Cultivării adaptabilităţii, spiritului de toleranţă şi al reciprocităţii sociale
Recunoaşterea valorii ştiinţifice a domeniului excluziunii/incluziunii culturale de către comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova şi implicarea ei în abordarea acestui domeniu.
Sincronizarea în cadrul strategiilor şi programelor elaborate de instituţii a planurilor etnicităţii şi multiculturalităţii.
Temperarea proceselor etnocentriste predominante actualmente în republică ca reacţie a depăşirii totalitarismului. Promovarea interculturalităţii ca principiu de bază în strategiile de incluziune culturală. În societăţile perturbate de etnocentrisme, la fel ca şi în cele unde diversitatea culturală este ponderabilă scade participarea şi coeziunea socială.
Răspândirea spectaculoasă a confesiunilor netradiţionale în spaţiul Republicii Moldova se face şi pe temeiul unor ajutoare materiale, acordate în programele de combatere a sărăciei. Cei mai săraci sunt convertiţi la o altă credinţă, sunt atraşi într-o nouă comunitate, fiind îndepărtaţi de vechile lor comunităţi. Din cauza lipsei de unitate şi a conflictelor, a neînţelegerilor şi a lipsei de colaborare între ierarhi şi clericii din ambele mitropolii – a Moldovei şi a Basarabiei, – proces alimentat şi din surse politice, a scăzut drastic autoritatea acestor mitropolii şi a Bisericii Ortodoxe în general. Sunt necesare măsuri care ar duce la stoparea disensiunilor între cele două mitropolii ortodoxe.
La asanarea situaţiei din cadrul Bisericilor ar putea contribui constituirea unui organ special de Stat care să monitorizeze toate Bisericile, Cultele, Confesiunile şi Organizaţiile Religioase din Republica Moldova. La fel este firesc ca procesele religioase să fie studiate în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Se impune necesitatea unui dialog interconfesional constructiv, spre binele societăţii, pe de o parte, şi necesitatea unui dialog între reprezentanţii Bisericilor şi structurile Statului, pe de alta, pentru a focaliza potenţialul spiritului religios la soluţionarea problemelor sociale majore, la aplanarea conflictelor, la cultivarea toleranţei şi la respectarea valorilor general-umane.
Încurajării capacităţii de a crea valori culturale, a edifica şi dezvolta spaţii culturale
Uniunilor de creaţie din republică: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Arhitecţilor, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Oamenilor de Teatru, Uniunea Designerilor, Uniunea Meşterilor Populari, – rămase unitare, după diverse încercări de divizare a unora dintre ele pe principii etnice, – le revine un rol determinant în solidarizarea intelectualităţii de creaţie care formează opinii, propune publicului imagini şi reprezentări de mare capacitate comunicativă. Până în anii 90 ai sec. XX ele erau mai mult sau mai puţin angajate ideologic. În ultimele două decenii activitatea acestor uniuni a suportat schimbări evidente. S-a detaşat de politic, axându-se pe problemele profesionale. Opera lor comună în actualitate este reafirmarea sistemului de valori, propriu întregii societăţi, care ar contribui la solidarizarea ei.
În practica ultimelor două decenii s-a constituit un sistem al festivalurilor ce tind să promoveze creaţiile definitorii pentru identitatea comunităţilor ce formează societatea moldovenească. Festivalul Muzicii „Mărţişor”, desfăşurat anual în prima decadă a lunii martie din anul 1964, a ajuns la ediţia a 41 reunind reprezentanţi de seamă din diferite ţări, în special din spaţiul post-sovietic. Este regretabil faptul că până în prezent acest festival n-a încercat să reunească, întâi de toate, statele care respectă tradiţia mărţişoarelor: Republica Moldova, România, Bulgaria, Macedonia, Grecia, încât festivalul să-şi îndreptăţească numele.
Analizând lista acestor festivaluri, se observă că fiece gen muzical îşi are locul său în această diversitate artistică. Noi ne vom referi la cele care vizează creaţia profesioniştilor, ci la cele care contribuie la solidarizarea societăţii, la creşterea coeziunii sociale prin afirmarea identităţii culturale. Este foarte important să continue festivalul de dans „La vatra horelor” ce îşi propune să pună în valoare arta coregrafică tradiţională. Este unul dintre cele mai longevive concursuri, fiind organizat din anul 1969, la început în fiece an, iar în ultimele decenii – o dată la doi ani. Festivalul Concurs bienal al Interpreţilor de Folclor „Tamara Ciobanu”, ajuns la ediţia a X-a, este unul dintre cele mai riguroase ca program artistic, reuneşte în scenă interpreţi ai cântecului folcloric de toate vârstele, începând cu cei de 6 ani şi terminând cu cei octogenari, asigurând transmiterea valorilor artistice între generaţii. Festivalul Etniilor se desfăşoară anual la începutul verii în Grădina Publică din Chişinău, punând în valoare tradiţiile muzicale, coregrafice şi gastronomice ale grupurilor etnice din republică. Festivalul „Face of friends” organizat în or. Cahul întruneşte interpreţi de muzică uşoară din diferite ţări, sporind comunicarea lor artistică. Alte festivaluri de cultură tradiţională: Festivalul cântecului popular „Maria Drăgan”, Festivalului-concurs al formaţiilor folclorice „La poale de codru”, Festivalul Interpreţilor de Muzică Populară „Nicolae Sulac”.
Garantării accesului la infrastructura culturală, inclusiv la informare prin:
Accesul la instituţiile de cultură (casa de cultură, teatru, accesul la bibliotecă; accesul la ziare şi reviste); Accesul la emisiunile Companiei Publice Teleradio „Moldova”. Evaluarea ponderii emisiunilor (şi timpului de antenă, timpului de emisie) ale emisiunilor radio şi TV în limbile grupurilor etnice reprezentative ca număr în republică. Estimarea fondului de carte al bibliotecilor din spaţiul rural şi urban, al ponderii cărţilor în diferite limbi şi câte dintre ele au intrat în uz în ultimii 20 de ani.
Dostları ilə paylaş: |