Percepţia despre imaginea cadrelor didactice şi meseria de profesor
Aşa cum se poate vedea din Figura 12, marea majoritate a profesorilor chestionaţi în cadrul acestei cercetări consideră că imaginea cadrelor didactice în opinia publică este una negativă. Procentul celor care resimt acest lucru se ridică la 60% (8% spun chiar că percepţia este una puternic negativă), faţă de numai 40% care au o opinie contrară.
Pentru a simplifica prezentarea datelor, în graficele următoare am grupat răspunsurile în două categorii, cei care consideră că imaginea cadrelor didactice este una negativă şi cei care consideră că imaginea profesorilor este una pozitivă.
Figura 13 prezintă diferenţele de percepţie în funcţie de câteva caracteristici ale respondenţilor: gen, vârstă, vechime în învăţământ, încadrarea ca titular sau suplinitor şi mediul rezidenţial în care se află şcoala. În general diferenţele nu sunt mari faţă de media întregului eşantion. Sunt totuşi câteva observaţii importante:
- femeile resimt în mai mare măsură decât bărbaţii percepţiile negative ale societăţii
- experienţa mai îndelungată în interiorul sistemului de educaţie se asociază cu o perspectivă mai pesimistă. Astfel, tinerii consideră în mai mică măsură decât cei mai în vârstă că percepţia cadrelor didactice în societate este una negativă. Similare sunt percepţiile celor cu o vechime mai mică faţă de cele ale celor cu o vechime mai mare, precum şi percepţiile suplinitorilor faţă de percepţiile titularilor
Figura 12. Cum apreciaţi că sunt percepute cadrele didactice de către ceilalţi membri ai societăţii?
F igura 13. Cum apreciaţi că sunt percepute cadrele didactice de către ceilalţi membri ai societăţii?
Întrebaţi dacă percepţia socială a cadrelor didactice este una corectă sau nu, profesorii intervievaţi au dat răspunsuri previzibile. Astfel, majoritatea celor care consideră că imaginea este pozitivă cred că este o percepţie corectă, în timp ce majoritatea celor care resimt o imagine negativă cred că percepţia nu este corectă, aşa cum rezultă din Figura 14.
Profesorii au fost întrebaţi şi care consideră că sunt principalele motive care determină percepţia socială. La această întrebare au fost consemnate câte două răspunsuri, neierahizate. Cifrele din Figura 15 indică procentele pentru fiecare din cele două opţiuni. Se poate observa că în general cei care acuză o imagine negativă plasează responsabilitatea aproape exclusiv altora (societatea, sistemul, elevii), în timp ce cei ce consideră că imaginea este una pozitivă şi rezultatelor propriei activităţi sau chiar sindicatelor.
Figura 14. Consideraţi ca actuala percepţie sociala a cadrelor didactice este întemeiata, corecta sau neîntemeiata, incorecta?
F igura 15. Imaginea actuala pe care cadrele didactice o au în societate se datorează în principal…
Dacă luăm în considerare această proiecţie a imaginii cadrelor didactice la nivel social şi constatăm că, în mod dominant, profesorii consideră că nu au o imagine suficient de bună în societate, iar acest lucru este nedrept, injust, putem identifica o explicaţie a apetitului cadrelor didactice în conceperea şi vehicularea de mituri salvatoare. Declinul evident în statutul economic, dar mai ales în cel social, a afectat „cultura cotidiană” a profesorilor şi, pentru a mai salva ceva din ceea ce le-a fost răpit de contextul nefavorabil, au început să producă mituri salvatoare precum cele de mai jos:
-
Mitul apostolului / dascălului: un personaj carismatic, aproape ireal, coborât din altă lume, „atins” indiscutabil de harul divin şi de aflat într-o misiune nobilă de iluminare şi transformare a tinerilor, ceea ce ne duce la ul alt mit, corelat, descris mai jos. Personajul tipic invocat aici este Domnul Trandafir.
-
Mitul sculptorului / modelatorului, ale cărui „mâini” îl transformă pe educabil şi-l direcţionează corespunzător, ale cărui fapte şi vorbe „dau formă” personalităţii celui aflat în formare.
În ciuda faptului că cei mai mulţi dintre profesori consideră că percepţia socială a meseriei lor este una negativă, 71% dintre cei intervievaţi (Figura 16) afirmă că dacă ar fi să o ia de la capăt, tot meseria de profesor ar alege-o. Aşa cum reiese din Figura 17, este vorba de o opinie care cel puţin la nivel declarativ este stabilă, fără diferenţe după diverse criterii demografice. Apare totuşi o diferenţă tocmai în funcţie de percepţia socială, datele prezentate în Figura 18 indicând că ponderea celor care s-ar orienta tot către meseria de profesor scade puţin, până la 65%, în cazul celor ce consideră că imaginea profesorilor este una negativă.
F igura 16. Daca ati fi pus(a) în situatia de a alege din nou, ati mai opta pentru cariera didactica?
Figura 17. Daca aţi fi pus(a) în situaţia de a alege din nou, aţi mai opta pentru cariera didactica?
F igura 18. Daca aţi fi pus(a) în situaţia de a alege din nou, aţi mai opta pentru cariera didactica?
Din punctul de vedere al frecvenţei celor două opţiuni, interviurile confirmă rezultatele obţinute prin chestionar, dar, la întrebarea Care au fost motivele care v-au determinat să alegeţi meseria de profesor / cariera didactică? avem din nou în faţă o opţiune clară pentru mitic şi metaforic. Unul dintre motivele solide invocate de un număr semnificativ de respondenţi constă tocmai în modelul (mitizat!) al unui fost cadru didactic (model):
...Îmi aduc aminte că era îmbrăcată într-un halat negru, de atlas, cu guler şi manşete albe...Era înaltă şi deosebită...A însemnat mult pentru mine...
… Şi totul a pornit de la învăţătoarea mea – era o doamna in vârstă si era in prag de pensie si ne spunea aşa de frumos, nişte lecţii superbe. Si acum, sa ştiţi ca regăsesc fragmente – îmi aduc aminte de „Stejarul din Borzesti” când ne-a predat, mi-a rămas imaginea lui Mitruţ si la fel am povestit si eu copiilor mei când am făcut aceasta lecţie, exact cum a povestit dansa acum 40 de ani. Deci totul a fost de la învăţătoare, apoi dragostea pentru copii, care întotdeauna mi-au plăcut…
În plus, este o meserie nobilă, care se presupune că ar trebui să aducă cu sine un anumit prestigiu:
În primul rând, în şcoalã, de mic copil, nu ştiu…, mi-a plãcut aşa, sã vãd profesorul la catedrã, sã vãd cum vine şi interacţioneazã cu noi… întotdeauna mi s-a pãrut o meserie nobilã.
Nu este deloc de neglijat faptul că unele cadre didactice (patru din cele 41 intervievate) au ajuns la catedră… din întâmplare sau accidental.
… Am spus eu că nu sunt cea mai indicată persoană. Eram şomer şi, mă rog, am terminat eu Facultatea de Geografie şi vroiam să plec de undeva…, bine, am plecat, am fost disponibilizat. Printr-o pură întâmplare. Nu pot să spun că a fost o pasiune de a mea în învăţământ, nu am avut niciodată…
Da, am zis: „Hai sa...daca tot s-a ivit ocazia”...am mers la concurs, am luat o nota buna...ei, si, sa ştiţi ca, copiii aia m-au schimbat...deci ei m-au făcut sa-mi dau seama ca e meseria care îmi place
… la început voiam sa fac altceva, dar după un an de profesorat nu am mai vrut…
În cadrul cercetării, ne-a interesat să aflăm opiniile profesorilor cu privire la efortul depus şi beneficiile aduse de practicarea acestei meserii. Figura 8 ne arată că într-o proporţie covârşitoare – 96% – profesorii apreciază propriul efort ca fiind mare sau foarte mare. Această opinie este confirmată şi de răspunsurile la întrebarea „Cum apreciaţi timpul pe care îl petreceţi în şcoală în fiecare săptămână” (Figura 19), 92% dintre profesori spunând că este vorba de mult sau foarte mult timp. Figura 20 completează tabloul cu informaţia că 98% dintre profesori consideră beneficiile materiale ca fiind mici sau foarte mici. Totuşi, aşa cum indică Figura 21, trei sferturi dintre profesorii chestionaţi declară că satisfacţiile profesionale sunt mari sau foarte mari şi 80% dintre cei intervievaţi (Figura 22) consideră că sunt apreciaţi şi valorizaţi profesional la nivelul şcolii în mare sau foarte mare măsură, ceea explică în bună măsură ataşamentul faţă de meserie.
Figura 19. Cum apreciaţi efortul depus de Dvs. în practicarea meseriei de profesor?
F igura 20. Cum apreciaţi beneficiile materiale pe care le obţineţi în raport cu efortul depus?
Figura 21. Cum apreciaţi satisfacţiile aduse de această meserie?
Figura 22. Cum apreciaţi timpul pe care îl petreceţi în şcoală în fiecare săptămână
F igura 23. În ce măsură simţiţi că sunteţi apreciat şi valorizat profesional la nivelul şcolii în care lucraţi?
Dostları ilə paylaş: |