Outline of research on social inclusion in moldova


IMPACTUL ECLUZIUNII POLITICE



Yüklə 1,51 Mb.
səhifə217/220
tarix05.01.2022
ölçüsü1,51 Mb.
#63381
1   ...   212   213   214   215   216   217   218   219   220
IMPACTUL ECLUZIUNII POLITICE asupra vieţii oamenilor, situaţiei politice, stării sociale etc.
Exluziunea politică are efecte extrem de nefaste asupra vieţii politice şi siociale din Republica Moldova. Corupţia, emigraţia, absenteismu, neîncrederea în institituşiile statului sunt doar câteva dintre consecinţele negative ale acestei stări de lucruri. Potrivit estimărilor Freedom House din ultimii ani, procentajul cetăţenilor care cred că lucrurle în Republica Moldova se îndreptă într-o dircţie greşită creşte constat.
Republica Moldova a inregistrat regrese in 2008 la capitolele independenta presei si proces electoral, arata raportul Freedom House "Natiuni in Tranzitie", care claseaza tara pe locul 19 din 29, mai jos decat Georgia si Ucraina, dar mai sus decât Rusia, Kirgizstanul sau Tadjikistanul, informeaza NewsIn.

Studiul "Naâiuni in tranziâie" a monitorizat 29 de tari din Europa si Asia Centrala in care procesele democratice sunt in tranzitie. Pentru fiecare tara au fost notate sapte categorii. Acestea sunt: guvernarea la nivel national, procesul electoral, societatea civila, independenta presei, guvernarea la nivel local, organizarea si independenta justitiei si coruptia. Este folosita o scala de la 1 la 7, in care 1 reprezinta un nivel inalt de democratizare, iar 7 un nivel scazut.


In functie de punctajul obtinut la aceste categorii, pentru fiecare tara este calculat un scor al democratizarii.
RepublicaMoldova are un scor general de 5,07, mai prost decat in 2007 cand a avut un scor general de 5,00. Cu acest scor general de 5,07, Moldova este in partea a doua a clasamentului, pe poziţia 19 din 29, care o incadreaza la categoria "regim autoritar semiconsolidat sau teritoriu sub administrare internationala", ca si Armenia si Kosovo.
RepublicaMoldova are un scor mai bun decat Rusia (6,11), Kirgizstan (6,04) sau Tadjikistan (6,14), dar mai prost decat Georgia (4,93) sau Ucraina (4,39).
In preambulul capitolului dedicat Republicii Moldova se arata ca relatiile sale cu Romania au ramas tensionate in 2008, in pofida intalnirilor la nivel inalt din luna iunie dintre sefii celor doua state. In principalele orase au izbucnit proteste dupa ce Guvernul moldovean a refuzat sa semneze acordul de mic trafic la frontiera, sustinand ca mai intai trebuie semnat tratatul de baza. Premierul roman si-a anulat o vizita la Chisuinau la sfarsitul anului 2008, dupa ce Ministerul moldovean de Externe a cerut Romaniei sa se abtina de la declaratii publice impotriva statalitatii si suveranitatii Republicii Moldova.
Pe de alta parte, formatul international de negocieri pentru solutionarea conflictului transnistrean, care include UE si Statele Unite, a fost in mare parte ignorat de autoritatile moldovene si ruse. in plus, ridicarea partiala a embargoului rus asupra vinurilor moldovenesti si discutiile bilaterale secrete despre solutionarea conflictului transnistrean au dovedit ca relatiile Chisinaului si Moscovei erau in curs de ameliorare.
La capitolul "Guvernare democratica nationala", raportul mentioneaza ca presedintele Vladimir Voronin a continuat sa exercite controlul asupra tuturor autoritatilor statului. Inlocuirea premierului Vasile Tarlev, in martie, cu prima femeie sef de guvern din istoria tarii, Zinaida Greceanii, nu a risipit indoielile cu privire la lipsa de independenţa a guvernului fata de Voronin. Deşi noul guvern a anunţat un acces mai mare la informaţii publice si un grad mai mare de deschidere in relaţiile cu presa şi societatea civila, cooperarea a ramas in mare parte formala. Mai mult, Voronin si-a depasit prerogativele si le-a incalcat pe cele ale Parlamentului, ordonând serviciilor de informaţii să examineze finanţarea partidelor politice si a institutiilor de presa.
Scorul Moldovei pentru guvernare democratica ramane neschimbat, la 5,75, din cauza perpetuarii exercitarii centralizate a puterii de catre ramura executiva.
La capitolul proces electoral, raportul mentioneaza modificarea codului electoral, sustinuta in Parlament de comunisti si PPCD, ridicand pragul electoral de la 4 la 6%, interzicand aliantele electorale si introducand restrictii persoanelor cu cetatenie multipla. Aplicarea selectiva si cu intarziere a noii legi a partidelor politice a ridicat temeri cu privire la posibilitatea partidelor de opoziţie de a candida la alegerile care urmau. Liderii opoziţiei s-au confruntat cu harţuieli constante si presiuni, prin intermediul unor cazuri penale "fabricate" de autoritati si cu atacuri ale presei
Astăzi nu mai încape îndoială cu o mare parte din miile de cetăţeni care pleacă peste hotare emigrează nu numai din cauza sărăciei, ci şi a exluziunii politice. Vine să confirme acest lucru faptul că în alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, circa 90 la suă din alegătorii moldoveni din diasporă au votat pentru schimbare şi contra partidului deguvernământ.
Totodată, explozia de nemulţumire de după alegeri, soldate cu ample manifestaşii de protest la 7 aprilie 2009, a fost provocată şi de sentimentul de la participare efectivă la viaţa politică. Republica Moldova se transformă treptat într-o ţară a excluşilor, ceea ce se constituie într-un impediment în calea inişiativei civice şi a celei private, ceea ce conduce la stagnarea economiei naşionale, la lâncezirea vieţii publice, la acumularea de tensiuni latente în toate straturile sociale.


Yüklə 1,51 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   212   213   214   215   216   217   218   219   220




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin