5.3. Mecanisme ce conduc la excluziunea culturală:
Moştenirea istorico-culturală
Reforma învăţământului continuă de aproape 20 de ani, fiind marcată de intenţii politice; În acest domeniu s-au întreprins cele mai multe experimente, dar procesul n-a căpătat eficienţă; elevii, studenţii nu reuşesc să obţină abilităţile necesare pentru viaţă în şcoală. Este un mare decalaj între nivelul de pregătire în şcoală şi cerinţele vieţii; Reforma sistemului de învăţământ profesional.
În domeniul ştiinţelor sociale instituţiile ştiinţifice construiesc şi promovează un discurs etnocentrist, ceea ce conduce la excluziuni puternice. În virtutea metodologiei sovietice, reprezentanţii fiecărui grup etnic cercetează cultura propriului grup: moldovenii îi studiază pe moldoveni, ucrainenii – pe ucraineni, ruşii – pe ruşi, găgăuzii – pe găgăuzi, bulgarii – pe bulgari. Ca urmare discursul ştiinţific devine etnocentrist, trece în sfera subiectivităţii, fiind mai puţin obiectiv.
Dezvoltarea meşteşugurilor artistice tradiţionale, la fel ca şi dezvoltarea turismului rural, ecologic şi cultural au fost considerate ca alternative ale agriculturii în spaţiul rural şi foarte importante în relansarea economiei. Au fost organizate mai multe şcolarizări şi traininguri pentru săteni cu scopul de a-i ajuta să înveţe un meşteşug sau să-şi perfecţioneze abilităţile. Dar până în prezent puţine persoane se ocupă de producţia meşteşugărească. Există mai multe cauze ce determină această reticenţă a oamenilor din sate faţă de meşteşugurile străvechi. Continuitatea firească a acestor activităţi a fost întreruptă iremediabil prin anii 60-70 ai secolului XX. Vrând să concentreze cât mai multe braţe de muncă în agricultura socialistă, conducătorii au interzis activitatea olarilor, tâmplarilor, dogarilor, a ţesătorilor, denigrându-i, ca şi cum s-ar ocupa de activităţi ruşinoase şi obligându-i să lucreze în agricultură, unde erau stabilite norme zilnice mari. Treptat meşteşugurile şi-au pierdut statutul social înalt de altă dată şi au fost abandonate. Actualmente Uniunea Meşterilor Populari, în care intră reprezentanţii diferitor grupuri etnice a întreprins multe acţiuni pentru a spori prestigiul meşterului popular. Meşteşugurile artistice sunt atractive şi ca proces şi ca finalitate, dar lipsa unor mecanisme care ar reglementa desfacerea produselor pe piaţă, rămâne un deziderat al dezvoltării domeniului.
Tradiţii etnice specifice
Moldovenii sunt un popor cu o mentalitate influenţată de ocupaţiile agrare multiseculare şi de viaţa comunitară. Sunt sedentari, tradiţionalişti, sociabili, ţin la valorile identitare. Mai mult chiar, în a doua jumătate a secolului XX, ei au fost orientaţi ca politică de stat să se ocupe predominant de muncile agricole. Din aceleaşi considerente, acceptă mai greu schimbarea. În ritmurile alerte ale prezentului ei nu se adaptează la fel de uşor ca ruşii, ucrainenii, bieloruşii sau românii din România. Ei vor accepta mult mai greu să înceapă alte activităţi precum e comerţul, meşteşugurile, turismul rural şi cultural. Sunt tradiţionalişti în bună parte şi bulgarii şi găgăuzii, chiar dacă în activitatea lor economică creşterea animalelor are o mai mare pondere decât agricultura.
Având această atitudine faţă de schimbare moldovenii, bulgarii şi găgăuzii au nevoie de mai mult timp pentru a depăşi anumite bariere psihologice, pentru a profesa meşteşuguri. Cu atât mai mult anume în spaţiul rural este necesar a dezvolta anumite activităţi ce ţin de mica industrie, pentru a antrena treptat populaţia în activităţi de muncă diferite de agricultură.
Bariere lingvistice
Grupurile etnice (găgăuzii, bulgarii, ucrainenii, desigur şi ruşii nativi) din inerţie sau, din obişnuinţă, preferă să înveţe la şcoală în limba rusă, să comunice în spaţiul public administrativ în limba rusă, impunând funcţionarea acestei limbi şi vorbitorilor de limbă română. Cel mai trist este că deşi găgăuzii au căpătat alfabet, au cărţi tipărite în găgăuză, nu le utilizează ci tind să comunice şi să înveţe în limba rusă. În acest mod îşi îngrădesc accesul liber la instituţiile de învăţământ din republică. A fost creat sistemul de învăţământ, începând de la cel primar şi terminând cu cel universitar, pentru a asigura dreptul la învăţătură al găgăuzilor şi bulgarilor, au fost elaborate curricule şcolare pentru a facilita procesul educaţional în limba lor maternă, însă deocamdată acest sistem nu funcţionează eficient. Tradiţia bilingvismului, cultivată anterior prin intermediul şcolilor, stă faţă în faţă cu necesitatea multilingvismului înaintată de societatea modernă. Priorităţile comunicative ale limbii de stat încă n-au fost conştientizate suficient.
Mentalităţi, determinări culturale, prejudecăţi, stereotipuri
Sărăcia influenţează şi mai mult asupra accentuării acestor manifestări.
Dostları ilə paylaş: |