Original Message
II.3 Sectorul produselor textile
Yüklə 199 Kb.
|
II.3 Sectorul produselor textile
Sectorul textile este un sector consacrat in Irak; ofera urmatoarele produse: imbracaminte, tesaturi, pielarie, textile pentru uz medical. Sectorul, desi gestionat defectuos si dotat cu utilaje invechite, are un real potential de relansare in cazul identificarii unor surse de finantare corespunzatoare. Este reprezentat de 8 intreprinderi de stat:
II.4 Sectorul materialelor de constructii
Sectorul constructiilor, este cel mai mare sector administrat de Ministerul irakian al Industriilor si Mineralelor. Are trei domenii majore de productie: productia de ciment, materiale de constructii, produse de sticla si ceramice. Industria cimentului are potentialul de a deveni una dintre cele mai profitabile ramuri industriale din economia irakiana. In Irak exista 14 fabrici de ciment, care au o capacitate de productie proiectata de 17,8 milioane tone/an. Datorita problemelor legate de intreruperile in furnizarea curentului electric, lipsei pieselor de schimb, capacitatea de productie actuala este de 4 milioane tone/an. Nevoia de ciment pe piata interna este acoperita preponderent din import. Principalul investitor in industria cimentului din Irak este LAFARGE. Pe langa fabricile de ciment exista si facilitati de productie pentru:
II.5 Sectorul de inginerie industriala
Intre companiile representative pentru acest sector se regasesc urmatoarele intreprinderi de stat:
II.6 Sectorul farmaceutic si cel alimentar
Acest sector are nevoie de investitii directe pentru dotarea unitatilor de productie cu utilajele corespunzatoare. Majoritatea acestora au fost distruse sau furate in timpul razboiului. Intreprinderile de stat din acest sector sunt:
II.7 Servicii industriale
Acest sector ofera consultanta tehnica si servicii tehnice sectorului industrial irakian. Intreprinderile de stat din acest sector sunt:
Firma de inginerie, specializata in proiectarea, procurarea si construirea de proiecte din sectorul chimic si petrochimic irakian, rafinarii si centrale electrice.
Intreprindere specializata in implementarea proiectelor de constructii industriale. Pana in prezent, a participat la implementarea a 800 de proiecte si linii de productie in Irak.
Intreprindere specializata pe tehnologie IT si elaborare de soft-uri specializate.
Specializata in tehnologia IT, implementarea de sisteme de control, de comunicatii, sisteme SCADA. II.8 Sectorul chimic si petrochimic
Sectorul chimic si petrochimic din Irak poate fi unul foarte profitabil date fiind rezervele uriase de titei. Ca si in celelate sectoare, majoritatea unitatilor de productie necesita sau sunt in proces de reabilitare. Acest sector include si fertilizatorii pe baza de de azot si fosfati, o sursa importanta la veniturile din exportul in perioada lui Saddam Hussein. Intreprinderile de stat din acest sector sunt:
II.9 Transporturi a. Transportul aerian Aeroporturile din Basrah, Erbil, Sulaimaniyah si Bagdad sunt internationale. Printre operatorii de zboruri civile in Irak se numara Iraqi Airways, Turkish Airlines, Royal Jordanian, Austrian Airlines. Exista zboruri regulate pe rutele interne (Basrah-Bagdad, Bagdad-Erbil-Sulaimnaiyah) cat si pe rutele externe spre Damasc (Siria), Amman (Iordania), Teheran (Iran), Abu Dhabi (Emirate Arabe Unite), Istanbul (Turcia). Din Erbil sunt operate zboruri directe pe rute europene. b. Transportul maritim Porturile fluviale si maritime, in special Umm Qasr, Basra si Al Baker, au fost reabilitate intr-o mare masura pentru a permite legatura (cu ferry-boatul) cu portul Dubai si reluarea livrarilor titeiului. c. Transportul feroviar Caile ferate insumeaza circa 2400 km. Intretinerea liniilor si sistemelor de semnalizare este insa precara. Materialul rulant, care mai poate fi utilizat, cuprinde 150 locomotive, 150 vagoane de pasageri si circa 8000 de vagoane-platforma sau de marfa, insa datorita starii cailor de rulare cat si a situatiei de securitate acest tip de transport este folosit doar pe ruta Bagdad-Basra. Exista un Master Plan pentru modernizarea cailor ferate irakiene; s-a semnat un precontract cu firma franceza ALSTOM si se doreste construirea unei linii duble Basra-Bagdad-Erbil care sa permita rularea cu o viteza de 250 km/h.
Datorita perpetuarii situatiei de insecuritate din Irak, serviciile de transport marfa pe caile rutiere din Irak sunt prestate in cea mai mare parte de firme irakiene de transport sau de firme din tarile invecinate cu personal irakian. Rutele interne cele mai uzitate pentru transportul bunurilor sunt:
Rutele spre exterior:
Cantitatile de bunuri si marfuri importate sunt introduse in Irak
e. Punctele de trecere a frontierei spre Irak sunt:
II.10 Agricultura Contribuie cu aprox. 9% la crearea PIB si asigura locuri de munca pentru 20% din forta de munca autohtona. Sectorul a inregistrat un recul puternic incepand cu anul 1990 (rata medie anuala negativa de crestere a fost de -2,6%), in special ca urmare a demobilizarii productiei interne provocata de consecintele programului “titei contra hrana”. Pentru peste 50% din populatia tarii nu sunt asigurate conditii de securitate alimentara. Jumatate din necesarul irakian de alimente provine din importuri, iar supravietuirea unei parti importante a populatiei depinde de ratiile alimentare finantate de guvern. Nevoile primare ale sectorului se refera la activitati de cercetare si pregatire a personalului care sa se familiarizeze cu liberalizarea pietei si infiintarea unor culturi competitive. Sectorul se confrunta cu lipsa acuta a utilajelor agricole necesare exploatarii eficiente a terenurilor. II.11 Telecomunicatii Restabilirea functionalitatii sectorului telecomunicatiilor este o prioritate economica majora. Primele licente de telefonie mobila au fost acordate in decembrie 2003 firmelor Asia-Cell pentru nordul tarii (o firma kurda irakiana), Orascom – Egipt pentru regiunile centrale si Atheer – Kuwait pentru sudul tarii. Aceste licente au fost reinoite in 2007 urmare unei licitatii a Ministerului Comunicatiilor. Astfel, din 2008, operatorii de telefonie activi pe piata irakiana sunt Asia Cell, KOREK (in nord) Zain (firma kuwaitiana care a cumparat afacerea de la Orascom pentru centrul si sudul Irakului). Retelele de acces la internet si echipamentele aferente se afla in atentia Ministerului Telecomunicatiilor. Conexiunile utilizatorilor se realizeaza wireless din cauza atentatelor teroriste care pot distruge oricand cablurile.
. - conditii de intrare si regim de sedere: in baza vizei acordate de sectiile consulare din cadrul ambasadelor irakiene, nu sunt impuse restrictii de intrare si de sedere in Irak. Situatia deosebit de complexa si starea qvasi-permanenta de insecuritate personala constituie elemente de descurajare a oricaror actiuni riscante precum vizitarea pe cont propriu a tarii. Viza de intrare in Irak – se eliberează în scop de afaceri, de la Ambasada Irakului in Romania, iar perioada normala de asteptare pana la primirea vizei cu o singura intrare este de 3 saptamani. Vizele cu intrari multiple se elibereaza numai prin Ministerul Afacerilor Externe irakian, cu sediul in Bagdad. Paşaportul solicitantului trebuie să fie valabil cel puţin 6 luni de la data intrării în Irak. In cazul vizei de afaceri se solicită date privind scopul vizitei, durata şederii, responsabilitatea financiară, date de contact în Irak. Detalii suplimentare privind aplicarea pentru viza se pot obţine prin intermediul Ambasadei Republicii Irak la Bucureşti; - amenintarile teroriste sunt permanente, nici o locatie din capitala irakiana nu este sigura, atacurile fiind surprinzatoare, frecvente, iar tintele fiind, in afara fortelor militare, si cetatenii straini (in vederea obtinerii de rascumparari). - siguranta si criminalitate: sub umbrela violentelor sectare au proliferat si gruparile de crima organizata in toate cartierele Bagdadului si in mare parte a guvernoratelor, grupari care organizeaza asasinate si rapiri de persoane in schimbul rascumpararilor; strainii sunt vizati, cu deosebire, intrucat pot fi predati, contra unor importante sume de bani, gruparilor insurgent-teroriste. Penuria de combustibil a generat cresterea exploziva a pietei negre a produselor petroliere si, in general, a majoritatii produselor, mai ales cele de prima necesitate (carburanti, apa, alimente, medicamente, etc.). - transportul public: nu este disponibil strainilor datorita riscului rapirii; desi exista linii de autobuze si microbuze, cu trasee definite, transportul public se bazeaza pe taxiuri. - sistemul medical: exista mici clinici de medicina generala si cabinete dentare private, dar aprovizionarea cu materiale si produse sanitare este minima. Conditiile de igiena si sanitare sunt sub limita minima admisibila. - conditii privind traficul auto: parcul auto, in cea mai mare parte invechit, este afectat de penuria de combustibil si lipsa pieselor de schimb. Aglomeratiile afecteaza majoritatea cartierelor centrale ale capitalei. - permisul de conducere: deocamdata, autoritatile irakiene admit, pentru o perioada nedefinita, valabilitatea documentelor internationale si nationale. - informatii privind cazurile de accidente de circulatie: Ministerul irakian de interne dispune, teoretic, de un serviciu specializat pentru informarea ambasadelor asupra accidentelor rutiere in care sunt implicati cetateni straini. Practic, datorita situatiei existente, sistemul este qvasi-inoperant. - reglementari vamale: autoritatile irakiene aplica criterii apropiate de cele impuse de majoritatea statelor: fiecarei persoane i se permite accesul in punctul vamal cu 200 tigarete (10 pachete standard), 2 litri de vin, 1 litru de bautura spirtoasa; nu sunt mentionate restrictii privind bijuteriile personale; suma maxima de valuta forte este de 10.000 (zece-mii) dolari SUA. - regimul medicamentelor: nu sunt impuse restrictii asupra medicamentelor de uz personal, este insa recomandabil sa fie insotite de retete autorizate de administrare, pentru fiecare caz in parte. Substantele psihotrope, stupefiantele si derivatele acestora sunt interzise, iar pedepsele sunt foarte severe. - regimul animalelor de companie: nu sunt impuse restrictii de intrare sau carantine animalelor de companie aduse din strainatate. Asistenta veterinara este deficitara, datorita lipsei acute a cadrelor cu pregatire superioara, medicamentelor si instrumentarului necesare. Pentru oamenii de afaceri irakieni in procesul de obtinere a vizelor de intrare in Romania trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: Aprobarea solicitarilor de viza de intrare in Romania este de competenta MAI-ORI (Ministerul Administratiei si Internelor – Oficiul Roman pentru Imigratie). Procesarea cererilor de viza se efectueaza, in sistem informatizat, la CNV (Centrul National de Vize), sub coordonarea MAE-DGAC (Ministerul Afacerilor Externe – Directia Generala Afaceri Consulare). Pentru urgentarea unui raspuns favorabil, este de dorit sa se transmita la MAI-ORI si MAE-DGAC, adresa oficiala a celui care face invitatia (cu semnatura, stampila) de sustinere a cererilor de viza pentru partenerii irakieni de afaceri. In cadrul adresei, se va mentiona asigurarea cazarii (hotelul ori adresa apartamentului aflat la dispozitia companiei), precum si suportarea eventualelor cheltuieli de repatriere, daca situatia o va impune. Partenerul irakian de afaceri se va prezenta la Ambasada Romaniei la Bagdad (Program cu publicul: DUMINICA, LUNI si MIERCURI, orele 10.00 – 14.00) cu urmatoarele documente:
AMBASADA RETINE DOAR COPIILE documentelor prezentate de solicitant la ghiseu. Termenul legal de raspuns la solicitarea de viza este de 30 (treizeci) zile lucratoare de la inregistrarea cererii la Ambasada Romaniei.
La intrarea in Romania, cetateanul strain trebuie sa fie in masura sa faca dovada ca dispune de suma de 100 (una suta) euro/zi, pentru intreaga durata a sejurului in tara noastra. III.2 Restricţii impuse la vamă cu privire la intrarea – ieşirea din ţară cu valori Există restricţii cu privire la sumele în valută cu care o persoană fizică intră sau iese din Irak. Sumele mai mari de 10.000 de dolari SUA trebuiesc declarate, iar la iesirea din tara trebuie justificata provenienta banilor. III.3 Programul de lucru in Irak Ora oficiala a Irakului este GMT+3 ore. Program de lucru oficial – zilnic, mai putin vinerea. Angajatii firmelor de stat au liber si sambata. In timpul saptamanii programul de lucru este între orele 08.00-14.00. In general magazinele sunt deschise pana la ora 16.00, unele chiar pana la ora 18.00. În perioada sarbatorii de “Ramadan” activităţile, în general, se reduc, iar la incheierea Ramadanului, 4 - 6 zile nu se lucreaza, majoritatea institutiilor de stat si a firmelor fiind inchise in aceasta perioada. Băncile au program în zilele lucrătoare (exclusiv vineri si sambata) între orele 08.00 – 14.00. Pentru sarbatorile musulmane se va avea în vedere ca, intrucat anul musulman este mai scurt cu 11 zile faţă de calendarul internaţional, sărbătorile nu sunt tinute la aceiasi data ci la momente diferite în fiecare an.
Legislatia si reglementarile comerciale irakiene, infrastructura precara si riscurile considerabile de securitate constituie tot atatea obstacole pentru comunitatile de afaceri care urmaresc initierea si derularea unor tranzactii in aceasta tara. Cu toate acestea, pe piata irakiana se cristalizeaza o serie de oportunitati de afaceri. Contractele finantate de bugetul statului sau de cele provinciale sunt oportunitati importante de afaceri in Irak si sunt legate, in principal, de reabilitarea infrastructurii tarii. Alte oportunitati de afaceri sunt constituite de proiectele pe termen scurt, mediu si lung anuntate de ministerele irakiene cu finantarea asigurata din incasarile rezultate din vanzarea titeiului. O a treia sursa de oportunitati de afaceri este subcontractarea de la principalii contractori care au obtinut proiectele de interes. Firmele interesate sa obtina calitatea de subcontractor trebuie sa stabileasca contacte directe cu contractorii principali, singurii autorizati sa-si aleaga partenerii de afaceri. In viitorul aporpiat cea mai importanta oportunitate de afaceri va fi colaborarea cu firmele irakiene din sectorul privat. Avantajul acestei colaborari este dat de cercul de relatii si cunoasterea foarte buna a mediului de afaceri.
Este reglementat de Legea Investitiilor nr. 13 din 2006. Prin aceasta lege s-a hotarat si infiintarea Comisiei Nationale de Investitii (CNI) cu rol de organism integrator al proiectelor de pe teritoriul tarii si de punte de legatura intre comisiile provinciale de investitii si structura de supraveghere a proiectelor strategice federale. Prin proiecte strategice, in acceptiunea statului irakian, sunt definite proiectele care indeplinesc una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:
Proiectele care nu indeplinesc niciuna dintre conditiile de mai sus se gestioneaza de catre comisiile de investitii provinciale. In scopul reducerii birocratiei, CNI a infiintat “biroul unic” (one stop shop) pentru acordarea licentei de investitor. Biroul furnizeaza, de asemnea, informatiile necesare desfasurarii activitatilor legate de investitii. Se are in vedere ca, in viitorul apropiat, biroul unic sa furnizeze suport logistic si analize de piata. Principalele avantaje oferite investitorilor straini (prevazute in Legea Investitiilor nr. 13 din 2006) sunt:
In ceea ce priveste domeniile vizate de autoritatile irakiene pentru atragerea de investitii straine, potrivit Legii Investitiilor nr. 13 din 2006, sunt mentionate: agricultura; productia de electricitate; sanatatea (construirea de spitale); constructia de locuinte (cca. 2 milioane in urmatorii 5 ani); industria de petrol si gaze (construirea a 4 rafinarii); telecomunicatii; turism; transporturi. In ceea ce priveste constructia de locuinte, pentru a fi competitive, companiile straine trebuie sa contruiasca la un pret mediu pe metru patrat de aprox. 500 USD. Realizarea locuintelor in regim de investitii presupune recuperarea sumelor investite intr-o perioada de 5-7 ani (nu exista reguli stricte deoarece fiecare proiect se negociaza independent). In domeniul electricitatii, productia Irakului (8000 MW) nu asigura cererea actuala (15000 MW, in crestere cu 10% anual) si se doreste construirea a cel putin 8 centrale electrice pe gaze naturale (IPP-Independent Power Project). In Regiunea Autonoma Kurda a fost promulgata Legea Investitiilor nr. 4/2006.
Directiva CPA nr. 19 din 19 septembrie 2003 a suspendat, initial pana la 31.12.2003, tariful vamal, taxele si impozitele asupra marfurilor exportate sau importate (suspendarea este in vigoare si in prezent). Documentul interzice exportul multor produse alimentare si al pieselor de schimb. Directivele nr. 38 si 47 reglementeaza regimul comercial. Incepand cu 31 mai 2004 a fost introdusa o taxa pentru reconstructie in cuantum de 5% aplicabila tuturor importurilor irakiene. Exceptiile de la aceasta taxa se refera la importurile de alimente, medicamente, imbracaminte, asistenta umanitara. Un nou tarif vamal, care stabilea taxe cuprinse intre 5-80%, trebuia sa intre in vigoare in martie 2011. Aplicarea acestuia a fost amanata pe termen nedefinit. III.4.3 Fiscalitatea Este reglementata de Comisia pentru Taxe din cadrul Ministerului de Finante irakian. Impozitarea veniturilor si profiturilor a fost stabilita la 15% incepand cu 1 martie 2004. Mai sunt in vigoare taxele instituite de fostul regim pentru serviciile prestate de hoteluri si restaurante, la vanzarea terenurilor, imobilelor si autovehiculelor precum si accizele la titei. III.5 Asigurari In general, casele de asigurari nu acopera riscurile cu care pot fi confruntate tranzactiile desfasurate in Irak. Anumite societati private de asigurari presteaza aceste servicii, dar la costuri prohibitive. OPIC (The Overseas Private Investment Corporation) emite trei feluri de polite asociate riscurilor politice din Irak: riscul de neconvertibilitate a valutei locale, riscul de expropriere si riscul de violenta politica. III.6 Sistemul bancar Bancile din Irak ofera servicii de depozit si de creditare cum sunt carduri de debit si de credit, facilitati de schimb si de transfer, produse pentru finantarea comertului (scrisori de credit). In prezent, 43 de banci au licenta de operare in Irak; 36 dintre acestea sunt banci private (inclusiv cele 8 banci islamice si filialele unor banci straine). Bancile de stat sunt: Rafidain, Rasheed, Banca Comerciala a Irakului, Banca Socialista a Irakului, Banca Agricola, Banca Imobiliara, Banca Industriala. Primele trei banci de stat detin in total 85% din activele bancare irakiene. Banca Comerciala a Irakului a fost infiintata special pentru a gestiona importurile statului. Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei banci in Irak este de 100 mld.IQD, aprox. 85 mil.USD. Investitiile in banci se supun Legii Bancii Centrale a Irakului nr. 56/2004 si Legii Bancilor nr. 94/2004. In octombrie 2003, Banca Centrala a Irakului a autorizat bancile private locale sa prelucreze plati internationale, transferuri si acreditive in devize. Din 2008, Ministerul Finantelor a permis bancilor private sa emita scrisori de credit de pana la 2 mil.USD. In realitate majoritatea transferurilor si platilor internationale se fac prin bancile de stat: Rafidain Bank, Rasheed Bank si Trade Bank of Iraq. Bancile private sunt conduse in marea lor majoritate de persoane care au lucrat la Banca Centrala a Irakului, Rafidain Bank, Rasheed Bank.
Yüklə 199 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||