Outline of research on social inclusion in moldova

Durata vieţii

O viata lungă si sănătoasă reprezintă o componentă indispensabilă a dezvoltării umane. Conform Raportului Dezvoltării Umane pentru anul 2009, în anul 2007, speranţa de viaţă la naştere în Republica Moldova era de 68,3 ani, ţara noastră situându-se pe locul 109 după Thailand şi Fiji, devansând-o pe Ukraina şi Uzbekistan. Primul loc în acest clasament este ocupat de Japonia (82,7 ani), iar ultimul loc – de Afganistan (43,6 ani). În anul 2008, conform datelor Biroului Naţional de Statistică speranţa de viaţă la naştere a constituit 69,4 ani.

Speranţa de viaţă la naştere în Republica Moldova este printre cele mai mici din Europa, ţara noastră devansând doar alte două ţări europene – Federaţia Rusă (66,2 ani) şi Ukraina (68,2 ani). Pe parcursul anilor 1999–2007, în evoluţia speranţei de viaţă la naştere din Republica Moldova s-au observat anumite procese favorabile. Valorile acestui indicator a crescut cu 1,4 ani.

Între valorile speranţei de viata la naştere ale femeilor si bărbaţilor din Republica Moldova exista diferenţe semnificative, aceste diferenţe manifestând o uşoara tendinţa de creştere. Astfel, în anul 1999, speranţa de viata la naştere a femeilor (71,0 ani) era cu 7,3 ani mai mare decât cea a bărbaţilor (63,7 ani), iar în anul 2007 diferenţa respectivă era de 7,5 ani, respectiv, 65,1 ani şi 73,2 ani. Diferenţele între valorile speranţei de viata la naştere ale femeilor si bărbaţilor din tara noastră indica disparităţi evidente in problemele de gen, care sunt agravate şi de faptul ca vârsta de pensionare a bărbaţilor este cu cinci ani mai mare decât cea a femeilor. Diferenţele între valorile speranţei de viaţă la naştere ale femeilor şi bărbaţilor din Republica Moldova sunt comparabile cu cele din România şi sunt cu mult mai mici decât cele din Ukraina. Diferenţele mari între valorile speranţei de viaţă la naştere ale femeilor si bărbaţilor sunt mai puţin caracteristice pentru ţările cu o dezvoltare umana înalta, precum Islanda în care această diferenţă este doar de 3,2 ani sau Norvegia în care diferenţa a constituit, respectiv, 4,9 ani.

Speranţa de viaţă la naştere este determinată, în mare măsură, de sănătatea populaţiei reflectată în tipologia mortalităţii. În ansamblu, evoluţia sănătăţii populaţiei din Republica Moldova se caracterizează prin tendinţe contradictorii. Astfel, tara noastră a obţinut anumite succese în diminuarea ratei mortalităţii infantile şi a mortalităţii materne. În anii 2001–2008, rata mortalităţii infantile a scăzut de la 16,3 decese la 1000 nou-născuţi în anul 2001, la 12,2 decese la 1000 nou-născuţi în anul 2008. Cu toate acestea rata mortalităţii materne a avut o evoluţie neuniformă. În 2007 indicatorul dat s-a redus simţitor în comparaţie cu anul 2001 şi constituia 15,8 decese 100 000 nou-născuţi vii, faţă de 43,9 decese în anul 2001. Totodată, în 2008 rata mortalităţii materne a înregistrat o nouă creştere până la 38,4 cazuri la 100 000 nou-născuţi.

Pe de altă parte, mortalitatea generala a populaţiei din Republica Moldova rămâne destul de înalta, crescând de la valoarea 11,0 decese la 1000 de locuitori în anul 2001 până la valoarea de 11,8 decese la 1000 de locuitori în anul 2008. Cauzele principale ale deceselor sunt bolile aparatului circulator (65,7%), tumorile (15,7%), bolile aparatului respirator (6,9%), traumele si otrăvirile (11,6%).

Asigurarea condiţiilor pentru ca fiecare cetăţean sa se bucure de o viata lunga si sănătoasa reprezintă o problema complexa, un rol important revenindu-i sistemului de ocrotire a sănătăţii şi politicilor de promovare a unui mod sănătos de viata. Din acest punct de vedere, sistemul sănătăţii din Republica Moldova demonstrează un profil epidemiologic ambiguu, care se caracterizează, pe de o parte, de prezenţa maladiilor caracteristice pentru ţările în curs de dezvoltare, aşa ca bolile infecţioase şi parazitare, cele condiţionate de epidemia HIV/SIDA şi tuberculoza, iar pe de alta, de ofensiva bolilor cronice necontagioase specifice ţărilor unde tranziţia epidemiologica a ajuns la etape avansate, precum cancerul si bolile aparatului circulator.

În Republica Moldova, ca şi în multe alte ţări, un risc patogen important îl reprezintă consumul de alcool si tutun. Consumul de alcool şi fumatul sunt într-o legătura strânsa cu multe maladii cronice, precum bolile aparatului circulator, tumorile maligne si, în special, cu maladii ale ficatului.

În scopul ameliorării situaţiei din sectorul de ocrotire a sănătăţii, în ţara noastră au fost iniţiate mai multe reforme, cea mai vizibila pentru cetăţeni fiind introducerea, începând cu anul 2004, a sistemului de asigurări obligatorii de asistenta medicala. Acest sistem a făcut asistenţa medicală mai accesibila sub aspect financiar, iar prin protecţia financiara oferită de asigurările de sănătate, sistemul sanitar a devenit mai receptiv la necesităţile populaţiei.

O alta direcţie de reformare a sectorului de ocrotire a sănătăţii a fost fortificarea medicinii primare si restructurarea sectorului spitalicesc. Reducerea numărului spitalelor din reţeaua Ministerului Sănătăţii de la 290 in 1996 până la 63 în anul 2006 a avut ca rezultat micşorarea costurilor fixe in sistem, iar concentrarea resurselor materiale şi a potenţialului uman a contribuit la extinderea accesului populaţiei la serviciile medicale. Calitatea serviciilor de sănătate şi accesul la aceste servicii vor fi reflectate în capitolul 5.