Outline of research on social inclusion in moldova

Tabelul 3.4. Dinamica indicatorilor de inegalitate.

1.9	Coeficientul Gini pe cheltuieli de consum	2006	2007	2008
	Medii de reşedinţă
	Urban	0,324	0,294	0,285
	Orase mari	0,328	0,290	0,284
	Orase mici	0,304	0,288	0,266
	Rural	0,297	0,284	0,271
	Total	0,315	0,298	0,292
1.10	S80/S20
	Medii de reşedinţă
	Urban	5,27	4,41	4,18
	Orase mari	5,48	4,30	4,13
	Orase mici	4,72	4,19	3,86
	Rural	4,48	4,22	4,00
	Total	4,94	4,49	4,41

Distribuţia 80/20 de asemenea denotă că decalajul dintre cei mai înstăriţi şi cei săraci s-a micşorat. Astfel cheltuielile mediane ale celor mai sărace 20% din populaţie sînt de 4,4 ori mai mici decît ale celor mai înstărite 20% din populaţie. Diferenţa respectivă s-a micşorat în comparaţie cu anul trecut, în special pentru populaţia oraşelor mici.

Accesul la locuinţă şi utilităţi. Conform datelor BNS, către 2009 gradul de asigurare a populaţiei cu spaţiu locativ pe persoană în medie pe ţară a constituit 22,0 m.p. O asigurare mai joasă este înregistrată pentru gospodăriile conduse de persoane tinere, cu vîrsta cuprinsă între 25-34 ani, la o persoană revenind doar 13,42 m.p. suprafaţă locuibilă.

Condiţiile de locuire a copiilor sînt de o importanţă majoră pentru dezvoltarea personalităţii acestora Potrivit datelor CBGC cel mai înalt grad de aglomerare este în gospodăriile cu 3 şi mai mulţi copii, înregistrînd în medie aproape două persoane într-o cameră (1.87 în 2008), de asemenea şi spaţiu relativ mic pe o persoană (9,47 m.p ) faţă de alte gospodării.

Analiza condiţiilor de locuire ale populaţiei reflectă un nivel mediu relativ redus de aglomerare, însă este necesar de menţionat accesul financiar limitat la locuinţe, înregistrat în ultimii ani, în special în mediul urban. Explozia preţurilor la apartamente în mediul urban, înregistrată în 2005 (30-35%⁵⁶) şi creşterea continuă a acestora reduce accesul la locuinţe în special al familiilor tinere, care nu au acumulat surse financiare necesare pentru procurarea unei case de locuit sau apartament.

De menţionat că această evoluţie a preţurilor la locuinţe în Chişinău în mare parte a fost impulsionată de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, rezultată din veniturile din remitenţe. În condiţiile mediului de afaceri limitat persoanele plecate la muncă peste hotarele ţării în majoritate au investit şi continuă să învestească în spaţiu locativ, îndeosebi în capitala ţării. Conform afirmaţiilor experţior⁵⁷, circa că 80% din apartamente în ultimii ani erau procurate de cetăţenii moldoveni care lucrează peste hotare sau pe banii trimişi acasă de aceştia. Acest fapt a avut un impact dual – pe de o parte a condus la dezvoltarea sectorului construcţiilor, care a înregistrat o amploare deosebită, pe de alta – a contribuit la creşterea preţurilor la apartamente. În contextul crizei economice, prognozele specialiştilor privind preţurile la imobile relatează tendinţe spre micşorare. Totuşi o scădere accentuată nu va avea loc din cauza costurilor mari suportate de companiile de construcţii, îndeosebi a costurilor terenului, care ridică considerabil preţul la locuinţe. Astfel, problema procurării unui apartament rămîne a fi deosebit de acută pentru locuitorii din capitală.

O altă problemă care are un impact negativ asupra grupurilor vulnerabile ale populaţiei este lipsa facilităţilor şi a dotării locuinţei acestora. Disponibilitatea utilităţilor reprezintă un aspect important, asigurând starea de confort pentru persoanele care dispun de locuinţa respectivă. De menţionat că doar 53% din populaţia republicii are acces la surse sigure de apă potabilă, circa 45,9% - acces la salubrizare îmbunătăţită, 45,7 – la canalizare îmbunătăţită⁵⁸.

Conform datelor CBGC, cea mai înaltă pondere a persoanelor fără apeduct în locuinţă şi fără acces la canalizare îmbunătăţită (peste 80%) este înregistrată în gospodăriile conduse de persoane ocupate în agricultură. Lipsa utilităţilor în locuinţe este mai pronunţată şi pentru gospodăriile cu 3 şi mai mulţi copii. Circa 70% persoane au declarat lipsa apeductului şi a sistemului de canalizare în locuinţe. Acestea sînt în majoritate gospodăriile din mediul rural, facilităţile menţionate fiind foarte slab dezvoltate în satele Moldovei.

Accesul la condiţii adecvate de locuire este limitat pentru populaţia din mediul rural şi oraşele mici. Circa 60% din locuinţele respondenţilor de la sate nu sînt dotate cu apeducte, 70% nu sînt conectate la conducta de gaz. De asemenea circa ¾ dintre locuinţele respective nu dispun de sistem de canalizare, iar 85,1% nu au WC în casă. Circa 90% dintre locuinţele populaţiei de la sate nu dispun de sistem de încălzire centralizat sau autonom. Accesul la utilităţi este limitat şi pentru populaţia din oraşele mici, care nu sînt centre raionale. Aproape ¼ din acestea nu sînt gazificate, 45,1% nu sînt dotate cu sistem de încălzire, sistemul de canalizare lipseşte în 34% din locuinţe, iar aproape jumătate din ele nu dispun de WC în casă.