Outline of research on social inclusion in moldova

Asigurarea riscului îmbolnăvirii continuă a fi o problemă în mediul rural. Din momentul introducerii în anul 2004 a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, au fost depuse eforturi semnificative pentru acoperirea populaţiei într-o proporţie cât mai mare cu asigurări, grupurile vulnerabile fiind asigurate de către stat. Cu toate acestea, în anul 2008, circa 21,5% din gospodăriile casnice continuau a fi în afara sistemului de asigurări, cea mai mare parte fiind din mediul rural -26,9%. Astfel, circa 47,8% dintre fermieri, 28,3% dintre salariaţii în sectorul agricol şi ¼ dintre gospodăriile copii a u declarat că nu dispun de poliţă de asigurare medicală.

A fost observat un acces destul de limitat la sistemul de asigurări medicale a altor gospodării (inclusiv cu migranţi şi romii) – 39,3%¹⁷⁹. Doar 23% dintre gospodăriile de romi deţin poliţe de asigurare medicală, această cotă fiind de circa 2 ori mai mică faţă de restul populaţiei.¹⁸⁰.

Cea mai mare concentraţie a gospodăriilor neasigurate este din zonele de Centru – 26,2% şi Nord – 23,4% ele ţării, fiind urmate de zona de Sud (inclusiv UTAG)– 22,9. De menţionat că această în municipiul Chişinău ponderea celor ne asiguraţi este circa 2,3 ori mai mică.

Datele CBGC au reflectat o participare contributivă destul de joasă a populaţiei la sistemul de asigurării medicale. Doar 26,7% din totalul gospodăriilor casnice contribuie la sistem prin achitarea contribuţiilor lunare obligatorii şi doar 1,7% din gospodării şi-au procurat poliţa, restul celor asiguraţi - 51,3% sunt persoanele din categoriile asigurate gratuit de către stat.

În mare parte această situaţie poate fi explicată prin costurile destul de ridicate ale poliţelor în raport cu veniturile persoanelor din mediul rural (în anul 2008 costul poliţelor a sporit cu 40% faţă de anul 2007), nivelul de informare redusă al populaţie referitor la conţinutul „Pachetului unic”, ceea, plus structura solidară a sistemului care diminuează gradul de credibilitate a populaţiei faţă de actualul sistem.

Astfel, s-a constatat, însă că circa 30% din populaţia celei mai sărace chintile (Chintila I)) nu dispune de asigurare medicală, iar în rândurile populaţiei celei mai înstărite (Chintila V) ponderea celor neasiguraţi reprezintă 16,4%. Fiecare a doua persoană din Chitila I dispune de asigurare medicală de stat - 55,5%, cota celor din Chintila V reprezintă 39,1%. Totodată, din totalul persoanelor care efectuează contribuiţii lunare ponderea cea mai mare le revine celor din Chintila V - 42,6%¹⁸¹.