Odontoterapie
Yüklə 3,31 Mb.
|
| Inflamaţia pulpară acută este caracterizată de:
A. creşterea presiunii intrapulpare B. hiperactivitate exudativă C. infiltrat celular inflamator format din polimorfonucleare D. caracter de reversibilitate E. necroză pulpară
A. creşterea permeabilităţii B. alterarea colagenului C. dizolvarea dentinei peritubulare D. scleroza dentinară E. formarea fibrelor de colagen
A. stimulează fibrele nervoase care însoţesc prelungirile odontoblastice B. împinge odontoblastele în ţesutul pulpar C. modifică presiunea intrapulpară D. determină moartea multor odontoblaste E. determină moartea pulpei
A. predomină fenomenele proliferative B. infiltratul inflamator este predominant de tip limo-plasmocitar C. răspunsul la testele de vitalitate apare numai la intensităţi crescute ale excitantului D. durerea este de tip lancinant E. durerea este de tip pulsatil
A. numărul 4 B. numărul 2 C. numărul 6 D. numărul 8 E. numarul 1
A. cele cu secţiune triunghiulară B. cele cu secţiune pătrată C. cele romboidale D. tipul hedstrőm E. cele din nichel-titan
A. dinţii ce prezintă o leziune carioasă minimă B. dinţii stâlpi ai unei lucrări protetice C. expunerile pulpare cu diametru mai mare de 1 mm2 D. dinţii permanenţi tineri cu rădăcina incomplet formată E. dinții pacienților vârstnici
A. pacienţii cu boli cronice B. dinţii cu abrazie C. dinţii şlefuiţi anterior în scop protetic D. pacienţii tineri E. dinții molari
A. pulpectomia vitală B. pulpectomia devitală C. coafajul pulpar direct D. pulpotomia devitală E. amputația vitală
A. preparatele pe bază de paraformaldehidă B. trioxidul de arsen C. pulparsen D. nervarsen E. pulbere de hidroxid de calciu
A. leziuni carioase cu localizare cervicală sau cu evoluţie subgingivală B. pulpite acute purulente C. pulpitele dinţilor temporari D. leziuni carioase cu localizare ocluzală E. toate răspunsurile sunt corecte
A. rezistenţei la torsiune B. rezistenţei la compresiune C. rigidităţii D. flexibilităţii E. rezistenței mecanice
A. tehnica forțelor balansate B. tehnica step-back C. tehnica crown-down D. tehnica step-down E. tehnica watch-winding
A. presupune o rotaţie de 30-60° în sens orar urmată de contrarotaţie de 30-60° în sens antiorar B. presupune o rotaţie de 30-60° în sens antiorar urmată de contrarotaţie de 30-60° în sens orar C. utilizează instrumente de tipul Kerr pilă sau burghiu D. duce la obținerea de preparații cu pereți dentinari netezi E. utilizează instrumente de tipul Hedstrom
A. anxietatea B. oboseala C. inflamatia tesuturilor D. gradul de distructie al dintelui E. particularitatile anatomice
A. tulburari moderate B. oprirea inimii D. anestezia zonei interesate E. confera operatorului calm
A. in baraj B. la distanta C. generala D .locala E. topica
A. dintii mandibulari de aceeasi parte, pana la linia mediana plus un dinte de partea opusa B. muco periostul vestibular situat inaintea primului molar C. hemibuza si pielea barbiei situate de partea anesteziei D. corpul mandibular si portiunea inferioara a ramurii ascendente a mandibulei E. cele 2/3 anterioare ale limbii si planseului bucal
A. intraligamentara B. plexala C. palatinala D .intrapulpara E. intraseptala si intrapapilara
A. se poate realiza cand pulpa nu este expusa B. pentru a realiza extirparea devitala fara durere C. cu ac scurt indoit corespunzator D .efectul este imediat E .se recomanda in pulpite purulente
A. se practica in completarea anesteziei plexale sau tronculare periferice B. indicata in orice regiune a maxilarelor C. indicata numai la mandibula D. acul se introduce tangent cu radacina E. acul se introduce perpendicular pe mucoasa papilara
A. se realizeaza la gaura mentoniera C. nu este necesara patrunderea cu acul in gaura mentoniera D. cu gura semideschisa E. intereseaza doar pulpa nu si osul alveolar
A. insensibilizeaza pulpa celor 3 molari maxilari B. cu gura semideschisa C. acul se introduce la nivelul molarului doi D. in unghi de 45 E. este indicat sa se pastreze contactul osos in timpul progresiunii acului
A. sa se foloseasca numai pentru un singur pacient B. trebuie schimbat dupa trei utilizari la acelasi pacient C. trebuie distruse imediat dupa utilizare D. capacul acului trebuie repus inapoi pe ac,imediat dupa injectare E. directia acului se poate schimba in timp ce acesta se afla in profunzimea tesuturilor.
A. camp operator din cauciuc B. de orice forma C. de forma patrata D. cauciuc foarte gros E. de grosimi diferite
A. izoleaza perfect campul operator de saliva, sange,secretii B. mentine cavitatea uscata pentru putin timp C. protejeaza limba si obrazul de riscul lezarii cu instrumentarul D. inlatura accidentele tratamentului radicular,ca inghitirea sau aspirarea acelor de canal E. prelungeste timpul de lucru
A. ingreuneaza investigarea radiologica B. traumatizeaza ocazional papilla gingivala C. confera operatorului siguranta si calm D. prelungeste timpul de lucru prin absenta pauzelor de clatire E. impiedica desterilizarea instrumentarului de canal prin atingerea lui de gingie sau de dintii vecini
A. dintii permanenti tineri,care nu au erupt sufficient B. dintii permanenti tineri,care au erupt sufficient C. diferite afectiuni generale ale pacientului:astm,boli psihice D. dureri de cap E. uneori in situatia izolarii molarilor de minte
A. eliminarea bacteriilor si a substraturilor lor B. indepartarea pulpei necrotice si a debriurilor tisulare C. indepartarea pulpei inflamate D. in departarea partiala a pulpei E. indepartarea chiar a tesutului pulpar sanatos
A. curatire B. spalare C. preparare D. dezinfectare E. obturare
A. indepartarea tuturor tesuturilor ,bacteriilor si produsilor lor fara indepartarea substraturilor de la nivelul sistemului canalar B. indepartarea tuturor tesuturilor,bacteriilor si produsilo lor de la nivelul canalului radicular C. prepararea canalului radicular intr-o anumita forma D. prepararea canalului radicular pentru a facilita plasarea unei obturatii canalare E. obturarea canalului radicular corect preparat
A. baze dentinare B. agenti de coafaj pulpar C. materiale de obturare coronara definitive D. materiale de cimentare provizorie a RPF E. ZOE
A. are capacitatea sa lizeze in totalitate materialele anorganice mortificate B. stimuleaza metabolismul materiei organice vii C. favorizeaza reparatia osoasa D. favorizezaza reparatia cementara E. favorizeaza reparatia dentinara
A. actioneaza direct ca agent antiinflamator B. asigura procesul de vindecare prin diminuarea exudatului local C. contribuie la dizolvarea resturilor anorganice ramase in canalul radicular D. este lasat ca pansament in canalul radicular pentru doua maxim patru saptamani E. poate da dureri in cazul depasirii in obturatiile radiculare
A. zona de obliteratie B. cea de-a doua zona reprezinta linia de demarcatie intre zona necrozei de coagulare si tesutul pulpar subiacent vital C. ultima zona este reprezentata de puntea calcificata D. zona a patra –zona densa E. cea de-a doua zona este reprezentata de necroza de coagulare a pulpei superficial
A. 10,5 B. 11,5
C .12,5 D. 13,5
E. 14,5 Raspuns corect: c
A. este suficientă folosirea rulourilor de vată B. este suficientă folosirea aspiratorului C. este obligatorie izolarea cu diga D. un acces corect previne şi contaminarea cu salivă E. izolarea cu diga este opţională în endodonţie
A. o chiuretă parodontală B. o sondă endodontică C. o freză con invers D. un excavator sub formă de lingură E. cu o sondă parodontală
A. premolarii unu maxilari C. molarii unu maxilari D. premolarii mandibulari E. molarii doi maxilari
A. rădăcina meziovestibulară a molarilor unu maxilari B. rădăcina mezială a premolarilor unu maxilari C. rădăcina palatinală a molarilor unu maxilari D. rădăcina distovestibulară a molarilor unu maxilari E. rădăcina palatinală a molarilor maxilari
A. uşor mai jos (apical) de cingulum în axul lung al dintelui B. coronar de cingulum, în axul lung al dintelui C. incluzând crestele marginale D. cu o freză la turaţie redusă E. se poate extinde, când e necesar, pe marginea incizală
A. sunt cel mai frecvent mai scurţi de 25 mm B. sunt de 25 mm sau mai lungi C. prezintă cel mai frecvent un singur canal radicular D. au un apex anatomic situat la distanţă de foramenul apical E. cavitatea de acces are formă ovoidală, extinsă vestibulo-oral
A. prezintă o rădăcină palatinală întotdeauna curbă spre distal B. prezintă o rădăcină distovestibulară cu două canale ce se deschid într-un foramen comun C. trebuie trataţi endodontic luând în considerare că rădăcina meziovestibulară prezintă frecvent două canale radiculare D. trebuie trataţi endodontic luând în considerare că rădăcina meziovestibulară prezintă frecvent un singur canal radicular E. prezintă o rădăcină palatinală întotdeauna curbă spre vestibular
A. prezintă cel mai frecvent două foramene apicale B. prezintă în aproape 40% din cazuri două canale radiculare C. au o lungime medie de 19 mm D. pot fi perforaţi mai frecvent lingual decât vestibular în cursul realizării cavităţii de acces E. sunt cel mai frecvent dinţi monoradiculari
A. pot prezenta mai mult de un canal radicular în 12% până la 23% din cazuri B. sunt mai puţin supuşi exacerbărilor C. rareori prezintă probleme de tratament mecanic D. au o lungime medie de 19 mm E. prezintă cel mai frecvent o singură rădăcină
A. cavităţii de acces supraextinse B. utilizării incorecte a frezelor Gates Glidden C. morfologiei radiculare D. utilizării acelor burghiu E. utilizării frezelor cu vârf inactiv
A. molarul unu maxilar B. premolarul doi maxilar C. premolarul unu maxilar D. caninul mandibular E. premolarul unu mandibular
A. pentru a repera orificiile canalelor radiculare B. pentru a îndepărta ţesutul pulpar din canalul radicular, doar atunci când este indicat C. pentru a netezi pereţii canalului radicular D. pentru a lărgi canalul radicular E. pentru cateterizarea canalului radicular
A. numărul de spire pe unitatea de lungime B. diametrul lor C. grosimea spirelor D. direcţia spirelor E. conicitatea lor
A. creşterea presiunii intrapulpare B. hiperactivitate exudativă C. infiltrat celular inflamator format din polimorfonucleare neutrofile D. caracter de reversibilitate E. scăderea presiunii intrapulpare Raspunsuri corecte: a, b, c
A. netedă, conică şi ascuţită B. netedă, conică şi plată C. netedă, de grosime uniformă şi plată D. netedă, de grosime uniformă şi ascuţită E. spiralată
A. predomină fenomenele proliferative B. infiltratul inflamator este predominant de tip limfo-plasmocitar C. răspunsul la testele de vitalitate apare numai la intensităţi crescute ale excitantului D. durerea este de tip lancinant E. durerea este de tip pulsatil
A. permit un câmp vizual larg B. diga poate fi ataşată pe aripioare înaintea aplicării pe dinte C. protejează diga de acţiunea nocivă a instrumentarului rotativ D. permit plasarea matricilor şi icurilor E. nu permit citirea cu apex locatorul a lungimii de lucru
A. se determină cu apexlocatorul B. se alege ca valoare medie din tabele C. se determină cu acurateţe de pe radiografia panoramică D. se alege în funcţie de preferinţele individuale ale clinicianului E. nu este esenţială Raspunsuri corecte: a
A. instrumentul ISO 020 are culoare roşie B. instrumentul ISO 040 are culoare neagră C. instrumentul ISO 010 are culoare mov D. instrumentul ISO 080 are culoare neagră E. instrumentele standardizate ISO au conicitate de 2%
A. instrumentul ISO 035 are culoare verde B. instrumentul ISO 045 are culoare galbenă C. instrumentul ISO 060 are culoare albastră D. instrumental ISO 030 are culoare albastră E. instrumentul ISO 020 are culoare galbenă
A. urmăreşte îndepărtarea în totalitate a podelei camerei pulpare B. permite accesul în linie dreaptă a instrumentelor de permeabilizare a canalului radicular C. prezintă pereţii axiali divergenţi spre ocluzal D. permite vizualizarea orificiilor tuturor canalelor radiculare pe podeaua camerei pulpare E. prezintă pereţii axiali convergenţi spre ocluzal
A. triunghiulară la incisivii centrali inferiori B. dreptunghiulară la molarul prim superior C. ovalară la canini D. ovalară la 1.4 E. triunghiulară la incisivii centrali superiori
A. este suficientă anestezia topică B. anestezia la gaura mentonieră C. numai anestezia plexală D. anestezia la spina lui Spix E. anestezia la tuberozitate
A. anestezia la spina lui Spix B. anestezia plexală C. anestezia la tuberozitate D. anestezia la gaura mentonieră E. nu este necesară anestezia
A. anestezia plexală este de elecţie pentru insensibilizerea molarilor primi inferiori B. anestezia intraligamentară presupune infiltrarea ligamentului periodontal C. anestezia intrapulpară poate fi utilizată ca tehnică complementară de anestezie la dinţii vitali D. anestezia intrapulpară nu necesită deschiderea camerei pulpare E. anestezia la tuberozitate nu necesită aspiraţie
A. Locali B. Generali C. Favorizanți D. Determinanți E. Nespecificați
A. Traumatici B. Iatrogeni C. Microbieni D. Chimici E. Fizici Răspunsuri corecte: a, b, c, d
A. Integritatea structurală a dintelui B. Durata infecției endodontice C. Compoziția bacteriana D. Atitudinea terapeutică față de patologia pulpară E. Numarul celulelor implicate în procesul inflamator
Yüklə 3,31 Mb. Dostları ilə paylaş:
|