Orice nou-născut la termen şi sau prematur sanatos, peste 30 saptamani, care nu prezinta una din urmatoarele:
-dereglări de matabolizm;
-asfixie la nastere,detresa respiratorie,convulsii, enterocolita ulcero-necrotica,sepsis ,orice malformatie de tub digestiv
ce necesită suport ventilator,alimentare parenterală;
Alaptare = hranirea sugarului la san.
Alaptare = hranirea sugarului la san.
Alaptare exclusiva = hranirea sugarului numai la san, fara nici un alt aliment lichid sau solid, fara ceai, apa; exceptie fac vitaminele sau medicamentele care NU VOR FI PUSE IN BIBERON
Alaptare preponderenta=hranirea sugarului la san sau lapte colectat; se ofera si apa/ceai/suc de fructe;
Alaptare partiala = hranirea sugarului la san dar si cu alt tip de lapte, fara alimente solide.
Intarcare = incetarea alăptarii;
Ablactare = inlocuirea treptata a laptelui matern cu alte alimente necesare sugarului;
Alimentatie diversificata = introducerea alimentelor diferite de lapte, in alimentatia sugarului, initial fluide apoi semisolide-solide.
Widström et al (1990) au sugerat că atingerea timpurie a mamelonului şi areolei de către copil (în termen de 30 de minute de la naştere) are influenţă pozitivă asupra relaţiei mama/copil in primele zile dupa naştere.
Widström et al (1990) au sugerat că atingerea timpurie a mamelonului şi areolei de către copil (în termen de 30 de minute de la naştere) are influenţă pozitivă asupra relaţiei mama/copil in primele zile dupa naştere.
Iniţierea alaptării precoce poate creşte activitatea uterină post-partum şi reduce riscul hemoragiei post-partum.Chua et al.(1994) au înregistrat activitatea uterină a 11 femei din Singapore, imediat dupa eliminarea placentei, înainte, in timpul şi după alăptare sau stimularea manuală a mameloanelor. Valoarea mediană a stimulării manuale a fost de 66% şi a alaptării de 93%.
Christensson et al (1992) au constatat că nou-născuţii care au fost în contact cu mamele lor au avut temperatura axilară şi a pielii mai mare, nivelul de glucoză din sânge mai ridicat la 90 de minute şi au plâns mai puţin faţă de copiii care au stat lânga mamă, dar in alt pat.
În trecut nou născuţii au fost separaţi la naştere de mamele lor şi nu sunt puşi la sân multe ore după aceea sau, uneori, se aşteaptă zile pentru ca laptele "sa vina”.
În trecut nou născuţii au fost separaţi la naştere de mamele lor şi nu sunt puşi la sân multe ore după aceea sau, uneori, se aşteaptă zile pentru ca laptele "sa vina”.
Această practică are un potenţial dăunător pentru alăptare dar şi pentru relaţia mamă-copil, relaţie adesea numită "bonding” (termenul tradus înseamnă angajament, nepotrivit în contex, aşa că îl vom utiliza în limbă engleză).
Contactul timpuriu al mamei cu copilul “skin-to-skin”( ,,piele la piele,,), precum şi posibilitatea de a alăpta în prima oră după naştere sunt foarte importante.
Contactul mamei cu nou-nascutul imediat după naştere joaca un rol important in menţinerea comportamentului maternal la mamifere şi exista dovezi că este important si pentru oameni (Rosenblatt,1994).
Factorul alimentar
Factorul alimentar
Factor imunologic al laptelui matern
Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi
Factor de comportament psihoemoţional
Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004
Scade riscul pentru anumite boli la adult (obezitate, hipercolesterolemie, HTA)
Creşte performanţele cognitive ale copilului
Pierre Royer: “LM are 3 calităţi foarte
căutate azi :
preţul cel mai mic
calitatea cea mai bună
modul de prezentare cel mai atractiv”
Privit din perspectiva nutriţiei, sugarul este vulnerabil:
Privit din perspectiva nutriţiei, sugarul este vulnerabil:
are nevoi energetice mari
e incapabil să se hrănească singur
are funcţii de digestie şi absorbţie imature
Creşterea= indicator nespecific, dar sensibil al stării de sănătate
Ipoteza Barker: Aportul nutriţional din perioada intrauterină şi din perioada de sugar vor “programa” la adolescent şi adult :
HTA, bolile cardiovasculare
Concentraţia de fibrinogen
Toleranţa la glucoză
Laptele matern (LM) alimentul ideal pentru sugarul mic
Formulele de lapte praf: substitute ale LM pentru sugarul care nu poate fi hrănit la sân sau care nu are voie să fie hrănit la sân
Cunoaşterea compoziţiei laptelui matern al unor femei sănătoase şi cu stare de nutriţie bună şi “imitarea” în linii mari a compoziţiei acestuia de către preparatele industriale nu e o garanţie că formula de lapte va asigura o nutriţie adecvată.
Cunoaşterea compoziţiei laptelui matern al unor femei sănătoase şi cu stare de nutriţie bună şi “imitarea” în linii mari a compoziţiei acestuia de către preparatele industriale nu e o garanţie că formula de lapte va asigura o nutriţie adecvată.
Calităţile unei formule pentru alimentaţia sugarului ar trebui să fie evaluate prin comparaţia efectelor sale asupra unor elemente:
fiziologice (creşterea),
biochimice (markeri plasmatici) şi
funcţionale (răspunsul imun)
După naştere este important:
După naştere este important:
A ţine copilul „piele ia piele" învelit cu un prosop uscat şi cald şi cu capul,piciorele îmbrăcate cu căciuliţă,ciorăpei.
A utiliza metoda Kangur pentru copiii stabili cu GMN, prematuri sau pentru încălzirea nou născuţilor la termen
- A explica familiei cum să stimuleze iniţierea alăptării să evite hipotermia, cum să recunoască semnele acesteia şi cum să ataşeze nou născutul la săn ,să încălzească copilul. Familia trebuie să aibă grijă ca picioarele copilului să fie calde.
Un rol important îl are tatăl şi familia, în general - este important ca membrii familiei să nu acorde toata atentia lor noului venit, ci să se ocupe şi de mamă, să aiba grija să-i arăte în continuare dragostea lor, să o menajeze şi chiar să o rasfeţe.
Un rol important îl are tatăl şi familia, în general - este important ca membrii familiei să nu acorde toata atentia lor noului venit, ci să se ocupe şi de mamă, să aiba grija să-i arăte în continuare dragostea lor, să o menajeze şi chiar să o rasfeţe.
S-a detactat că frecvenţa efectuării contactului precoce mamă-tată-copil după naştere fiziologică constituie 92%,cezariană constituie 36%; Iar în 10%cazuri contact cu bunica(ruda).
Dacă copilul este în contact strâns cu mama sa şi nu arată semne că ar -fi pregătit să sugă, nu există motive de a fi forţat să o facă.
Forţând copilul să sugă atunci când el nu este pregătit poate avea un efect advers asupra alăptării(Widstrom&Thingstrom-Paulsson,1993).
Scăderea in greutate in timpul alăptarii.
Scăderea in greutate in timpul alăptarii.
Aceasta ar trebui sa fie gradată şi să nu compromită sănătatea mamei sau a copilului. Este necesară o alimentaţie echilibrată ce include suficiente calorii.
Activitatea şi odihna. Dureri, oboseala.
Operaţia cezariană ,bolile somatice ,duplexul presupune un efort considerabil, iar ca urmare, imediat dupa nastere, mama se simte, de regula, foarte obosita şi necesită îngrijiri speciale .
Exercitiile fizice şi odihna sunt ambele importante pentru refacere şi pentru un alăptat optim.
Dureri şi vătămarea mameloanelorDureri în mamelon
Dureri şi vătămarea mameloanelorDureri în mamelon
Fisuri
Laptele nu este extras eficient
Obstruare
Copilul e nesatisfăcut. Vrea din ce în ce mai mult lapte.
Oferta de lapte este aparent mică
Copilul e stângenit.
Refuză să se alăpteze.
Sânii produc mai puţin lapte
Copilul nu reuşeşte să
sporească în greutate.
SEMNE POSIBILE
SEMNE POSIBILE
sugar care plânge frecvent
sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului
mese foarte frecvente
mese foarte lungi
sugar care refuză sânul
sugar cu scaune tari, uscate sau verzui
sugar cu scaune rare, în cantitate mică
la stoarcerea sânului nu vine nici o picătură de lapte
Evaluaţi o alăptare Prinderea sânului, capacitatea copilului de a suge, legătura emoţional-afectivă mamă-copil
Examinaţi sugarul Semne de boală, malformaţii, curba de creştere
Examinaţi mama şi copilul Starea de sănătate, nutriţie, patologia mamară
Insuflaţi mamei încredere şi asiguraţi-o de sprijinul dumneavoastră
Sugeraţi soluţiile potrivite:
alăptaţi copilul mai mult şi mai frecvent în timpul nopţii
opriţi utilizarea biberonului şi a tetinei (folosiţi metoda “tubului” când e necesar)
reduceţi sau opriţi alte alimente (dacă sugarul are mai puţin de 6 luni)
reduceţi stresul şi anxietatea
Oferiţi-vă să discutaţi cu familia
Rezolvaţi cazurile mai rare de patologie a mamei şi sugarului, supravegheaţi cuplul mamă-copil zilnic, apoi săptămânal, până când copilul creşte în greutate şi mama are încredere că poate oferi suficient lapte copilului ei.
Deşi primele 2 saptamani ale alaptarii sunt cele mai solicitante, pot fi mai multe momente cand mama necesită ajutor suplimentar. Contactarea unor persoane, ca persoane de suport-prieteni si familie care sunt informati sau a unui consultant in lactatie.
Deşi primele 2 saptamani ale alaptarii sunt cele mai solicitante, pot fi mai multe momente cand mama necesită ajutor suplimentar. Contactarea unor persoane, ca persoane de suport-prieteni si familie care sunt informati sau a unui consultant in lactatie.
Stresul, grijile de orice fel, anxietatea etc. constituie factori care inhiba lactatia. In perioada de lauzie este indicat ca singura grija a mamei sa fie bebelusul si refacerea propriului organism. Depresiaeste un fenomen foarte des intalnit dupa operaţie cezariană; cauzele sunt in special de natură hormonala, cel mai frecvent depresia instalandu-se odata cu aparitia laptelui. O depresie severa poate influenta negativ secreţia lactata, la fel ca si factorii mentionati mai sus.
Stresul, grijile de orice fel, anxietatea etc. constituie factori care inhiba lactatia. In perioada de lauzie este indicat ca singura grija a mamei sa fie bebelusul si refacerea propriului organism. Depresiaeste un fenomen foarte des intalnit dupa operaţie cezariană; cauzele sunt in special de natură hormonala, cel mai frecvent depresia instalandu-se odata cu aparitia laptelui. O depresie severa poate influenta negativ secreţia lactata, la fel ca si factorii mentionati mai sus.
Este important ca mama sa stie ca aceasta depresie este normala şi trecatoare; mama nu trebuie sa se invinovăţească pentru ceea ce simte şi nici să se sperie.
3. Mama şi copilul nu ar trebui să fie separaţi după naştere, excepţie făcând cazurile când există un motiv medical inevitabil.
3. Mama şi copilul nu ar trebui să fie separaţi după naştere, excepţie făcând cazurile când există un motiv medical inevitabil.
După operatie cezariana este optim pentru copil să fie lăsat continuu cu mama sa şi să i se permită să se ataşeze spontan la sân ori de câte ori el arată semne că are disponibilitatea de a o face.
O recomandare practică minimală ar fi că după operatie cezariană contactul mamă-copil să înceapă în termen de o jumătate de oră dupa operatie cezariana şi să continue timp de cel puţin 30 minute.
4. Contactul timpuriu mamă-copil include şi atingerea mamelonului mamei cu efecte importante asupra comportamentului maternal şi a “bonding - ului”.
4. Contactul timpuriu mamă-copil include şi atingerea mamelonului mamei cu efecte importante asupra comportamentului maternal şi a “bonding - ului”.
5. Contactul mamă - tată -copil (“skin-to-skin”) imediat după naştere fiziologică, operatie cezariana este foarte valoros şi trebuie încurajate atât mamele care vor să alăpteze, cât şi cele care nu intenţionează să o facă.
Fiecare instituţie, efectuând servicii de maternitate şi îngrijire a nou-născuţilor, trebuie:
Fiecare instituţie, efectuând servicii de maternitate şi îngrijire a nou-născuţilor, trebuie:
Să aibă o politică scrisă referitor la alimentaţia naturală, care să fie comunicată frecvent întregului personal de îngrijire a sănătăţii.
Să pregătească întregul personal de îngrijire a sănătăţii privind capacităţile necesare implementării acestei politici.
Să informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile şi conduita alimentaţiei naturale.
Să ajute mamele să iniţieze alimentaţia naturală în prima jumătate de oră de la naştere.
Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină lactaţia chiar şi atunci când ele sunt separate de copiii lor.
Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau alte lichide decât laptele matern, cu excepţia cazurilor în care este indicat medical.
Să practice roomingul permiţând mamelor şi copiilor lor să stea împreună 24 de ore din 24.
Să încurajeze alimentaţia naturală la cerere.
Să nu ofere suzete, tetine copiilor care sug.
Să susţină crearea grupului de sprijin pentru alimentaţia naturală şi să orienteze mamele către acestea, la externarea lor din spital sau clinică.
Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite atunci când copilul are aproximativ 6 luni de viaţă.
Menţinerea alimentaţiei la sân până la doi ani.
Nu limităm numărul şi frecvenţa alăptărilor.
Nu limităm numărul şi frecvenţa alăptărilor.
Mameloanele nu se spală până şi după alăptare.
Nu se folosesc unguente
Aşezat bine, copilul prinde fără nici un efort, cu ajutorul buzelor, o parte din areolă.
Aşezat bine, copilul prinde fără nici un efort, cu ajutorul buzelor, o parte din areolă.
Gura copilului trebuie să fie larg deschisă, iar buzele – întoarse în exterior.
Limba copilului trebuie să se afle în zona maxilarului inferior, astfel ca împreună cu el să facă o mişcare văluroasă de stoarcere a laptelui, prin comprimarea rezervelor de lapte contra palatului gurii.
Limba trebuie să se vadă în spaţiul dintre buze şi sân.
Copilul suge încet şi profund. Înghiţiturile lui pot fi văzute sau auzite.
Ţinut prea aproape de mamă, copilul poate atinge sânul cu bărbia sau năsucul. Mama nu trebuie să-şi facă griji în privinţa respiraţiei copilului. Nasul copilului are o astfel de structură, care îi permite să respire anume dintr-o astfel de poziţie. Doar în cazuri de excepţie, copilul va respira cu greu, începând să fie agitat din cauza imposibilităţii de aşi mişca liber capul: (de exemplu – copilul este blocat într-o anumită poziţie de către mâna mamei).
Când copilul este bine poziţionat, laptele curge bine, iar alăptarea nu provoacă dureri.
Săptămâni, Greutatea Metode de
Săptămâni, Greutatea Metode de
vârsta de aproximativă alimentare pe
gestaţie cale oralăÎnainte
de 30 Tub naso-gastric
30 – 32 Alimentare cu cană
32 + +/- 1300 g Alăptarea e posibilă
36 + +/- 1800 g Alăptarea este bine
coordonată
Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:
Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:
Din partea mamei:
Absolute
Infectarea cu HIV
temporare
Patologia infecţioasă (herpes,tuberculoza,hepatita..) perioada acută.
Decompensarea maladiilor somatice ale mamei-
Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice.
Diabet zaharat cu întrebuinţarea antidiabeticelor orale.
Boli psihice la mamă în acutizare.
Candidoza mamelonului şi areolei.
din partea copilului:
absolute:
erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, )
temporare:
afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită ventilaţie artificială şi alimentaţie parenterală
Risc sporit de criminalitate, abandonarea copiilor şi maltratarea copiilor în viitor
Există diferenţe între hărţile OMS faţă de hărţile CDC (Centre of Disease Control) elaborate în SUA
Există diferenţe între hărţile OMS faţă de hărţile CDC (Centre of Disease Control) elaborate în SUA
Motivul:
Copiii hrăniţi la sân cresc mai rapid în primele 2 luni de viaţă şi mai lent între 3 şi 12 luni, iar dacă creşterea e evaluată după curbele CDC, s- ar putea considera că progresia ponderală e insuficientă.
Curbele CDC nu au fost realizate pentru copii alimentaţi natural.
OMS a publicat în 2005 curbe de creştere pentru sugarul alimentat la sân.
sunt cunoscute
sunt cunoscute
Anemia feriprivă
Carenţa în fier →consecinţe pe termen lung în ceea ce priveşte :
dezvoltatea neurocognitivă
comportamentul
E demonstrat că efectele adverse ale carenţei de fier la sugar pot fi prezente şi la 10 ani de la corectarea deficitului!!!
Între 4 şi 6 luni
Între 4 şi 6 luni
Când e posibil, se continuă alimentaţia exclusiv cu LM până la 6 luni
Sugarul e gata să înceapă diversificarea atunci când are o anumităcoordonare ochi- mână şi când dispare reflexul de extruzie al limbii
Sugarul alimentat natural e la risc după 6 luni pentru a avea deficit de Fe, Zn şi deficit caloric
→logic ar fi să se înceapă diversificarea cu carne
→tradiţional se începe cu cereale fortifiate cu Fe
( ! biodisponibilitate redusă, lipsa Zn)
Copilul, atunci când i se oferă o nutriţie adecvată, îşi reglează singur apetitul
Copilul, atunci când i se oferă o nutriţie adecvată, îşi reglează singur apetitul
Necesita atentie deosebita, alimentatia sugarului pana la 6 luni, aportul proteic fiind diferentiat pe categorii de varsta, pentru a evita excesul, dar si deficitul!
Laptele de mama are compozitie in proteine de 0,89 g%, comparativ cu laptele de vaca ce contine 3,3 g%
Triptofanul are nivel crescut in laptele de mama (140 mg AA/gram N), iar in laptele predominant cazeinic este de 99 mg AA/gram N
Proteinele in exces:
Proteinele in exces:
Initial creste secretia de insulina ulterior acesta scade
IGF1 (insulin growth factor): excesul favorizeaza obezitatea – mai ales dupa 8 ani
Aaminoacizii secretagogi de insulina: arginina, leucina, izoleucina, fenilalanina, valina. Noile formule de lapte praf prevad reducerea acestor aminoacizi, atenuind in acest sens tulburarile metabolice si renale in special la prematuri si favorizeaza echilibrul florei intestinale
Preventia dermatitei alergice, a rinitei alergice si astmului bronsic la copiii din familii cu antecedente alergice si la primele semne manifeste de alergie trebuie facuta!!!
