Outline of research on social inclusion in moldova

3.3 Cine sunt cei excluşi: excluşii din punct de vedere economic in Moldova, principalii factori care determină vulnerabilitatea economică, inegalitatea şi sărăcia

Excluziunea economică este generată în special de accesul limitat la piaţa muncii, inclusiv surse de venit necesare pentru existenţă. Posibilităţile reduse de angajare în câmpul muncii, veniturile mici sau chiar lipsa acestora conduc la sărăcie, reducerea accesului la bunuri, servicii, inclusiv educaţie şi sănătate, de asemenea, schimbări de comportament, statut social, etc. Cei săraci pot fi excluşi de grupurile şi indivizii cu un alt statut de bunăstare, dar pot şi să se autoexcludă social din diverse motive, inclusiv sentimentul de gena provocat de lipsa surselor financiare necesare pentru un trai decent. Şomerii şi persoanele fără un loc stabil de muncă sunt grupuri deosebit de vulnerabile deoarece neavând o sursă stabilă de venit cad sub incidenţa sărăciei cu toate consecinţele acesteia. Situaţia se complică prin aspectul subiectiv al problemei: lipsa siguranţei, percepţia propriei vulnerabilităţi. În acelaşi timp, marginalizarea în ceea ce priveşte relaţiile sociale, conduce la deprivare, reducerea posibilităţilor obţinerii veniturilor, acestea creând un cerc vicios ieşirea din care necesită eforturi deosebite.

În cazul Republicii Moldova mediul de reşedinţă este un factor destul de important în contextul analizei vulnerabilităţii privind excluziunea economică a populaţiei. Astfel, analiza sărăciei a demonstrat o incidenţă deosebită a fenomenului în mediul rural, unde veniturile populaţiei sunt obţinute preponderent din activitatea agricolă. Accesul redus la locuri de munca, veniturile mici, accesul limitat la bunuri şi servicii, inclusiv lipsa posibilităţilor de comercializare a producţiei agricole, reprezintă dezavantaje esenţiale îndeosebi pentru grupurile social vulnerabile. Excluderea economică a persoanelor, gospodăriilor casnice în acest context este esenţial influenţată de accesul din punct de vedere a infrastructurii, geografic, altfel spus de accesul limitat al grupurilor populaţiei datorită faptului că întreaga comunitate, localitate este expusă riscului de a fi marginalizată.

Alţi factori complementari, care contribuie în mod direct la excluziunea economică a grupurilor specifice ale populaţiei sînt vârsta, educaţia şi sănătatea. De menţionat, că persoanele de vârstă mai sus de medie dispun de capacităţi reduse de adaptare, astfel fiind mai vulnerabile şocurilor economice şi sociale. Vulnerabilitatea persoanelor vârstnice este generată şi de reducerea veniturilor către vârsta de pensionare, pensiile mici, lipsa altor resurse, înrăutăţirea sănătăţii. De asemenea educaţia joasă şi instruirea insuficientă sau chiar analfabetismul, lipsa unor abilităţi elementare sunt factori importanţi care contribuie la creşterea vulnerabilităţii persoanelor pe piaţa muncii. Nivelul de educaţie şi instruirea determină în mare măsură capacităţile persoanei şi devin deosebit de importante în contextul unei pieţe a forţei de muncă tot mai instruite. Atât nivelul jos al studiilor cât şi lipsa unor abilitati elementare şi capacităţilor reduse de prezentare sunt bariere importante care împiedică angajarea la un loc de munca bine remunerat. Excluziunea economică este corelată şi cu starea de sănătate. Cele mai vulnerabile în acest context sînt persoanele cu diverse probleme cronice de sănătate, inclusiv persoanele cu dizabilităţi, din motivul veniturilor mici, posibilităţilor reduse de a le obţine, dar şi din lipsă de comunicare, marginalizarea privind accesul la manifestaţii sociale şi culturale, iar în unele cazuri chiar şi accesul redus la educaţie şi sănătate.