Outline of research on social inclusion in moldova

2004	2005	2006	2007
2008
Indicele Dezvoltării Umane		0,708		0,720	0,733
Indicele Dezvoltării Umane Raportat la Gen	0,705	0,711	0,718	0,723	0,731
Indicele Participării Femeilor la viata sociala si economica	0,555	0,556	0,557	0,557	0,557
Speranţa de viaţă la naştere	68,4	67,8	68,4	68,8	69,4
Bărbaţi	64,5	63,8	64,6	65,1	65,1
Femei	72,2	71,7	72,2	72,6	73,2
Rata de alfabetizare (%)	98,9	99,0	99,0	99,1	99,1
Bărbaţi	99,6	99,6	99,6	99,7	99,7
Femei	98,3	98,4	98,4	98,5	98,5
Rata brută de cuprindere în învăţământ, total (%)	70,9	71,7	71,2	69,9	69,8
Bărbaţi	67,9	68,7	68,2	66,8	66,6
Femei	74,0	74,8	74,3	73,2	73,2
PIB pe cap de locuitor (USD la PPC)	2,028	2,362	2,561	2,715	2,986
Bărbaţi	2,499	2,855	3,296	3,357	3,690
Femei	1,597	1,909	1,881	2,118	2,335

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

2.2.3. Indicatorii de bază relevanţi pentru monitorizarea profilului şi tipologiei excluziunii sociale, precum şi a incluziunii sociale în Republica Moldova
Pentru monitorizarea excluziunii sociale, precum şi pentru elaborarea politicilor de incluziune socială o importanţă majoră are procesul de definire a unor indicatori relevanţi, capabili să reflecte pe deplin aceste procese. Reieşind din faptul că până în prezent în Republica Moldova cercetări sistematice asupra excluziunii sociale nu au fost realizate, actualmente nu există un sistem de indicatori pentru monitorizarea acesteia. Totodată, se poate spune că unele încercări de evaluare a excluziunii sociale au fost făcute, accentele fiind puse preponderent pe analiza sărăciei, a inegalităţii, precum şi a accesului la bunuri şi servicii.

Cu toate acestea, vocaţia de integrare europeană, caracteristică la moment pentru Republica Moldova presupune şi o voinţă de aliniere la standardele europene privind analiza excluziunii sociale şi a coeziunii sociale prin prisma studierii impactului politicilor de incluziune socială.

În prezent, monitorizarea excluziunii sociale din ţările europene se efectuează în mod periodic în baza unor seturi de indicatori de excluziune socială comuni, fiecare ţară completând aceste date cu indicatori caracteristici specificului acestor ţări.

Lista de indicatori ai excluziunii sociale şi ai incluziunii sociale, cunoscuţi mai mult sub denumirea de indicatorii Laeken a fost adoptată la Summitul Consiliului European de la Laeken din decembrie 2001³⁰. Acest set de indicatori este obligatoriu la nivelul UE pentru monitorizarea fenomenului excluziunii sociale şi măsurării gradului de incluziune sociale în UE. Indicatorii sunt divizaţi pe trei niveluri: (i) primar, (ii) secundar şi (iii) terţiar. Primele două niveluri cuprind 18 indicatori obligatorii pentru ţările membre care anual raportează progresele înregistrate în domeniul incluziunii sociale în baza acestora. Nivelul primar conţine 10 indicatori care se referă la monitorizarea principalilor factori ai excluziunii sociale, iar nivelul secundar - 8 indicatori, meniţi să completeze nivelul primar cu informaţii adiţionale şi să descrie alte dimensiuni ale excluziunii³¹.

În versiunea iniţială, lista respectivă la ambele niveluri includea, următoarele grupuri de indicatori:

• 
  indicatori de măsurare a riscului sărăciei divizat pe grupuri;
  
• 
  indicatori de măsurare a disparităţilor în distribuirea veniturilor şi riscului sărăciei persistente;
  
• 
  indicatori de măsurare a şomajului pe termen lung şi disparităţilor regionale în angajare;
  
• 
  indicatori de măsurare a abandonului educaţional şi nivelului insuficient de cunoştinţe ca factori ce conduc la excluziune;
  
• 
  indicatori de măsurare a stării de sănătate.
  

Indicatorii nominalizaţi au fost limitaţi la acoperirea a patru dimensiuni ale excluziunii sociale: (1) sărăcia monetară; (2) ocuparea forţei de muncă; (3) sănătatea şi (4) educaţia (CPS, 2001, Consiliul, 2002).

Din momentul creării în cadrul Comisiei pentru Protecţie Socială a Sub-Grupului pentru Indicatori (ISG)³², activităţile acestuia au fost orientate spre consolidarea sistemului de indicatori comuni Laeken şi redefinirea sau suplimentarea acestora pentru îmbunătăţirea procesului Metodei Deschise de Coordonare, şi reflectarea mai eficientă a priorităţilor CE şi statelor membre în ceea ce ţine de combaterea excluziunii sociale. În acest sens, în iunie 2006, în baza propunerii ISG, Comisia pentru Protecţie Socială a adoptat o listă modificată de indicatori comuni pentru măsurarea excluziunii sociale, scopul cărora este de a acoperi, cât de posibil mai uniform, toate zonele de interes pentru politicile de incluziune socială la nivelul UE şi ale statelor membre. Noua listă de indicatori comuni prezintă un Portofoliu de 14 indicatori globali şi 11 indicatori de context meniţi să reflecte obiectivele politice majore în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale precum³³:

• 
  coeziunea socială, egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, oportunităţile egale pentru toţi prin intermediul sistemelor de protecţie socială şi a politicilor de incluziune socială adecvate, accesibile, financiar durabile, adaptabile şi eficiente;
  
• 
  interacţiunea eficientă şi reciprocă între obiectivele de la Lisabona şi Strategia UE de Dezvoltare Durabilă;
  
• 
  buna guvernare, transparenţa şi implicarea părţilor interesate în elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor³⁴.
  

Portofoliul indicatorilor globali este completat cu 3 portofolii specifice precum: (i) portofoliul indicatorilor incluziunii sociale; (ii) portofoliul pensiilor şi (iii) portofoliul indicatorilor de sănătate (set incomplet în proces de elaborare).

Normele metodologice ale EU în contextul utilizării acestor indicatori relatează, că pe lângă problemele sărăciei şi ocupării forţei de muncă, în cadrul Planurilor Naţionale de Acţiuni şi a Rapoartelor comune în domeniul Incluziunii Sociale, trebuie să fie incluse şi problemele sănătăţii, educaţiei, condiţiilor de trai, problemelor persoanelor fără adăpost, etc.

De menţionat că noul Portofoliul de indicatori în domeniul incluziunii sociale este divizat în trei grupuri şi conţine: 11 indicatori primari, 3 secundari şi 11 indicatori de context.

Tabelul 2.2.