantul extern al cuspidului vestibular mandibular

E. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului vestibular mandibular
Răspuns corect: C

1530. 
      *interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în laterotruzie se observă între:
      

A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar şi versantul extern al cuspidului vestibular mandibular

B. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului lingual mandibular

C. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului vestibular mandibular

D. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulari

E. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele meziale ale cuspizilor vestibulari mandibulari
Răspuns corect: C

1531. 
      *Cuspidul centro-vestibular al lui 3.6 realizează un stop centric cu:
      

A. fosa centrală a lui 1.6

B. fosa centrală a lui 2.6

C. fosa centrală a lui 1.7

D. fosa centrală a lui 2.7

E. fosa distală a lui 2.6
Răspuns corect: B

1532. 
      *La montarea modelelor de studiu într-un simulator semi-adaptabil în vederea analizei ocluzale, înregistrările interocluzale în propulsie permit măsurarea:
      

A. gradului de dezocluzie a dinţilor laterali

B. unghiului Bennett

C. unghiului pantei tuberculului articular în raport cu planul Frankfurt sau planul lui Camper

D. unghiului ghidajului anterior

E. unghiului ghidajului canin
Răspuns corect: C

1533. 
      *Dimensiunea verticală de ocluzie se obţine scăzând din dimensiunea verticală posturală:
      

A. valoarea spaţiului de inocluzie fiziologică (2 – 4 mm)

B. valoarea spaţiului minim de vorbire (1 – 2 mm)

C. valoarea overbite-ului frontal

D. valoarea overbite-ului lateral

E. valoarea long centric-ului
Răspuns corect: A

1534. 
      *Pacienţii cu relaţii interincisive clasa a III-a au:
      

A. un ghidaj anterior eficient

B. o tendinţă de protruzie accentuată

C. contacte ocluzale la nivelul dinţilor posteriori în protruzie, care nu sunt considerate interferenţe

D. un overbite frontal foarte mare

E. un unghi de ghidaj anterior foarte mare
Răspuns corect: C

1535. 
      Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cuspizii de sprijin sunt adevărate?
      

A. Stabilizează mandibula în poziţia de intercuspidare maximă

B. Stabilizează mandibula în protruzie

C. Asigură protecţia obrajilor în masticaţie

D. Conservă dimensiunea verticală de ocluzie

E. Conservă dimensiunea verticală fonetică
Răspuns corect: A şi D

1536. 
      Care dintre contactele ocluzale de mai jos sunt funcţionale?
      

A. Vârf cuspid – versant fosă

B. Versant cuspid – versant fosă

C. Vârf cuspid – vârf cuspid

D. Tripodice

E. Vârf cuspid – planşeu fosă
Răspuns corect: D şi E

1537. 
      Ţesuturile retrodiscale se palpează:
      

A. cu cavitatea bucală întredeschisă

B. în momentul deschiderii maxime a cavităţii bucale

C. la strângerea dinţilor în intercuspidare maximă

D. prin exercitarea unei presiuni pe suprafaţa posterioară a condilului

E. prin exercitarea unei presiuni pe polul lateral al condilului
Răspuns corect: B şi D

1538. 
      Disfuncţia muşchilor ridicători ai mandibulei se caracterizează printr-o:
      

A. limitare a mişcării de deschidere a cavităţii bucale

B. deschidere a cavităţii bucale „în baionetă”

C. limitare a mişcării de propulsie

D. „senzaţie finală” elastică – moale, dureroasă

E. „senzaţie finală” dură, dureroasă
Răspuns corect: A şi D

1539. 
      Poziţia şi forma discului articular pot fi evidenţiate:
      

A. pe radiografia panoramică

B. pe radiografia în incidenţă transcraniană laterală

C. prin artrografie

D. prin imagistică prin rezonanţă magnetică

E. prin tomografie computerizată
Răspuns corect: C şi D

1540. 
      Punctele axei balama terminale se identifică:
      

A. în cazul utilizării unui arc facial cinematic

B. în cazul utilizării unui arc facial anatomic

C. pe linia care uneşte tragusul cu unghiul extern al ochiului, la 13 mm de tragus

D. pe linia care uneşte tragusul cu unghiul extern al ochiului, la 13 mm de unghiul extern al ochiului

E. prin palparea polului lateral al condilului în timpul deschiderii şi închiderii cavităţii bucale
Răspuns corect: A, C şi E

1541. 
      Ocluzia funcţională (cu protecţie mutuală) se caracterizează prin:
      

A. stopuri centrice stabile, simultane şi echilibrate în intercuspidare maximă

B. long centric de minimum 2 mm

C. point centric

D. dezocluzie a tuturor dinţilor posteriori în protruzie

E. contacte ocluzale simultane şi echilibrate de parte nelucrătoare în laterotruzie
Răspuns corect: A, C şi D

1542. 
      Şlefuirea selectivă se indică:
      

A. pentru eliminarea dizarmoniilor ocluzale acute iatrogene

B. pentru eliminarea dizarmoniilor ocluzale cronice, în cazul unui pacient asimptomatic

C. preprotetic

D. în malocluziile acute

E. pentru stabilizarea contactelor ocluzale după tratamente ortodontice
Răspuns corect: A, C şi E

1543. 
      Dimensiunea verticală de ocluzie exagerată se asociază cu:
      

A. un spaţiu de inocluzie fiziologică mai mare

B. oboseala şi spasmul muşchilor ridicători ai mandibulei

C. uzuri dentare exagerate

D. tulburări de fonaţie

E. tulburări de deglutiţie
Răspuns corect: B, D şi E

1544. 
      Dimensiunea verticală de postură:
      

A. este egală cu dimensiunea verticală de ocluzie

B. este egală cu distanţa dintre fanta labială şi unghiul extern al ochiului

C. poate varia de la o măsurătoare la alta, la acelaşi pacient

D. este constantă în decursul vieţii

E. se măsoară atunci când mandibula se găseşte în poziţie de repaus
Răspuns corect: B şi C

1545. 
      Curba lui von Spee accentuată:
      

A. favorizează apariţia interferenţelor ocluzale de parte nelucrătoare în protruzie

B. impune un overbite frontal mai mic

C. va fi corectată înainte de verificarea ghidajului anterior

D. poate fi provocată de migrări dentare

E. apare în caz de uzuri dentare generalizate
Răspuns corect: A şi D

1546. 
      Curba transversală a lui Wilson:
      

A. are concavitatea orientată inferior

B. asigură dezocluzia dinţilor posteriori de parte nelucrătoare în laterotruzie

C. asigură dezocluzia dinţilor posteriori în protruzie

D. este aplatizată în cazurile de uzură dentară intensă

E. este aplatizată în cazurile de migrare a dinţilor lipsiţi de antagonist
Răspuns corect: B şi D

1547. 
      Semnele odonto-parodontale reversibile ale disfuncţiei ocluzale sunt:
      

A. mobilitate dentară exagerată

B. fremitus

C. faţete de uzură

D. abfracţii

E. retracţii gingivale
Răspuns corect: A şi B

1548. 
      Relaţia centrică este poziţia mandibulei faţă de maxilar şi baza craniului în care condilii se găsesc în:
      

A. poziţia cea mai posterioară în cavitatea glenoidă

B. poziţia antero-superioară pe panta posterioară a tuberculului articular

C. raport cu porţiunea intermediară a discului articular

D. raport cu banda anterioară a discului articular

E. poziţie de translaţie anterioară maximă
Răspuns corect: B şi C

1549. 
      Ghidarea unimanuală a mandibulei în relaţie centrică:
      

A. utilizează rezultanta forţelor exercitate de muşchii ridicători ai mandibulei pentru a plasa condilii în relaţie centrică

B. utilizează rezultanta forţelor exercitate de muşchii coborâtori ai mandibulei pentru a plasa condilii în relaţie centrică

C. se face cu cavitatea bucală a pacientului deschisă la maximum

D. impune plasarea policelui mâinii drepte pe suprafaţa vestibulară a incisivilor mandibulari

E. impune plasarea policelui mâinii drepte pe simfiza mentonieră
Răspuns corect: A şi D

1550. 
      Cheia lui Angle este corectă:
      

A. dacă cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar vine în raport cu şanţul intercuspidian vestibular al molarului prim mandibular

B. dacă cuspidul mezio-vestibular al molarului secund maxilar vine în raport cu şanţul intercuspidian vestibular al molarului secund mandibular

C. în anomaliile clasa I-a Angle

D. în anomaliile clasa a II-a Angle

E. în anomaliile clasa a III-a Angle
Răspuns corect: A şi C

1551. 
      Malocluzia acută, provocată de un spasm al pterigoidianului lateral inferior, se caracterizează prin:
      

A. „dinţi care nu se mai ating cum trebuie”

B. dezocluzia dinţilor posteriori de parte contralaterală

C. dezocluzia dinţilor posteriori de parte ipsilaterală

D. contacte ocluzale prea intense pe dinţii frontali de parte contralaterală

E. contacte ocluzale prea intense pe dinţii frontali de parte ipsilaterală
Răspuns corect: C şi D

1552. 
      Conform criteriilor ocluziei funcţionale, ghidajul anterior din mişcarea de protruzie:
      

A. va fi realizat de cel puţin doi incisivi centrali maxilari

B. poate fi realizat de un singur dinte frontal maxilar

C. asigură un traiect mandibular înscris în plan medio-sagital

D. produce dezocluzia dinţilor posteriori

E. se va asocia cu contacte ocluzale stabile, simultane şi echilibrate pe dinţii posteriori
Răspuns corect: A, C şi D

1553. 
      În cazul funcţiei de grup, la ghidarea mişcării de laterotruzie dreaptă contribuie:
      

A. suprafaţa palatinală a lui 1.3

B. cuspidul palatinal al lui 1.4

C. cuspidul palatinal al lui 1.5

D. cuspidul mezio - vestibular al lui 1.6

E. cuspidul disto - vestibular al lui 1.6
Răspuns corect: A şi D

1554. 
      Pentru a evita interferenţele de parte nelucrătoare în protruzie, overbite-ul şi overjet-ul frontale vor fi corelate cu:
      

A. overbite-ul dinţilor laterali

B. gradul de cuspidare al dinţilor laterali

C. adâncimea curbei lui von Spee

D. adâncimea curbei lui Wilson

E. poziţia discului articular
Răspuns corect: B şi C

1555. 
      Creşterea overbite-ului frontal:
      

A. scade unghiul ghidajului anterior

B. creşte unghiul ghidajului anterior

C. permite existenţa unor dinţi laterali mai cuspidaţi (proeminenţi)

D. impune dinţi laterali aplatizaţi

E. permite o curbă a lui von Spee mai accentuată
Răspuns corect: B, C şi E

1556. 
      Printre particularităţile ocluziei terapeutice se numără:
      

A. dinţii posteriori realizează un număr maxim de contacte stabile, simultane şi echilibrate de tip vârf cuspid – planşeu fosă

B. dinţii posteriori realizează un număr maxim de contacte stabile, simultane şi echilibrate de tip tripodic

C. point centric

D. long centric de maximum 2 mm, înscris în plan medio-sagital

E. dezocluzia dinţilor posteriori în protruzie
Răspuns corect: A, C şi E

1557. 
      Ocluzia terapeutică se va obţine prin şlefuire selectivă la pacienţii:
      

A. cu ocluzie traumatică

B. cu ocluzie habituală

C. care solicită restaurări protetice de amploare, ce modifică semnificativ tiparul contactelor ocluzale existente

D. care au beneficiat de un tratament ortodontic

E. cu malocluzie acută
Răspuns corect: A, C şi D

1558. 
      Şlefuirea selectivă va fi încununată de succes dacă:
      

A. în ocluzia de relaţie centrică, contactul iniţial al cuspizilor vestibulari mandibulari se realizează în treimea din vecinătatea fosei centrale antagoniste

B. în ocluzia de relaţie centrică, contactul iniţial al cuspizilor vestibulari mandibulari se realizează în treimea din vecinătatea vârfului cuspidului antagonist

C. există o alunecare în centric anterioară sub 2 mm

D. există o alunecare în centric anterioară de minimum 2 mm

E. există o alunecare în centric cu o componentă orizontală amplă
Răspuns corect: A şi C

1559. 
      Un pacient prezintă un contact prematur în ocluzia de relaţie centrică care determină o alunecare în centric anterioară mai mare de 2 mm. Contactul este mai apropiat de vârful cuspidului vestibular mandibular decât de vârful cuspidului palatinal maxilar. Eliminarea contactului prematur respectiv se realizează prin:
      

A. şlefuirea pantei meziale a cuspidului palatinal maxilar

B. şlefuirea pantei distale a cuspidului vestibular mandibular

C. lărgirea fosei centrale maxilare

D. lărgirea fosei centrale mandibulare

E. şlefuirea versantelor cuspizilor de ghidaj
Răspuns corect: B şi C

1560. 
      Un pacient prezintă o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie. Pentru eliminarea acestei interferenţe se va şlefui:
      

A. panta distală a cuspidului palatinal maxilar

B. panta mezială a cuspidului vestibular mandibular, când curba lui von Spee este normală

C. panta mezială a cuspidului vestibular mandibular, dacă acest cuspid denivelează curba lui von Spee

D. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar

E. versantul intern al cuspidului vestibular mandibular
Răspuns corect: A şi C

1561. 
      Un pacient prezintă un ghidaj canin şi o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în laterotruzie. Pentru eliminarea acestei interferenţe se va şlefui:
      

A. panta distală a cuspidului palatinal maxilar

B. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar

C. panta mezială a cuspidului vestibular mandibular

D. versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, când curba lui Wilson este normală

E. versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, dacă acest cuspid denivelează curba lui Wilson
Răspuns corect: B şi E

1562. 
      Şlefuirea selectivă se execută ori de câte ori este posibil:
      

A. folosind hârtie de articulaţie cu o grosime de 40 µ

B. sub anestezie

C. cu o bună răcire cu apă

D. la nivelul versantelor cuspizilor de ghidaj

E. la nivelul vârfurilor cuspizilor de sprijin
Răspuns corect: A, C şi D

1563. 
      Devierea traiectului protruziv al mandibulei de la linia mediană poate fi provocată de:
      

A. o interferenţă ocluzală de parte lucrătoare în protruzie

B. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie

C. un ghidaj anterior asigurat de cei doi incisivi centrali maxilari

D. contactul dintre panta mezială a cuspidului palatinal maxilar şi panta distală a cuspidului vestibular mandibular

E. contactul dintre panta distală a cuspidului palatinal maxilar şi panta mezială a cuspidului vestibular mandibular
Răspuns corect: A, B şi E

1564. 
      Şina ocluzală de relaxare musculară va satisface următoarele criterii:
      

A. în ocluzia de relaţie centrică toţi cuspizii vestibulari mandibulari realizează contacte tripodice cu şina

B. în ocluzia de relaţie centrică toţi cuspizii vestibulari mandibulari realizează contacte uniforme cu suprafeţe plate antagoniste

C. caninii mandibulari ghidează simultan mişcarea de protruzie

D. incisivii centrali mandibulari ghidează simultan mişcarea de protruzie

E. dinţii posteriori mandibulari realizează contacte cu şina în protruzie şi laterotruzie
Răspuns corect: B şi C

1565. 
      Şina ocluzală de relaxare musculară se indică:
      

A. pentru scăderea intensităţii şi frecvenţei episoadelor de bruxism

B. pentru eliminarea completă a bruxismului

C. pentru eliminarea malocluziei acute

D. în dislocarea anterioară reductibilă a discului articular

E. în disfuncţia muşchilor pterigoidieni laterali inferiori
Răspuns corect: A, C, D şi E

1566. 
      Fenomenul Thielemann presupune:
      

A. vestibularizarea incisivului lateral maxilar

B. vestibularizarea incisivului lateral mandibular

C. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie la nivelul molarului de minte mandibular contralateral

D. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie la nivelul molarului de minte maxilar contralateral

E. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie la nivelul molarului de minte maxilar ipsilateral
Răspuns corect: A şi C

1567. 
      Conform criteriilor ocluziei funcţionale, alunecarea în centric va fi:
      

A. sub 2 mm

B. peste 2 mm

C. anterioară, înscrisă în plan medio-sagital

D. antero-laterală, spre aceeaşi parte cu contactul prematur din ocluzia de relaţie centrică

E. antero-laterală, de partea opusă contactului prematur din ocluzia de relaţie centrică
Răspuns corect: A şi C

1568. 
      Relaţiile interincisive clasa a II-a, subdiviziunea I, se caracterizează prin:
      

A. overbite exagerat

B. overjet exagerat

C. ocluzie „cap la cap”

D. ocluzie inversă frontală

E. ocluzie deschisă frontală
Răspuns corect: A şi B

1569. 
      În ocluzologie, „regula treimilor” :
      

A. reflectă discrepanţa mezio-distală a arcadelor dentare atunci când condilii sunt plasaţi în relaţie centrică

B. reflectă discrepanţa vestibulo – orală a arcadelor dentare atunci când condilii sunt plasaţi în relaţie centrică

C. permite evaluarea succesului terapiei prin şlefuire selectivă

D. permite evaluarea succesului terapiei prin şina ocluzală de relaxare musculară

E. descrie raportul corect al condilului cu discul în relaţie centrică
Răspuns corect: B şi C

Baza şablonului de ocluzie folosit la realizarea de relaţii intermaxilare trebuie sǎ respecte urmǎtoarele reguli :

A. sǎ fie rigidǎ si nedeformabilǎ la temperature cavitǎţii bucale,

B. sǎ aibǎ stabilitate optimǎ fǎrǎ basculare la temperature cavitǎţii bucale,

C. stabilitatea bazei are importanţǎ relativǎ,

D. sǎ nu prezinte asperitǎţi pe faţa mucozalǎ pentru a nu jena, evitậnd astfel poziţiile antalgice ale mandibulei ,

E. sǎ poatǎ fi îndepǎrtatǎ şi repusǎ pe model.
Rǎspunsuri corecte: a, b, d, e.

1570. 
      Bordura (valul de ocluzie) al şablonului de ocluzie trebuie sǎ corespundǎ aproximativ ca formǎ, mǎrime şi poziţie cu arcadele naturale, ceea ce presupune:
      

A. sǎ fie montate pe mijlocul crestei ,

B. sǎ prezinte anumite dimensiuni: în zona frontalǎ 8mm înalţime şi 5mm iar în zona lateralǎ 4 mm înǎlţime şi 4 mm lǎţime,

C. limita posterioarǎ sǎ se extindǎ pe tuberozutǎţi şi pe tuberculii piriformi,

D. muchiile bordurii vor fi rotunjite,

E. sǎ fie relizat dintr-o cearǎ cật mai moale.
Rǎspunsuri corecte: a, d.

1571. 
      Modelarea vestibularǎ a bordurii de ocluzie maxilare trebuie sǎ tinǎ cont de urmǎtoarele aspect:
      

A. dacǎ este modelatǎ în exces conferǎ un aspect estetic nefiresc, în contrast cu vậrsta pacientului ;

B. dacǎ este modelatǎ în exces împiedicǎ contraţia fireascǎ a buccinatorului;

C. dacǎ bordura de ocluzie este subdimensionatǎ vestibulo-oral şanţurile peribucale vor fi reduse iar profilul este convex;

D. pentru a conferi o susţinere corespunzǎtoare buzei superioare, în funcţie de gradul resorbţiei crestei reziduale frontale, se recomandǎ ca marginile incizale ale incisivilor centrali sǎ fie plasate cu 6-10 mm spre anterior faţǎ de papilla incisivǎ;

E. în zona frontalǎ, bordura de ocluzie va depǎşi buza superioarǎ, în plan vertical cu 1- 2 mm la tineri şi cu circa 0,4 mm la vậrstnici .
Rǎspunsuri corecte: a, d, e.

1572. 
      Modelarea bordurii de ocluzie a şablonului inferior presupune:
      

A. adaptarea sa la lǎţimea dinţilor,

B. crearea pe faţa lingualǎ a unei depresiuni pentru muşchiul buccinator,

C. ecuatorul limbii trebuie sǎ fie plasat la nivelul marginii valului de ocluzie inferior,

D. paralelizarea valului de ocluzie inferior cu cel superior,

E. bordura de ocluzie trebuie sǎ fie conformatǎ astfel încật sǎ realizeze egalizarea presiunilor musculare periprotetice.
Rǎspunsuri corecte: a, c, d, e.

1573. 
      Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie la edentatul total se face raportat la anumite planuri, respective puncte antropometrice de referinţǎ:
      

A. Gysy defineşte drept plan de ocluzie proteticǎ pe acela ce trece prin marginea liberǎ a celor doi incisivi superiori şi marginea distalǎ a molarilor primi superiori,

B. planul de orientare proteticǎ este paralel în zona frontalǎ cu linia bipupilarǎ;

C. planul de orientare proteticǎ este paralel în zona lateralǎ cu planul orizontal de la Frankfurt;

D. în anumite cazuri se admit abateri de la paralelismul cu planul lui Camper în funcţie de profilul feţei: cele douǎ linii convenţionale de orientare ocluzalǎ vor fi convergente spre distal într-un profil convex (compresie de maxilar);

E. în anumite cazuri de admit abateri de la paralelismul cu planul lui Camper în funcţie de profilul feţei: cele douǎ linii convenţionale de orientare ocluzalǎ vor fi divergente spre distal în profil concave (progenie).
Rǎspunsuri corecte: b, d, e

1574. 
      Dupǎ Lejoyeux la stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie trebuie ţinut cont şi de anumite repere cum ar fi:
      

A. respectarea factorilor generali: vậrstǎ, sex, tip constituţional;

B. redarea unui aspect fizionomic plǎcut;

C. asigurarea condiţiilor pentru o fonaţie corespunzǎtoare;

D. menţinerea stabilitǎţii protezelor pe suprafaţa de sprijin atật în intecuspidare maximǎ cật şi în cursul altor relaţii care se stabilesc în cursul mişcǎrilor mandibular;

E. sǎ fie situate mai aprope de obraji pentru a evita dislocarea produsǎ de muşchii limbii.
Rǎspunsuri corecte:a,b,C.

1575. 
      Determinarea planului de ocluzie în zona frontalǎ urmǎreste urmǎtoarele aspecte:
      

A. marginea liberǎ a bordurii de ocluzie atunci cậnd pacientul este cu gura întredeschisǎ trebuie sǎ fi poziţionat cu 1-2 mm sub marginea liberǎ a buzei superioare;

B. marginea liberǎ a bordurii de ocluzie în zona frontalǎ trebuie sǎ fie paralelǎ cu linia bipupilarǎ;

C. determinarea direcţiei planului de orientare ocluzalǎ în zona fronatǎ se poate stabili cu douǎ rigle sau cu planul lui Fox;

D. în nici o situaţie nu se admit abateri de la paralelismul cu planul bipupilar;

E. nivelul planului de ocluzie în zona frontalǎ trebuie sǎ asigure pronunţia corectǎ a sibilantelor.
Rǎspunsuri corecte: a,b,C.

1576. 
      Nivelul planului de ocluzie la edentatul total:
      

A. este constituit concret de zona de unire a suprafeţelor ocluzale ale şabloanlor raportatǎ la fanta labialǎ sau la distanţa intermaxilarǎ;

B. în zona frontalǎ maxilarǎ la 4-6 mm sub limita interioarǎ a buzei superioare prezentậnd variaţii legate de vậrstǎ;

C. este determinat în zona frontalǎ de tonicitatea muşchiului buccinator;

D. este situat dupǎ Bonwill în zona lateralǎ la mijlocul distanţei dintre cele douǎ creste reziduale;

E. este situat în zona lateralǎ mai aproape de creasta cu atrofia cea mai evidentǎ;
Rǎspunsuri corecte: a, d, E.

1577. 
      Pentru determinarea DVO (dimensiunii vertical de ocluzie) în literatura de specialitate au fost descrise o multitudine de tehnici:
      

A. unele ţin seama de înregistrarea şi pǎstrarea DVO pe care a avut-o pacientul în perioada de dentat mǎsurate şi înscrise pe modelul de studiu;

B. în absenţa înregistrǎrilor preextracţionale orientativ se poate folosi şi chiar prelua DVO cu vechile proteze dacǎ pacientul a fost protezat şi respective dacǎ acestea corespund din punct de vedere funcţional;

C. în lipsa oricǎrui document pentru determiarea DVO se poate apela la RP (relaţia de posturǎ);

D. din RP se scad 4-6 mm obţinậndu-se astfel DVO;

E. valoarea spaţiului de inocluzie fiziologicǎ şi cea a relaţiei de posturǎ a mandibulei reprezintǎ constante astfel cǎ ele se folosesc întotdeauna la determinarea DVO.
Rǎspunsuri corecte: b, C.

1578. 
      Factorii care influenţeazǎ spaţiul mandibulo-maxilar în relaţia de poturǎ (1-7 mm în zona frontalǎ dupǎ Hupfauf sunt:
      

A. stǎrile emoţionale

B. durerile

C. deglutiţia

D. medicația

E. poziţia copului sau capului.
Rǎspunsuri corecte: a, b, d, e.

1579. 
      Determinarea relaţiei de posturǎ (RP) a mandibulei se realizeazǎ dupǎ urmǎtoarele reguli:
      

A. stabilirea RP într-o atmosferǎ relaxantǎ pentru pacient;

B. bolnavul are o poziţie orizontalǎ;

C. determinarea RP se realizeazǎ dupǎ inserţia şablanelor de ocluzie pe cậmp şi prelucrarea lor astfel încật sǎ nu modifice poziţia buzelor şi obrajilor;

D. stabilitatea pe cậmp a şabloanlor nu este importantǎ;

E. se va face o singurǎ determinare corectǎ pentru a nu obosi musculatura pacientului.
Rǎspunsuri corecte: a,C.

1580. 
      Dintre multiplele metode de determinare a relaţiei de posturǎ (RP) a mandibulei descrise în literatura de specialitate amintim:
      

A. metoda antropometricǎ care derivǎ din cea a determinǎrii relaţiei centrice (RC) fǎrǎ şabolane de ocluzie;

B. metoda deglutiţiei se bazeazǎ pe relaxarea musculaturii în urma unui act reflex repetat- este cel mai frecvent utilizatǎ în practicǎ asigurậnd determinarea cu acurateţe a RP;

C. metoda relaxǎrii controlate care se bazeazǎ pe activitatea minimǎ neuromuscularǎ obţinutǎ printr-un confort fizic şi psihic asociat uneori cu închidrea pleoapelor;

D. metoda foneticǎ apeleazǎ la pronunţia anumitor foneme de regulǎ: “M”, “S”;

E