Olimpiada de limba și literatura româNĂ Etapa locală, 18 februarie 2018, clasa a vi-a

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, 18 februarie 2018, clasa a VI-a

• 
  Toate subiectele sunt obligatorii.
  
• 
  Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
  
• 
  Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte
  

Citește cu atenție următoarele texte și răspunde corect tuturor cerințelor formulate:

A. În liniștea unui pod cu vechituri se putea totuși distinge o conversație ciudată între limba mică și cea mare a unei pendule care tocmai fusese aruncată acolo, pentru că rămânea în urmă.

- Nu mai țipa așa! Oi fi tu mare, dar asta nu-ți dă dreptul să te rățoiești la mine, spunea limba cea mică. […]

Limba cea mică aruncă o privire împrejur: scaune putrezite, saci cu haine vechi, resturi de vopsele și materiale de construcție, un brad uscat, schiuri de lemn putrezite, păianjeni peste tot. […]

• 
  Tu ai văzut ce au pus în loc? Tabloul acela primit plocon de la nu știu cine…Acela ce le mai arată? Trebuie să recunoști că s-au descotorosit foarte ușor de noi. Păcat de Simon! Măcar pentru el și nu trebuia să te ambiționezi. E un copil bun.
  
• 
  Poate că se va gândi el la noi, zise limba cea mică. Nici el nu poate suferi deșteptătorul. Și lui îi place să doarmă mai mult dimineața. De fapt, și pentru el am vrut să rămân în urmă. Bietul copil, e tot mereu pe fugă!
  
• 
  Tare ești naivă, o căină limba cea mare. Tu chiar crezi că îi pasă cuiva de noi! Pur și simplu îi agasam. Rămâneam în urmă și mai și ticăiam încontinuu. Cred că asta ne-a pierdut, de fapt. Doar ai văzut că începuseră să fie insomniaci și cam stresați, nu mai suportau zgomotele. Cu ani în urmă nici nu ne auzeau. În ultima vreme ții minte de câte ori ba unul, ba altul remarca: „Da' ticăie pendula, nu glumă!”.
  
• 
  Aici ai dreptate, spuse limba cea mică. Și mie mi s-au părut mai nervoși, mai pe fugă. Am avut uneori senzația că ei sunt prea agitați și vor ca totul să meargă mai repede și de aceea credeau că noi rămânem în urmă. Am încercat o vreme să țin pasul, dar am obosit. Noi mergeam bine, mă rog, aproape bine, doar că ei au devenit mult prea grăbiți. Toți acum au ceas, dar nimeni nu mai are timp.
  

(Laura Grunberg, Istorie cu copii și Pârș, mâță și frunză de gutuie)

B. Deși în secolul XXI arta decorațiunilor interioare nu mai acordă importanța de odinioară pendulei, ce modalitate mai simplă există de a recrea atmosfera secolelor trecute într-o locuință decât prin instalarea unui asemenea ceasornic? Pe lângă rolul pur decorativ, aceste instrumente vor purta întotdeauna cu ele peste timp marca ingeniozității ieșite din comun a celor care le-au imaginat și perfecționat de-a lungul vremii. Aflați în continuare cum a apărut și pe ce principii funcționează un ceas cu pendul.

Scurt istoric

În 1656, Christiaan Huygens, un om de știință olandez, a construit primul ceas cu pendul, folosindu-se de un mecanism cu pendul cu o perioadă constantă și autoîntreținută de oscilație. Conceptul de ceas cu pendul îi este totuși atribuit lui Galileo Galilei, cel care a studiat mișcarea pendulului încă din 1582. Acesta chiar a desenat o schiță a unui ceas cu pendul, pe care însă nu a reușit să-l construiască în timpul vieții sale. Primele ceasuri construite de Huygens aveau o eroare de aproximativ un minut pe zi, o performanță extraordinară pentru acele timpuri. Îmbunătățirile aduse de Huygens ulterior au micșorat erorile până la mai puțin de 10 secunde pe zi.

Părțile componente ale unui ceas cu pendul

Privit din exterior, un ceas cu pendul are în componență:

• 
  Partea din față, cu acele care indică orele și minutele;
  
• 
  Una sau mai multe greutăți;
  
• 
  Pendulul.
  

În interior există:

• 
  un mecanism cu roți dințate, care propulsează acele ceasornicului;
  
• 
  așa-zisă ancoră.[…]
  

(Ceasul cu pendul, preluat de pe http://www.scientia.ro)
Subiectul I – Lectura 50 de puncte

1. 
   Înțelegerea textului ficțional/nonficțional 12 puncte
   

1. 
   Transcrie două figuri de stil diferite din textul A și numește-le. 6 puncte
   
2. 
   Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței selectate din primul text:
   

Toți acum au ceas, dar nimeni nu mai are timp. 6 puncte

2. 
   Scriere despre textul ficțional/ nonficțional. 30 de puncte
   

Scrie o compunere, de 120-250 de cuvinte, despre modul de reflectare a realității în textul literar, în comparație cu modul în care este reflectată realitatea în textul nonliterar, exemplificând cu repere potrivite din ambele texte.
În compunerea ta vei avea în vedere:

-prezentarea explicită a modului de reflectare a realității în textul literar și nonliterar

-ilustrarea comparativă a particularităților celor două texte cu exemple adecvate

-originalitatea prezentării

-încadrarea în numărul de cuvinte indicat

Redactarea răspunsului la punctul b. 8 puncte
Subiectul al II-lea – Practica rațională și funcțională a limbii 10 de puncte

Valorificând mesajul textului suport- A, redactează o compunere în care să prezinți opinia ta pro sau contra ideii că fiecare obiect care ne înconjoară, prin intermediul imaginației sau prin joacă, poate să prindă viață.

Subiectul al III-lea – Elemente de construcție a comunicării 50 de puncte

1. 
   Transcrie din fragmentul A primele trei cuvinte având diftongi, iar din fragmentul B, două cuvinte care să conțină vocale în hiat. 5 puncte
   

2. 
   Explică folosirea apostrofului în secvența: Da^’ ticăie pendula, nu glumă! 5 puncte
   
3. 
   Precizează numărul de sunete al cuvintelor: ciudată, vechi, saci (textul A), ceasornic, aproximativ (textul B). 5 puncte
   
4. 
   Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul fiecăruia dintre cuvintele preluate din textul A: liniștea, distinge, o conversație, și câte un antonim pentru următorii termeni din textul B: odinioară, trecute. 5 puncte
   
5. 
   Precizează mijloacele de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: (scaune) putrezite, (nu poate suferi) deșteptătorul, vechituri (texul A), întotdeauna, mișcarea (textul B). 5 puncte
   
6. 
   Construiește un enunț cu omofonul structurii ne-a din textul suport A. 5 puncte
   
7. 
   Scrie valoarea morfologică a verbelor din următoarele fragmente ale celor două texte suport: Tu ești naivă; Toți au ceas; Am avut senzația; Au devenit mult prea grăbiți; vor purta. 5 puncte
   
8. 
   Numește funcția sintactică a verbelor îngroșate: nu țipa, spunea, (nu poate) suferi, din textul A și (ce modalitate mai simplă există) de a recrea, există din textul B. 5 puncte
   
9. 
   Formulează câte o propoziție în care substantivul ceas să fie folosit cu următoarele funcții sintactice: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect și atribut.
   

5 puncte

10. 
    Precizează cazul substantivelor îngroșate: (în liniștea) unui pod, (se putea distinge) o conversație, (aruncă) o privire (textul A) și (mișcarea) pendulului, (aveau) o eroare (textul B). 5 puncte