Organizaţii europene şi euroatlantice prof univ dr. Andrei popescu obiective

Rolul analistului = nu doar de a înregistra şi explica, ci şi de a

proiecta (scenariza) evoluţia fenomenelor, proceselor, evenimentelor

internaţionale › analize/cercetări orientate teoretic şi acţional.

Rolul scenariului:

cunoaştere şi predictibilitate;

42

evaluarea implicaţiilor pentru politicile de stat şi internaţionale

contemporane;

trasarea conduitei actorilor în politica externă şi politica internaţională.

Tipuri/genuri de subiecte mai frecvent scenarizate în literatura

despre relaţiile internationale contemporane:

aranjamente de securitate;

strategii statale;

instituţii internaţionale;

efectele globalizării;

relaţiile între Marile Puteri.

SCENARII PENTRU EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL

Redăm câteva scenarii privind evoluţia sistemului internaţional

în perioada post-„Războiul rece”:

H. Kissinger consideră că pentru „Noua Ordine Mondială”

post-1990 trebuie considerate următoarele fenomene:

în ultimul deceniu al secolului XX s-a înregistrat o revenire a

wilsonismului;

pentru a treia oară în sec. XX SUA au proclamat intenţia de a

construi o nouă ordine mondială prin aplicarea valorilor sale interne la

situaţia globală (tentaţia de a croi sistemul internaţional pornind de la

imaginea Americii);

aşa-zisa „epocă unipolară” a prezentat SUA în postura de a fi

preponderentă, dar puterea în sistem a devenit mai difuză, iar abilitatea

şi capacitatea SUA de „croire” au scăzut;

enunţurile SUA privind noua ordine mondială sunt prea abstracte

şi fără relaţionare între aspiraţii şi posibilităţi;

viziunea americană asupra sistemului internaţional va deveni

credibilă numai dacă se va concretiza în succese parţiale care să se

exprime coerent prin acumulări.

J. Attali, în Milenium (1991):

Susţine că „Noua Ordine” internaţională post-„Războiul rece”

va evolua în funcţie de definirea „ordinii” (interne şi internaţionale)

prin trilogia funcţională a puterii: sacrul; forţa; banii.

43

Cf. J.Attali = din timp în timp, una sau alta dintre componentele

„trilogiei” poate fi predominantă, fără a fi exclusivă vreuna

(previzibil ca unul sau câteva centre ale banului să concentreze

puterea din sistem prin manipularea factorilor: financiar, tehnologic,

cultural, ideologic).

Actualmente, cele două coaste ale Pacificului sunt cele mai

dinamice din punct de vedere comercial şi financiar › secolul XXI va

fi „secolul Pacificului”?

Europa poate deveni un puternic „centru global” = sunt necesare

un sistem monetar propriu şi un management eficient al relaţiilor

cu zona central-sud-est europeană şi în special cu spaţiul ex-sovietic

(îndeosebi cu Rusia şi Ucraina).

La cumpăna între secolele XX şi XXI se derulează o nouă

competiţie pentru supremaţie = nu se ştie cine va învinge, dar e sigur

că perdant va fi acel actor care va ajunge la periferie în urma

procesului desemnării noului centru/noilor centri.

Există semne de întrebare privind evoluţia Americii Latine şi

mai ales a Africii.

Trei regiuni ale globului nu vor fi afectate puternic de noua

configuraţie a puterii în sistem: Orientul Mijlociu, India şi China.

Probleme pentru secolul XXI: evoluţia demografică, ecologică,

relaţia Nord-Sud, consecinţele hiperindustrialismului, relaţia între ideile

culturale şi mijloacele comunicaţionale, proliferarea armamentelor etc.

ÎN LOC DE CONCLUZII = TREI CONSTATĂRI ŞI SPERANŢE:

După bipolarism (până în 1991) şi o scurtă etapă unipolară

(predominanţa SUA), „noua ordine mondială” se îndreaptă spre poliarhie.

În prima fază, noua configuraţie mondială se defineşte prin

complexitate şi nepredictibilitatea relaţiilor (de securitate, economice,

culturale, ecologice etc.).

Tinzând spre raţionalitate, noul sistem internaţional este încă

în stadiu embrionar, dar se va structura prin strategii de interacţiune şi

metoda negocierii, prin accentuarea datelor pozitive şi nu a pericolelor,

prin conduita actorilor majori în funcţie de procese cuantificabile

şi principii acceptate de popoare şi grupuri de popoare, prin

management internaţional adecvat.

44