Outline of research on social inclusion in moldova

Figura 4.22. Evoluţia incidenţei HIV/SIDA în Moldova, la 100 mii populaţie

Sursa: Ministerul Sănătăţii, OMS 2009

Cel mai rapid infecţia HIV afectează populaţia tânără, care datorită nivelului educaţiei nu tot timpul suficiente, precum şi lipsei vechimii muncă, devine un grup extrem de vulnerabil excluziunii sociale . Cu toate că în anul 2008 incidenţa acestei maladii printre populaţia tînără (15-24 de ani) a fost în scădere constituind 16,1 la 100 mii, faţă de 21,2 în anul 2007 şi 18,7 în anul 2006, aceasta în esenţă nu garantează tendinţele unei stagnări sau reduceri şi pentru următorii ani. Acest lucru a fost confirmat prin indicatorul agregat al cunoştinţelor HIV în rândul tinerilor care a reflectat că doar 40,8% din tineri au răspuns corect la întrebările cheie. În grupul de vârstă 15 – 19 ani nivelul de cunoştinţe este mai jos (38,3%) decât în grupul de vârstă 20 – 24 ani (45,6%), iar în mediul rural această valoare a reprezentat doar 34,9% comparativ cu 49,3% în mediul urban¹⁷¹. (Vezi Figura 4.22)

Analiza cazurilor infecţiei HIV depistate în ultimii ani evidenţiază creşterea ponderii infectării pe cale heterosexuală (75,6% în 2008 comparativ cu 20,3 în 2001), paralel cu reducerea infectări în urma injectării drogurilor (17,9% în 2008 comparativ cu 76,7% în 2001). În contextul migraţiei înalte, acest fenomen poate determina evoluţia de mai departe a epidemiei HIV în Republica Moldova¹⁷². Datele preliminare ale studiului „ Vulnerabilitatea femeii în Republica Moldova la infecţia HIV” au indicat o probabilitate mai mare în rândurile migranţilor de angajare în relaţii sexuale cu parteneri ocazionali şi comerciali, inclusiv rate scăzute de utilizare consecventă a prezervativului¹⁷³. Totodată sunt observate tendinţe pronunţate de feminizare a epidemiei, acesta fiind condiţionată de particularităţile biologice (rata transmiterii pe cale sexuală fiind de 10 ori mai mare de la bărbat la femeie decât de la femeie la bărbat), dar şi de normele patriarhale de gen în cadrul societăţii.¹⁷⁴

Mai mult, cu toate că a fost iniţiat serviciul de Consiliere şi Testare Voluntară, numărul persoanelor testate voluntar la HIV rămâne a fi redus. Drept bariere în accesarea serviciilor, inclusiv la cele de consiliere şi testare, au fost comunicate ca fiind lipsa de confidenţialitate, carenţe în etica şi deontologia medicală, persistenţa stigmei şi discriminării. Totodată studiile în domeniu arată că o mare parte din persoanele care trăiesc cu HIV şi din familiile cu HIV fac parte din categorii social-vulnerabile, însă încadrarea acestora în mecanismul actual de servicii şi prestaţii sociale necesită a fi îmbunătăţită. O proporţie mare din persoanele care trăiesc cu HIV (circa 39%) nu sînt încadrate în cîmpul muncii; o mare parte nu beneficiază de asigurări medicale¹⁷⁵.