Outline of research on social inclusion in moldova

Credeţi că azi în Republica Moldova..

2007 2008 2009

Mass-media e liberă? 22,2 % 24,6% 20,7%

Există liberatea de-a critica guvernul? 27,2% 24,6% 37,4%

• 
  Desriminaţi pe criterii de cetăţenie
  

Fosta guvernare, din motivaţii ideologice şi subiectiviste, a interzis cetăţenilor cu dublă şi multiplă cetăţenie să ocupe cele mai înalte funcţii în stat. O atare persoană nu poate deţine mandatul de deputat, nu poate fi aleasă preşedinte al republicii şi nu are cum să fie desemnată în funcţia de prim-ministru sau şef al unui serviciu secret.

Toate acestea constituie nişte abuzuri impardonabile, deoarece încalcă principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii. Interdicţia în cauză şi-ar fi avut justificare doar în cazul în care Constituţia nu ar fi prevăzut dreptul la dubla sau multipla cetăţenie. În situaţia în care aceasta este permisă, orice restricţie pe criterii de cetăţenie lezează drepturile omului. Şi cum în Republica Moldova, potrivit unor statistici, cel puţin 300 000 de cetăţeni au două sau chiar trei paşapoarte, aceste persoane erau într-o anumită măsuri excluse de la participarea politică la cel mai înalt nivel.
La şedinţa în plen de 7 aprilie 2008 deputaţii din Parlamentul Republicii Moldova au introdus unele amendamente la proiectul Legii nr.273 din 7 decembrie 2007 care a fusese anterior restituit de către Preşedintele Vladimir Voronin pentru definitivare în scopul ca în text să fie mai clar evidenţiat cercul de persoane cu funcţii care, în virturea împuternicirilor sale de serviciu şi funcţionale, nu pot avea dublă sau multiplă cetăţenie.
Această incompatibilitate se referea, în primul rând, la membrii conducerii de vârf a ţării, precum şi la reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi un şir de persoane cu funcţii de stat.
Proiectul legii, adoptat la sfîrşitul anului 2007, a provocat dezbateri fierbinţi în Parlament din cauza listei prea extinse de funcţii, pecare era interzis să le ocupe persoanele ce dispun, de rînd cu cea moldovenească, de a doua cetăţenie.. Acest fapt, în opinia oponenţilor, era în contrazicere cu normele europene.
Prin aceste interdictii a fost instituita o forma de robie moderna. In sprijinul acestei legi avem mai multe documente internationale. Rezolutia Consiliului Europei 1666 (2009) recomanda suspendarea restricţiilor la adresa persoanelor, care deţin dublă sau multiplăcetăţenie, până la pronunţarea hotăririi Marei Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Tănase şi Chirtoacă împotriva Republicii Moldova. De asemenea raportul OSCE privind alegerile din 5 aprilie spune ca „limitarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dublă sau multiplă cetatenie a creat obstacole pentru partidele politice si candidati”.

La 18 noiembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Curtea) a pronuntat hotararea Tanase si Chirtoaca c. Moldovei (cererea nr. 7/08). In fata Curtii, reclamantii s-au plans, in temeiul art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO, ca dreptul lor de a candida la alegeri a fost incalcat. Potrivit lor, nu a existat un interes public de a limita accesul la Parlament a unui numar foarte mare de cetateni moldoveni ce detin cetatenia altor state si, in acelasi timp, in limitarea drepturilor alegatorilor de a-si exprima liber opinia in procesul de alegere a corpului legislativ.

Curtea a constatat, in unanimitate, violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO. Prin urmare, Curtea a concluzionat ca metodele folosite de Guvernul Moldovei in vederea asigurarii loialitatii deputatilor sai fata de stat au fost diproportionate si a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO***.

CEDO este de părere că legea care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice în Republica Moldova este una discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie.

Potrivit Curţii Europene pentru Drepturile Omului, într-o democraţie, loialitatea faţă de un stat nu neapărat înseamnă loialitatea faţă de guvernarea acestui stat sau faţă de un anumit partid politic.

Curtea de la Strasbourg a făcut publică marţi decizia adoptată la 4 noiembrie pe marginea plângerii prin care primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal, şi Alexandru Tănase, vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat, contestau restricţiile introduse la ocuparea de demnităţi publice pentru deţinătorii de mai multe cetăţenii, modificări introduse de Parlamentul moldovean în luna aprilie la legea cu privire la cetăţnie.

 Daca am decis ca putem avea cetatenie dublă şi multiplă, atunci trebuie sa respectam drepturile a peste un milion(sunt diferite estimari) de cetateni a Moldovei care detin si cetatenia altor state, de exemplu, a Ucrainei, Romaniei, Rusiei, Israelului, Bulgariei etc.

Cetăţenia multiplă există doar datorită faptului că diferite ţări au mai multe criterii, care nu sunt neapărat exclusive, de acordare a cetăţeniei. Prin urmare, o persoană poate deveni cetăţean al mai multor ţări deorece statele, şi nu persoanele decid cine e sau nu un cetăţean. Nativii americani au niciun cuvânt de spus dacă o altă ţară (spre exemplu Irlanda îi consideră cetăţeni. Unele ţări acordă automat cetăţenie la naştere persoanelor care au un părinte naţional al ţării respective (dreptul strămoşesc sau jus sanguinis), sau persoanelor născute pe teritoriul ţării respective (dreptul pământean sau jus soli), sau prin căsătorie persoanelor care se căsătoresc cu cetăţeni ai ţării respective (dreptul matrimoninial jus matrimonii).

În condiţiile în care o ţară consideră dubla sau multipla cetăţenie drept dezirabilă, orice restricţie aplicată persoanelor care au mai multe paşapoarte se constituie într-o gravă încălcare a drepturilor omului, conduce la excluderea cetăţenilor din procesul decisional la nivel înalt chiar şi în cazul în care respectivele personae obţin, de exemplu, un mandat de deputat în urma votului popular.