Constituirea societăţii deschise. În 1991, odată cu proclamarea independenţei Republicii Moldova, au fost demolate sau anulate o serie de instrumente de constrângere ale puterii sovietice. Practic, cetăţenii au obţinut din capul locului libertatea de exprimare, libertatea religioasă, dreptul de a călători liber prin lume, dreptul la asociere politică, dreptul de a alege şi de a intra în competiţia politică.
S-a prăbuşi cortina de fier, a dispărut cenzura şi controlul sufocant al partidului unic asupra cetăţeanului simplu. Au rămas însă vechile mentalităţi şi superstiţii care şi-au pus amprenta asupra modului de funcţionare a instituţiilor statului de tranziţie. Deşi create şi structurate de multe ori după calapodul european, ele s-au manifestat deseori prin reflexe moştenite de la sistemul politic totalitar de sorginte stalinistă.
Evoluţia de la partidul unic la sistemul pluralist s-a produs rapid şi practic fără convulsii sociale. Primele formaţiuni necomuniste şi chiar antisovietice s-au constituit încă până la dispariţia URSS. Cele dintâi au fost Frontul Popular, Partidul Social-Democrat şi Mişcarea Edinstvo. La acestea, după 1991, s-a mai adăugat Partidul Democrat Agrar care a reunit reprezentanţi al nomenclaturii din eşalonul secund al fostului Partid Comunist.
Cu toate că nu exista o lege a partidelor, noile grupări politice au avut posibilitatea să funcţioneze de la bun început ca formaţiuni politice veritabile. Acest fapt a contribuit la o descătuşare şi o diversificare a convingerilor politice, a garantat dreptul la asociere politică, a netezit drumul fiecărui cetăţean spre o participare politică. În acelaşi timp, mentalităţile sovietice au generat o mulţime de situaţii conflictuale, abuzuri şi derapaje antidemocratice care aveau la bază atât lipsa de înţelegere a noilor realităţi, cât şi intoleranţa faţă de adversarii politice care erau percepuţi drept nişte duşmani rău intenţionaţi.
Dacă e să ne axăm pe un indicator, în general, larg utilizat -grdaţia libertăţilor politice, elaborat de de organizaţia internaţională Freedom House, transformările democratice din Republica Moldova, începând cu anul 1991, au fost mai semnificative decât în restul statelor postsovietice, cu excepţia celorbaltice.
.Evoluţia de la partidul unic la sistemul pluralist s-a produs rapid şi practic fără convulsii sociale. Primele formaţiuni necomuniste şi chiar antisovietice s-au constituit încă până la dispariţia URSS. Cele dintâi au fost Frontul Popular, Partidul Social-Democrat şi Mişcarea Edinstvo. La acestea, după 1991, s-a mai adăugat Partidul Democrat Agrar care a reunit reprezentanţi al nomenclaturii din eşalonul secund al fostului Partid Comunist.
Cu toate că nu exista o lege a partidelor, noile grupări politice au avut posibilitatea să funcţioneze de la bun început ca partide veritabile. Acest fapt a contribuit la o descătuşare şi o diversificare a convingerilor politice, a garantat dreptul la asociere politică, a netezit drumul fiecărui cetăţean spre o participare politică. În acelaşi timp, mentalităţile sovietice au generat o mulţime de situaţii conflictuale, abuzuri şi derapaje antidemocratice care aveau la bază atât lipsa de înţelegere a noilor realităţi, cât şi intoleranţa faţă de adversarii politice care erau percepuţi drept nişte duşmani rău intenţionaţi.
Dostları ilə paylaş: |