Sursa: SES 2009, PNUD CRB
|
În general, elevii sunt mai toleranţi faţă de copiii infectaţi cu HIV decât adulţii. Cu cât elevii sunt mai informaţi despre căile de infectare şi metodele de protecţie, cu atât creşte gradul de toleranţă faţă de copiii infectaţi cu HIV. Deşi marea majoritate a elevilor consideră că copiii infectaţi cu HIV ar trebui să înveţe în şcoli convenţionale, ei declară că ar fi mai precauţi cu ei, iar mulţi chiar i-ar evita. Prin urmare, persistă riscul ca elevii cu HIV/SIDA să fie, în mare parte, marginalizaţi şi excluşi.
Elevii din mediul rural sunt mai puţin toleranţi faţă de copiii infectaţi cu HIV/SIDA şi puţini din aceştia ar accepta să aibă în clasă astfel de colegi. Cei care declară că ar accepta să aibă un astfel de coleg, pornesc de la faptul că acest lucru li se poate întâmpla şi lor şi că ar trebui să fie empatici. Majoritatea din elevi au menţionat că i-ar deranja să aibă un coleg de clasă infectat cu HIV, chiar ştiind că virusul HIV nu se transmite pe cale aeriană, prin strângere de mână etc.: „… chiar dacă ştiu cum se transmite, oricum mi-ar fi teamă să mă apropii de el…”150.
Dostları ilə paylaş: |