DIPLOMAŢIA
GENERALITĂŢI. DEFINIŢII
Instrumente ale politicii externe:
– diplomaţia;
– factorul economic;
– factorul militar;
– comunicarea (imagistica).
Propunem o detaliere a primului dintre acestea = diplomaţia.
Sens tradiţional
Termenul „diplomaţie” are o varietate de sensuri în literatura
politică
Sensul tradiţional = se referă la practicile şi metodele formale
pe care statele le utilizează în relaţiile lor externe, incluzând schimbul
30
de ambasadori, transmiterea de mesaje între reprezentanţi oficiali, participarea
la negocieri directe;
Studiul tradiţional al diplomaţiei se concentrează asupra unor
subiecte precum statutul legal al ambasadorilor, funcţiile misiunii
diplomatice, calităţile solicitate ambasadorilor etc.
Sens contemporan
Pearson & Rochester, Duroselle şi alţi autori contemporani
arată că, în secolul XX, diplomaţia are un sens mai extins, însemnând
procesul general prin care statele comunică, se influenţează, rezolvă
conflictele prin negocieri;
Sir Harold Nicholson preferă definiţia din Oxford English
Dictionary: „Diplomaţia este conducerea/managementul relaţiilor
internaţionale prin negocieri; este metoda prin care aceste relaţii sunt
desfăşurate de ambasadori şi trimişi (emisari); este afacerea sau arta
diplomat(ică)(ului)”.
Dostları ilə paylaş: |