Odontoterapie

ABCE

66. 
    *Care este cantitatea de salivă pe care în mod normal un adult o secretă pe zi:
    

A. 0,5-1 litru;

B. 0,5 litri;

C. 1-1,5 litri;

D. 1,5-2 litri;

E. peste 2 litri.
C

67. 
    *Xerostomia presupune o rată a secreţiei salivare de:
    

A. 1-2 ml/minut;

B. 0,1-0,9 ml/minut;

C. < 0,1 ml/minut;

D. 0,5-0,9 ml/minut;

E. <0,5 ml/minut.
C

68. 
    Dintre medicamentele capabile să reducă fluxul salivar crescând astfel riscul de carie, se numără:
    

A. antidepresivele;

B. cele ce reduc apetitul alimentar;

C. antibioticele;

D. antihistaminice;

E. anticoagulantele.
ABD

69. 
    Cavitaţia suprafeţei smalţului:
    

A. este un proces reversibil;

B. este un proces ireversibil;

C. este asociată cu o accelerare a procesului de destrucţie carioasă a dintelui;

D. nu este asociată cu o accelerare a procesului de destrucţie carioasă a dintelui;

E. are loc când zona subiacentă demineralizată extensiv şi straturile dentare se prăbuşesc.
BCE

70. 
    Leziunea carioasă incipientă a smalţului:
    

A. este caracterizată printr-o suprafaţă virtual intactă;

B. prezintă o subsuprafaţă poroasă;

C. leziunea nu este vizibilă clinic cand este hidratată de salivă;

D. leziunea are un aspect alb-cretos opac, când este uscată;

E. nu dispare prin remineralizarE.
ABCD

71. 
    Dintre teoriile endogene privind etiologia cariei dentare simple fac parte:
    

A. teoria reflexă;

B. teoria enzimatică;

C. teoria neuro-distrofică;

D. teoria fizico-chimică;

E. teoria chimico-bacteriană.
ABC

72. 
    Teoria chimico-parazitară a lui Miller:
    

A. este denumită şi teoria acidogenică;

B. este denumită şi teoria proteolitică;

C. consideră că leziunea carioasă este cauzată de un singur microorganism;

D. consideră că leziunea carioasă este cauzată de o varietate de microorganisme;

E. consideră că acidul care produce decalcifierea smalţului derivă din fermentarea făinoaselor şi zaharurilor, cantonat în locurile de retenţie ale dinţilor.
ADE

73. 
    Conţinutul în vitamine al dietei, în etiologia cariei dentare:
    

A. a fost raportat ca având rol semnificativ asupra incidenţei cariei dentare;

B. nu are un rol semnificativ asupra incidenţei cariei dentare;

C. există o părere unanimă asupra necesităţii vitaminei D pentru dezvoltarea normală a dinţilor;

D. nu există o părere unanimă asupra necesităţii vitaminei D pentru dezvoltarea normală a dinţilor;

E. mulţi cercetători au legat hipoplazia de smalţ de deficienţa de vitamina D.
ACE

74. 
    Conţinutul în vitamina C al dietei şi rolul ei în etiologia cariei dentare:
    

A. deficienţa vitaminei C produce modificări severe în ţesutul parodontal;

B. deficienţa vitaminei C produce modificări severe în pulpa dinţilor;

C. deficienţa vitaminei C produce modificări severe ale fluxului salivar;

D. studiile arată că există o relaţie între scorbut şi creşterea incidenţei cariei la fiinţa umană;

E. studiile arată că nu există o relaţie între scorbut şi creşterea incidenţei cariei la fiinţa umană.
ABE

75. 
    Raportul Ca/P din dietă privind etiologia cariei dentare:
    

A. datele existente indică existenţa unei relaţii între dieta Ca/P şi apariţia cariei dentare;

B. datele existente nu indică existenţa unei relaţii între dieta Ca/P şi apariţia cariei dentare;

C. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot genera hipoplazii serioase ale smalţului;

D. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot genera defecte ale dentinei;

E. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot genera modificări severe în pulpa dinţilor.
BCD

76. 
    Conţinutul de seleniu şi vanadiu în dietă şi rolul lor în etiologia cariei dentare:
    

A. studiile arată că persoanele ce trăiesc în zonele seleniferoase prezintă o incidenţă mai ridicată a cariei dentare, în comparaţie cu zonele neseleniferoase;

B. studiile arată că persoanele ce trăiesc în zonele seleniferoase nu prezintă o incidenţă mai ridicată a cariei dentare, în comparaţie cu zonele neseleniferoase;

C. odată cu creşterea concentraţiei de vanadiu s-a observat o scădere a ratei cariei dentare;

D. odată cu creşterea concentraţiei de vanadiu s-a observat o creştere a ratei cariei dentare;

E. semnificaţia acestor constatări nu a fost clarificată.
ACE

77. 
    Rolul factorului ereditar în etiologia cariei dentare:
    

A. ereditatea exercită o influenţă puternică în determinarea susceptibilităţii individului la carie;

B. ereditatea nu exercită o influenţă puternică în determinarea susceptibilităţii individului la carie;

C. fraţii prezintă o mare asemănare în incidenţa cariei, comparativ cu copii neânrudiţi;

D. fraţii nu prezintă o mare asemănare în incidenţa cariei, comparativ cu copii neânrudiţi;

E. s-a observat o mare asemănare în ceea ce priveşte incidenţa cariei dentare la gemenii univitelini faţă de cei bivitelini.
BCE

78. 
    Studiile privind rolul factorului ereditar în etiologia cariei dentare arată că:
    

A. în cazul taţilor şi mamelor cu un indice DMF înalt, vor rezulta urmaşi cu o rată înaltă a indicelui DMF;

B. în cazul taţilor şi mamelor cu un indice DMF scăzut, vor rezulta urmaşi cu o rată scăzută a indicelui DMF;

C. indicele DMF al taţilor nu îl influenţează pe cel al copiilor;

D. indicele DMF al mamelor nu îl influenţează pe cel al copiilor;

E. indicele DMF al părinţilor nu îl influenţează pe cel al copiilor.
AB

79. 
    Factorul graviditate în etiologia cariei dentare:
    

A. studiile arată că sarcina nu cauzează o creştere a incidenţei cariei;

B. studiile arată că sarcina cauzează o creştere a incidenţei cariei;

C. este adevărată observaţia clinică, conform căreia o femeie în timpul ultimului stadiu al sarcinii sau imediat după aceea manifestă o semnificativă creştere a activităţii carioase;

D. nu este adevărată observaţia clinică, conform căreia o femeie în timpul ultimului stadiu al sarcinii sau imediat după aceea manifestă o semnificativă creştere a activităţii carioase;

E. creşterea incidenţei cariei la gravide este de fapt o problemă de neglijenţă din partea acestora.
ADE

80. 
    Care dintre următoarele afirmaţii privind etiologia cariei dentare sunt adevărate:
    

A. caria este considerată un fenomen de echilibru de suprafaţă, în sensul că apare în condiţiile când se distruge acest echilibru dintre suprafaţa dintelui şi mediul înconjurător;

B. premisele pentru formarea cariei sunt create de prezenţa microorganismelor;

C. factorul timp poate varia între săptămâni şi luni;

D. premisele pentru formarea cariei sunt create de substratul nutritiv format mai ales din mono- şi dizaharide;

E. locurile de retenţie asigură pentru placă timpul necesar de acţiune, până la învingerea rezistenţei structurale a dintelui.
ABDE

81. 
    În eroziunea dentară:
    

A. Aspectul clinic poate varia

B. Suprafaţa smalţului poate deveni relativ concavă până la expunerea dentinei

C. Se formează un aspect de excavaţie

D. Poate fi afectată întreaga coroană dentară cu o pierdere a conturului suprafeţei ce apare lucioasă

E. Nu se formează un aspect de excavație
Răspuns corect a,b,c d

82. 
    
    

83. 
    *În sistemul "universal" de numerotare a dinților:
    

A. dinţii sunt numerotaţi de la 1 32, examinarea derulându se în sensul acelor de ceasornic

B. dinţii sunt numerotaţi de la 1 32, examinarea derulându se în sens invers acelor de ceasornic

C. dinţii sunt numerotaţi de la 1 28, examinarea derulându se în sensul acelor de ceasornic

D. dinţii sunt numerotaţi de la 1 28, examinarea derulându se în sens invers acelor de ceasornic

E. examinarea pornește de la molarul 3 maxilar stânga, continuând apoi cu molarul 3 mandibular dreapta
Răspuns corect a

84. 
    În examinarea clinică a restaurațiilor de amalgam debordările proximale:
    

A. sunt diagnosticate prin inspecție, palpare și radiografie

B. se pot evidenția cu ajutorul firului de mătase care se agață, scămoșeayă sau rupe

C. sunt un obstacol pentru o igienă orală bună

D. nu duc de regulă la inflamația țesutului adiacent

E. duc de regulă la inflamația țesutului aiacent

Răspuns corect a,b,c,e

85. 
    În examinarea clinică a restaurațiilor de amalgam zona discromică sau ”amalgamul albastru”:
    

A. este rar observat direct în smalțul dinților care au fost restaurați cu amalgam

B. este adesea observat direct în smalțul dinților care au fost restaurați cu amalgam

C. culoarea albăstruie apare în cazul în care smalțul nu mai are suport dentinar

D. culoarea albăstruie apare în cazul în care smalțul are suport dentinar

E. este o carie chiar dacă alte aspecte ale restauraţiei sunt cores­punzătoare

Răspuns corect b,c

86. 
    
    

87. 
    Examenul radiografic al dinţilor şi restauraţiilor:
    

A. a devenit indispensabilă pentru examinarea dinţilor şi identifi­carea cariilor, restauraţiilor incorecte şi a altor defecte

B. se foloseşte pentru evidenţierea carie de pe suprafeţele ascunse

C. se foloseşte doar pentru diagnosticarea leziunii carioase

D. are valoare diagnostică absolută nefiind necesară corelarea ei cu un examen clinic

E. arelimitele lui impunându-se întotdeauna corelarea sa cu examenul clinic

Răspuns corect a,b,e

88. 
    În testul termic:
    

A. se foloseşte o bucată de gheaţă sau gutapercă încălzită care se aplică direct pe dinte

B. se foloseşte o bucată de gheaţă sau gutapercă încălzită care se aplică direct pe pulpa dintelui

C. o durere de circa 15 secunde sugerează o hiperemie

D. o durere de circa 15 secunde sugerează o pulpită ireversibilă

E. o durere intensă şi mai de durată la rece sau cald sugerează o pulpită ireversibilă
Răspuns corect a, c, e

89. 
    *Testul electric de determinare a vitalităţii pulpare:
    

A. nu are valoare în deter­minarea vitalităţii pulpei

B. se face prin plasarea pulpatestului pe reconstituiri şi nu pe structurile dentare

C. se va face comparativ pe dinţii vecini

D. nu se va face comparativ pe dinţii vecini

E. se poate face şi la dinţii acoperiţi de coroane
Răspuns corect c

90. 
    În secvenţele planului de tratament faza de control:
    

A. se rezumă doar la eliminarea durerii

B. îndepărtează factorii etiologici şi stabilizează starea de sănătate dentară a pacienţilor

C. cuprinde elaborarea unui plan de profilaxie al cariei dentare

D. nu cuprinde şi elaborarea unui plan de profilaxie al cariei dentare

E. se rezumă la eliminarea durerii; eliminarea bolilor active cum ar fi caria şi inflamaţia; îndepărtarea condiţiilor care ar preveni întreţinerea durerii (ex. restauraţiile debordantE.; eliminarea cauzelor potenţiale ale bolilor (ex. molarul 3 inclus) şi începerea profilaxiei stomatologice
Răspuns corect b, c, e

91. 
    În tratamentul cariilor de pe suprafeţele proximale:
    

A. Leziunile carioase de pe suprafaţa radiculară se vor restaura numai în cazul în care este prezentă cavitaţia

B. nu se face o diferenţă între leziunea carioasă radiculară activă de leziunea carioasă radiculară devenită inactivă

C. se face o diferenţă între leziunea carioasă radiculară activă de leziunea carioasă radiculară devenită inactivă

D. leziunile inactive nu vor fi restaurate, cu excepţia dorinţei estetice a pacientului

E. leziunile inactive vor fi restaurate cu materiale adeyive
Răspuns corect a, c,d,e

92. 
    Virusul HIV:
    

A. este un retrovirus RNA și are nevoie de ADN complementar format în nucleul celulei gazdă pentru a reproduce HIV

B. este un retrovirus RNA și nu are nevoie de ADN complementar format în nucleul celulei gazdă pentru a reproduce HIV

C. are o stare de latență mică de 2-3 luni

D. poate produce o serie de simptome temporare la trei luni de la infecție

E. se poate transmite prin contacte întâm­plătoare non sexuale care includ sărutul social şi folosirea aceluiaşi prosop cu o victimă SIDA
Răspuns corect a, d

93. 
    Simptomele și manifestările orale în SIDA:
    

A. apar imediat după infecția cu HIV

B. apar după 1,5-12 ani de la infecția cu HIV

C.includ prezența unei can­didoze orale persistente, care nu răspunde la tratament

D. includ apariția unei stomatite herpetice dureroase

E.nu apar la pacienții cu igienă orală bună
Răspuns corect b, c, d

94. 
    *În infecția cu virusul hepatitei B:
    

A. simptomele apar după 2-4 zile de incubație

B. simptomele apar după 2-4 sătămâni de incubație

C. simptomele apar după 2-4 luni de incubație

D. simptomele apar după 2-4 ani de incubație

E. toate persoanele infectate preyintă simptome
Răspuns corect c

95. 
    Transmiterea hepatitei virale de tipul B:
    

A. se face prin sânge, abuz de droguri intravenoase şi contact sexual

B. se face numai prin sânge

C. se poate face prin contaminarea tegumentelor lezate, gură sau ochi cu sânge sau salivă infectată

D. se face în rândul populaţiei prin aceleaşi căi ca şi HIV

E. la copilul sau nou-născutul mamelor infectate cu HBV se face în 50% din cazuri
Răspuns corect a, c, d, e

96. 
    *Virusul hepatitei B:
    

A. este un virus ARN

B. este un virus ADN relativ stabil

C. este un virus ADN foarte stabil

D. nu rezistă pe suprafețele uscate

E. nu poate fi distrus prin sterilizare
Răspuns corect b

97. 
    Istoricul medical:
    

A. detectează anumite boli necunoscute ce necesită un diagnostic şi o terapie

B. identifica anumite infecţii cu risc mare ce pot avea importanţă pentru personalul medical expus în timpul examinării, tratamentului sau a igienizării

C. ajută în tratarea şi îngrijirea pacienţilor infectaţi

D. nu se face

E. se face doar la pacienții cabinetului stomatologic care se știu suferind de anumite afecțiuni
Răspuns corect a,b, c

98. 
    *Mănușile stomatologice:
    

A. trebuie să fie spălate înainte de a fi folosite la un alt pacient

B. trebuie purtate doar de doctor nu de tot personalul clinic

C. protejează împotriva înțepăturilor

D. nu își reduc integritatea la spălarea lor cu apă și săpun

E. pentru ca să constituie o adevărată barieră se vor purta doarla un pacient
Răspuns corect e

99. 
    Spălatul mîinilor în cabinetul stomatologic:
    

A. se face cu apă curentă pentru cel puțin 10 secunde, frecând toate suprafețele și apoi se clătește

B. nu este necesar când se schimbă mănușile

C. se va face și la schimbarea mănușilor

D. include și folosirea unei perii pentru a se spăla sub unghii şi în jurul lor

E. se face numai la începutul și sfârșitul zilei de lucru
Răspuns corect a,c,d

100. 
     Următoarele metode de sterilizare sunt acceptate pentru sterilizarea instrumentarului stomatologic:
     

A. Sterilizare prin căldură umedă sub presiune (autoclavul)

B. Sterilizarea cu vapori chimici sub presiune (chimiclavul)

C. Sterilizarea cu căldură uscată (pupinelul)

D. Sterilizarea cu etilen oxid

E. Sterilizarea cu alcool sanitar
Răspuns corect a,b,c,d

101. 
     La sterilizarea prin autoclavare:
     

A. timpul de sterilizare pentru materialul uşor este de minim 5 minute la temperatură de 121°C şi la o presiune de 7,5 kg

B. pentru instrumentele ambalate timpul se poate reduce la 7 minute, dacă temperatura se creşte la 125°C şi o presiune de 15 kg

C. după evaporarea umidităţii de pe instrumente pot rămâne pete

D. căldura pare să corodeze gâtul şi mânerul instrumentelor diamantate şi a frezelor din carbid

E. nu se pot steriliza accesoriile sensibile la temperaturi înalte
Răspuns corect c,d,e

102. 
     În sterilizarea cu vapori chimici sub presiune:
     

A. chimiclavul opereayă la 131°C şi o presiune de 10 kg

B. frezele din oţel şi cleştii se pot steriliza fără să ruginească sau corodeze

C. accesoriile sensibile la temperaturi înalte nu vor fi deteriorate

D. tehnica de sterilizare este asemănătoare cu cea a autoclavului

E. tehnica de sterilizare este diferită de cea a autoclavului
Răspuns corect a,b,d

103. 
     *Aliajul de amalgam dentar cu conţinut scăzut de cupru conţine:
     

A. 2-5% cupru

B. 10-20% cupru

C.15-20 % cupru

D. 20-30% cupru

E. 30-40% cupru

Răspuns corect a

104. 
     Clasificarea amalgamelor dentare și a aliajelor de amalgam dentar se bazează pe:
     

A. geometria şi dimensiunea particulelor de amalgam dentar

B. conţinutul de cupru

C. conţinutul de zinc

D. conținutul de Ag

E. conținutul de Sn
Răspuns corect a, b, c

105. 
     În funcţie de conţinutul în cupru, forma particulelor şi elementele de bază prezente, aliajele de amalgam dentar se clasifică:
     

A. cu conţinut scăzut de cupru, particule neregulate (pilitură)

B. cu conţinut scăzut de cupru, particule sferic

C. cu conţinut crescut de cupru, particule neregulate (pilituri)

D. cu conţinut crescut de cupru, particule sferice

E. Aliajele care conţin atât particule neregulate cât şi sferice cu un conţinut scăzut în Cu
Răspuns corect a, b, c ,d

106. 
     
     

107. 
     * Cantitatea de mercur sanguin ce provine din restaurările de amalgam a fost stabilită la:
     

A. 1-3 g/l

B. 4-7 g/l

C. 8-12 g/l

D. 20-30 g/l

E. peste 50 g/l

Răspuns corect a,

108. 
     *Inserarea amalgamului în cavitate trebuie realizată în maximum:
     

A. 3 minute de la începerea amalgamării

B. 5 minute de la începerea amalgamării

C. 8 minute de la începerea amalgamării

D. 15 minute de la începerea amalgamării

E. 20 minute de la începerea amalgamării
Răspuns corect a

109. 
     Factorii ce influenţează apariţia fracturii marginale la obturația cu amalgam sunt:
     

A. excesul de amalgam lăsat pe suprafaţa ocluzală sau proximală din cauza unei modelări incorecte

B. unghiul dintre amalgam şi peretele de smalţ al cavităţii este mai mic de 70

C. unghiul dintre amalgam şi peretele de smalţ al cavităţii este mai mare de 70

D. condensarea şi brunisarea adiţională a amalgamului la marginile cavităţii înainte şi după modelare

E. o preparare a cavităţii în aşa manieră ca punctele de contact ocluzal să nu se efectueze pe conturul marginal
Răspuns corect a,b,d,e

110. 
     Avantajele folosirii tehnicii amalgamului adeziv sunt:
     

A. amalgamul adeziv sporeşte rezistenţa la fractură a dintelui restaurat

B. amalgamul adeziv nu influențează rezistenţa la fractură a dintelui restaurat

C. răşina adezivă sigilează marginile cavităţii mult mai bine decât lacurile

D. răşina adezivă scade riscul sensibilităţii postoperatorii şi a cariei secundare

E. văscozitatea mare a agenților adezivi
Răspuns corect a,c ,d

111. 
     Sub aspect general obiectivele preparării cavităţilor sunt:
     

A. îndepărtarea defectului în întregime şi oferirea unei protecţii pulpare corespunzătoare

B. îndepărtarea defectului în întregime fără a ține cont de protecția pulpară corepunzătoare

C. plasarea marginilor cavităţii cât mai conservativ posibil

D. realizarea unui design al cavităţii în aşa fel, încât sub acţiunea forţelor masticatorii, dintele şi/sau restauraţia să nu se fractureze sau să nu se dizloce

E. să se ia în considerare esteticul şi aplicarea funcţională a materialului restaurator.

Răspuns corect a,c ,d,e

112. 
     *Cavităţiile complexe:
     

A. implică doua suprafeţe ale dintelui

B. implica trei sau mai multe suprafeţe ale dintelui

C. implica o suprafaţă a dintelui

D. se referă la adâncimea cavităţilor

E. se referă la ariile anatomice implicate
Răspuns corect: B

113. 
     *În ce situaţii caria la nivelul smalţului are diametrul mai mare la joncţiunea smalţ dentina decât la suprafaţa smalţului?
     

A. caria radiculară

B. caria suprafeţelor netede

C. caria în şanţuri

D. caria pe vârful cuspizilor

E. caria de cement
Răspuns corect: C

114. 
     Care sunt tipurile morfologice de carie primară ?
     

A. cariile recidivante

B. cariile de pe suprafeţele radiculare

C. cariile de la nivelul feţelor netede

D. cariile secundare marginale

E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor
Răspuns corect: B, C, E

115. 
     Caracteristicile cariei acute sunt:
     

A. frecventă la adulţi şi vârstnici

B. evoluţie rapidă

C. umiditate crescută

D. deschisa la culoare

E. dentina alterată de consistenţă dură
Răspuns corect: B, C, D

116. 
     Cavităţiile de clasa l rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase care evoluează:
     

A. în toate fosele şi fisurile de pe suprafaţa ocluzală a molarilor si premolarilor

B. în 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor

C. suprafaţa palatinală a frontalilor maxilari

D. suprafeţele proximale ale incisivilor şi caninilor cu păstarea unghiului incizal

E. in 1/3incizala a feţelor vestibulare si orale ale dinţilor
Răspuns corect: A, B, C

117. 
     *În ce clasă sunt incluse cavităţile de tipul MOD?
     

A. clasa l

B. clasa a ll-a

C. clasa a V-a

D. clasa a Vl-a

E. clasa a lll-a
Răspuns corect: b

118. 
     Factorii condiționali în stabilirea conturului marginal în etapa inițială de preparare a unei cavități sunt: